Astăzi despre actorul Şerban Cantacuzino - nepotul Mariei Filotti - Un prinţ printre tovarăşi | Copil-minune, matur marginalizat | Urmaşul împăraţilor Bizanţului a fost actor şi arhivar | A ţinut în mână documentele procesului Jeanei d´Arc
Șerban Cantacuzino (n. 4 februarie 1941, București – d. 4 iulie 2011, Paris) a fost un actor român, care a jucat în filme, seriale de televiziune și muzicaluri pe parcursul carierei sale.
Cantacuzino s-a născut la București, în 4 februarie 1941, în familia boierească a Cantacuzinilor, fiind descendent al lui Șerban Cantacuzino, domn al Țării Românești între 1678 și 1688.Tatăl său, Ion Filotti Cantacuzino, a fost scriitor, medic, critic de film, regizor și producător de film.
Urmaşul împăraţilor Bizanţului a fost actor şi arhivar * A ţinut în mână documentele procesului Jeanei d´Arc *
Fiu al celebrului psihiatru şi cineast Ion I. Cantacuzino (care a creat practic Cinemateca Română), actorul a debutat în filme de aur româneşti, ca „Străinul” sau „Gaudeamus”, şi chiar coproducţii româno-franceze, ca „Şapte băieţi şi o ştrengăriţă”, Mirii anului II”, fiind însă apoi marginalizat datorită… originii „nesănătoase”: un urmaş de împărat al Bizanţului nu „cadra” cu onor comunismul!
Copil-minune, matur marginalizat
Actoria a început ca o joacă, cu lecţii în familie. Copil fiind, era pus de bunica sa, Maria Filotti, să-i dea replica. În 1949, micul actor chiar debuta la Teatrul Naţional Bucureşti, alături de bunica sa.
Îşi aminteşte cum bunica i-a povestit şi despre un turneu în gloriosul Paris al artelor, în 1956. Marea actriţă Elvira Popescu, căsătorită cu un conte, avea mania petrecerilor mari. Când i-a întâlnit pe colegii din România i-a invitat şi la un restaurant de lux: 40 de scaune, 40 de meniuri. „Crezi că suntem pe vremea lui Ludovic al XIV-lea?”, a apostrofat-o pe gazdă, în glumă, Maria Filotti, venită din lipsa de fast, ba chiar sărăcia de-acasă.
Actorie… de film ştiinţific
A plecat în 1990, după Revoluţie; fiii săi lucrau la Paris, acum au funcţii de conducere în companii importante. Dar un actor de 50 de ani şi-a găsit mai greu locul. Mi-a povestit că a rezistat o vreme, ajutat de soţia unui prieten de-al tatălui. Dar doamna era producător de filme de scurt metraj ştiinţific. Actorul a reuşit să joace în scenete televizate, dar din aceasta nu se putea trăi…
Alteţă sau monsenior?
Salvarea a venit de la Ministerul Culturii al Franţei: a fost angajat la una dintre arhivele acestuia. Paznic la comori, un străin? Francezii sunt destul de restrictivi cu accesul străinilor în astfel de posturi, dar românul a convins.
Poate a contat şi… blazonul. Deşi el nu a făcut niciodată caz de asta - refuză să fie numit prinţ. De altfel, după angajare, una dintre primele întrebări a fost dacă are pretenţie să fie numit „Alteţă” ori „Monseniore”. „Nu, aici numai urmaşilor regilor Franţei trebuie să li se spună «Monseniore»” - a răspuns românul.
„Am văzut ce înseamnă cu adevărat arhivă!” A fost angajat la o arhivă imensă şi uimitoare, pe care n-o poate compara cu arhivele pe care le-a văzut în ţară, cu dosare legate cu sfoară şi tavan prin care plouă... Aici, documentele urcau până la tavanul clădirii, se ajungea acolo pe scară. O pasarelă înconjura, ca un brâu, rafturile.
Aici a reuşit să ţină în mână documente rare. De pildă, procesul verbal de la judecarea Jeanei d´Arc, cu cele spuse atunci de fiecare, scrise pe o hârtie care s-a păstrat bine.
„Vorbim toate limbile Pământului…”
Cantacuzinii din toată lumea se adună, din doi în doi ani, în altă ţară din Europa. „Ne adunăm cam 20 - 30 o dată. Suntem cam din zece ţări, vorbim toate limbile Pământului…”
Atmosfera nu este însă, cum ne-am aştepta, deloc… împărătească - nu este nevoie de etichetă! Se poate veni fără cravată, chiar şi în pantaloni scurţi. Nu trebuie să porţi perucă şi straie de brocart ca să ţi se facă o reverenţă!
În 1994, Şerban Cantacuzino a fost gazda întâlnirii, la Bucureşti. În anii trecuţi s-au întâlnit cu toţii la Istanbul, mai înainte în Grecia… A fi strănepot împărătesc nu mai e mare lucru în ziua de azi, a fi actor înseamnă, se pare, un „nume” mai sigur! (viata-libera.ro/)
Cantacuzino și-a făcut debutul ca actor la vârsta de 11 ani, jucând pe scena Teatrului Național din București în piesa Prinț și cerșetor, alături de bunica sa, actrița Maria Filotti. El a interpretat în 1963 rolul prințului Eduard în piesa Richard al III-lea la Teatrul Armatei din Constanța. Cantacuzino a jucat alături de George Vraca în Richard al III-lea.
Cantacuzino s-a mutat la Paris, Franța, în 1990.
A decedat la Paris în 4 iulie 2011, la vârsta de 70 de ani. A fost înmormântat în cimitirul Bellu din București.
Filmografie
Străinul (1964) - elevul Lucian Varga
Gaudeamus igitur (1965) - Emil
Șapte băieți și o ștrengăriță (1967) - Silvio
Felix și Otilia (1972) - dublură de voce Felix Sima
Frații Jderi (1974)
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975)
Războiul independenței (1977)
Pentru patrie (1978)
Falansterul (1979)
Mușchetarii în vacanță (1984)
Secretul armei secrete (1988)
Cei care plătesc cu viața (1989)
Referințe
^ a b c d e Popescu, Irina (7 iulie 2011). „Romanian Prince Serban Cantacuzino dies in Paris”. Romania Insider. Accesat în 15 iulie 2011.
^ a b c „Romanian prince and actor Serban Cantacuzino dies in Paris aged 70”. Washington Post. Associated Press. 7 iulie 2011. Accesat în 15 iulie 2011.
Legături externe
Șerban Cantacuzino la Internet Movie Database
Un Cantacuzino la a 26-a generatie, 25 noiembrie 2004, Daniela Sontica, Jurnalul Național
A murit prințul actor Șerban Cantacuzino, 6 iulie 2011, Adevărul
VIDEO S-a stins ultimul Cantacuzin, 7 iulie 2011, Adevărul
Un prinț printre tovarăși, 1 octombrie 2007, Adevărul
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
„În şcoala de teatru românesc se vede influenţa ruso-italiană, un metisaj
nemaipomenit. Clasicul stil rusesc, aşezat, trăitor adevărat, şi stilul
italienesc, improvizant, logoreic, s-a îmbinat într-un teatru profund
şi viu; dă o profunzime şi o concreteţe. Şi englezii ne-au influenţat
puţin; de fapt, noi am luat tot ce-i mai bun, adică tot ce este
profunzime shakespeareană, tot ce ţine de aşezarea şi credinţa rusească,
agitaţia şi nervozitatea italienească.” Şerban Cantacuzino
Citiți și
Şerban Cantacuzino, prinţul actor
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Timp Liber
De același autor
