VIDEO | Acord în coaliția de guvernare pentru o majorare cu 12,5% a pensiilor, de la 1 ianuarie
Partenerii de coaliție au fost de acord luni seara cu creșterea pensiilor cu 12,5% de la 1 ianuarie 2023. Procentul ar urma să fie valabil pentru toți românii, indiferent de cuantumul pensiei. De asemenea, ar urma să se acorde 3 tipuri de ajutoare pentru cei cu pensii mai mici.
Impactul unei astfel de măsuri este de 17,5 miliarde de lei.
Pentru cei cu pensii mici, coaliția vrea să vină și cu 3 tipuri de ajutoare: un ajutor de 1.000 lei pentru cei cu pensii sub 1.500 de lei; 800 de lei pentru cei cu pensii până în 2.000 de lei; 600 de lei pentru cei cu pensii până în 3.000 de lei.
Toate ajutoarele pentru pensionari ar urma să se dea în două tranșe - o dată la 6 luni. De exemplu, cei cu pensii până în 1.500 de lei vor primi mia de lei în două părți a câte 500 de lei fiecare.
Cei cu pensii până în 1.700 de lei vor primi și carduri sociale, în valoare de 250 de lei. Acestea vor fi acordate o dată la 2 luni, pe tot parcursul anului 2023.
Totodată, s-a mai decis acordarea în două tranșe, deci semestrial, a unui sprijin de 1.400 de lei ca ajutor de energie pentru toți pensionarii care au până în 2.000 de lei pensie.
Se va acorda, de asemenea, și a 13-a indemnizație pentru persoanele cu handicap.
Pentru veterani, se va face o indexare corelată cu rata inflației. După același principiu vor crește și alocațiile.
Salariul minim în România va fi de 3 mii de lei, iar 200 de lei vor fi neimpozitați.
Pachetul social se ridică astfel la un efort bugetar de 26,65 miliarde lei.
Subiectul pensiilor trebuie închis săptămâna aceasta, astfel încât coaliția să se poată încadra atât în calendarul asumat prin PNRR pentru reforma pensiilor speciale, cât și în calendarul constituirii și votării bugetului pe anul viitor.
Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, subliniase la prânz că este necesară "cât se poate de repede" o şedinţă a coaliţiei de guvernare în care să se stabilească procentul de majorare a pensiilor din 2023. Calculele PNL au relevat că pentru o indexare nediferenţiată a punctului de pensie cu 15%, impactul bugetar ar fi undeva la 18 miliarde de lei.
"Ne dorim creşterea punctului de pensie care să acopere rata inflaţiei, ne dorim ca această creştere să asigure puterea de cumpărare a pensionarilor. Şi premierul, şi eu şi colegii noştri suntem foarte preocupaţi de maniera în care se va rezolva în coaliţie această problemă. Ne-am dorit ca această discuţie (n.r. din BPN al PNL de săptămâna trecută) să ducă spre un punct de vedere pe care PNL să îl aibă în coaliţie, astfel încât să-i convingem şi pe colegii noştri că pensiile trebuie mărite într-un procent cât mai mare. Argumente (...) discutate sunt: rata inflaţiei este de aproximativ 15 procente şi a afectat puterea de cumpărare a pensionarilor. A fost vehiculat 6,1% - inflaţia de anul trecut, dar la 1 ianuarie 2023, cu siguranţă, procentul cu care punctul de pensie va creşte va fi mai mare decât rata inflaţiei de anul trecut. (...) Calculele făcute de specialiştii liberali arată că nu este afectat deficitul bugetar dacă se ajunge la o mărire cu 15% a punctului de pensie", a declarat Gorghiu la Senat.
Ea a subliniat că în 2022 au existat încasări mai mari la buget şi că "există resurse pentru această mărire, aşa cum îşi doreşte Partidul Naţional Liberal".
"Ne dorim o şedinţă a coaliţiei cât să poate de repede în aceste zile. Se va ţine această şedinţă a coaliţiei şi le vom arăta colegilor din coaliţie calculele noastre (...) care sprijină o creştere a pensiilor conform viziunii PNL. Sunt convinsă că cei de la Ministerul Finanţelor, cei de la Ministerul Muncii vor veni cu calcule, astfel încât, sper eu, în cel mai scurt timp coaliţia să poată decidă varianta finală. (...) Sunt mai multe scenarii de discuţii care vor fi înaintate acestei coaliţii şi (...) vom ajunge la varianta finală. Cred că avem suficiente argumente astfel încât să ajungem la o mărire nediferenţiată a pensiilor, aşa cum este legal şi constituţional. Coaliţia va fi cea care va avea ultimul cuvânt de spus, repet, cu cifrele pe masă", a adăugat Gorghiu.
Din calculele liberalilor, pentru indexarea punctului de pensie cu 15% impactul bugetar ar fi undeva la 18 miliarde.
"E important să se discute cu Finanţele şi cu Ministerul Muncii şi cu cei care ştiu cum vor să alcătuiască bugetul, astfel încât să vedem cât se poate face această mărire. E o decizie care trebuie să aibă în spate un studiu de impact, astfel încât formula finală să fie sustenabilă. (...) Nu s-a pus problema de majorare a pensiilor doar cu procentul de 6,1%, care este rata inflaţiei pe anul trecut, motiv pentru care, conform legii, este obligatorie indexarea cu acest procent (...) De aici în sus pornim cu creşterea pensiilor.(...) Nu se pune problema niciunui conflict în interiorul PNL. Nu se pune problema decât a unui dialog care să aducă argumente mai multe pe masa coaliţiei (...) Există o singură îngrijorare şi nu este cea legată de strategia de capital politic pe care PSD şi-o face şi anume aceea că nu suntem suficient de determinaţi să obţinem cât se poate de mult pentru categorii vulnerabile. PNL doreşte ferm să ajute pensionarii în perioade vulnerabile şi nu doar pensionarii, fiind foarte atenţi şi la mediul de afaceri", a mai subliniat Gorghiu. Ea a amintit și că problema pensiilor speciale, jalon în PNRR, trebuie soluţionată până la finalul anului.
