Timp Liber

Florentine, jobenuri şi gambete | Pălăria, accesoriul nelipsit al focşănenilor de altădată

Ziarul de Vrancea
19 ian 2019 7304 vizualizări

La finele secolului 19 - începutul secolului 20, în Focşani erau nenumăraţi pălărieri. Rareori focşănenii umblau cu capul dezvelit, gama de pălării disponibilă pe piaţă satisfăcând cerinţele tuturor. De la celebrele borsaline purtate de gangsteri în filmele anilor '20-'30, la popularul melon din filmele cu Stan şi Bran, focşănenii au purtat toate genurile de pălării. Doamnele din vechiul Focşani preferau Florentina, azi piesă de muzeu. Bunul gust pentru accesorii a fost aruncat la gunoi, odată cu instalarea comunismului, iar acum putem număra pe degetele de la o mână magazinele care mai vând pălării de calitate în Focşani.

Rareori se întâmplă să mai vedem pe străzile Focşaniului doamne şi domnişoare cu pălărie, cândva un accesoriu nelipsit din garderoba focşănencelor. În cazul bărbaţilor, situaţia e şi mai clară: orice focşănean tânăr care ar îndrăzni să iasă la promenadă cu pălărie pe cap ar fi catalogat drept excentric, asta în cel mai bun caz. Practicul a tras pe linie moartă eleganţa, şepcile şi fesurile au trimis la muzeu gambetele şi pălăriile de paie, pălării purtate deopotrivă şi de bărbaţi şi de femei, până la finele celui de-al Doilea Război Mondial.

În Focşanii de la cumpăna dintre veacurile 19 şi 20, erau nenumărate magazine de pălării şi pălărieri pe măsură. Unul dintre cele mai populare magazine de pălării era al unui anume Leon Nissincer. Prăvălia acestuia era situată pe Strada Mare, în zona în care astăzi se află magazinul Milcov. Fondat la 1893, magazinul avea scris pe firmă “Singurul depozit de pălării veritabile – Borsalino. Medaliat la Paris 1900”. Celebrele borsaline şi-au atins maximul de popularitate în perioada interbelică, find alegerea actorilor de film din acele vremuri.

Foto: Magazinul de pălării a lui Leon Nissincer, în Focşaniul lui 1917

Dacă nu (mai) ştiţi cum arată aceste pălării, este suficient să (re)vedeţi Casablanca (1942) cu Humphrey Bogart în rol principal! De origine englezească, gambeta a fost şi ea la modă printre focşănenii de la începutul veacului trecut. Denumită şi Melon, pălăria era făcută şi la noi în Focşani de un pălărier pe nume Sigmund Prager, furnizor al Curţii Regale, după cum era scris pe căptuşeala unei pălării păstrate ca amintire de un vechi focşănean. Cei mai cunoscuți purtători de pălării melon au fost caraghioşii Stan şi Bran, în zecile de filme în care cei doi au jucat împreună.


Jobenul şi florentina, maximul de eleganţă focşăneană ... pierdută

Foto: La început de secol 20 florentinele erau în mare vogă printre focşănence

Singura veche pălărie care a supravieţuit întrucâtva timpului este pălăria de fetru, pălărie purtată de focşănenii cu o oarecare stare. Alte pălării extrem de populare în Focşani erau cele de paie, acestea fiind purtate vara de mai toţi focşănenii, dar nu neapărat şi de cei cu funcţii înalte, ori de marii moşieri.

Şi-n fine, cele mai stilate pălării. Jobenurile! Acestea erau purtate de clasa superioară a Focşanilor, de autorităţi şi, de regulă, la evenimente. Vasile Ţioriu, prefectul liberal de la jumătatea anilor ’30 este, poate, cel mai bun exemplu în acest sens. Când, oar,e o fi fost văzut ultima dată un domn cu joben pe cap în Focşani? Focşănencele aveau şi ele o gamă variată de pălării precum cele mici de paie ori cele de fetru, dar cele mai memorabile sunt, fără doar şi poate, florentinele. Acestea erau realizate tot din paie, dar cu marginile mai mari şi erau împodobite cu flori. Astăzi, florentinele mai pot fi văzute în muzee şi pe scenele teatrelor, acolo unde acestea fac parte din recuzită.


Melonul la gunoi, trăiască şapca muncitorească!

Foto: Prefectul liberal Vasile Ţiroiu cu un elegant joben la o manifestare publică în anii ’30

Foto: Două pălării de paie, din care una de damă, una de fetru şi o gambetă, toate păstrate ca amintire de focşăneanul P. Soare

Venirea comunismului în România, regim ce voia să creeze Omul Nou, a însemnat şi o înlocuire a accesoriilor pomenite mai sus. Încet încet, pălăriile de bun gust ale focşănenilor au fost înlocuite cu şepcile muncitoreşti sovietice. Schimbarea este vizibilă chiar şi pe banconta de 10 lei din 1952, pe faţa acesteia fiind imprimat chipul unui muncitor cu bască.

Femeile nu au fost nici ele cruţate, multe din ele ajungând să poarte, vrând nevrând, baticuri şi basmale. Sigur că moda este într-o permanentă schimbare şi că vremea florentinelor cel mai probabil avea să treacă, dar în mod evident acest lucru nu s-a întâmplat în mod natural. Totuşi, trebuie adăugat că, cel puţin în cazul doamnelor, pălăriile revin uşor-uşor în tendinţe, iar contemporanii noștri încep să le redescopere.

Articol publicat în Ziarul de Vrancea pe 6 iunie, 2014. Autor: Sorin Tudose


 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
Nicu Mazere , acum 1691 zile, 5 ore, 17 minute, 44 secunde
Felicitari pentru articol, Comunitatea din Focsani , este insetata si infometata de asemenea stiri.: ( Felicitari;...... cit mai multe articole, (cu si despre,),.... NEGUSTORII DE citeste integral
yoyo, acum 1691 zile, 7 ore, 57 minute, 24 secunde
Acum la varsta de 96 de ani cel mai renumit palarier din focsani isi traieste frumusetea anilor alaturi de copii si nepotii lui . Cine il mai cunoaste pe negustorul si veritabilul palarier Necula citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.