Politică

Astăzi despre unul dintre simbolurile înfrângerii Rusiei în spațiul post-sovietic: Maia Sandu - prima femeie aleasă președinte a Republicii Moldova

Ziarul de Vrancea
23 mai 2021 1369 vizualizări

Maia Sandu (n. 24 mai 1972, Risipeni, raionul Fălești, RSS Moldovenească, URSS) este o economistă și politiciană pro-europeană din Republica Moldova, care deține funcția de președinte al Republicii Moldova începând cu 24 decembrie 2020, după ce a câștigat alegerile prezidențiale din 2020. A exercitat funcțiile de prim-ministru al Republicii Moldova în iunie-noiembrie 2019 (Guvernul Maia Sandu) și de ministru al educației în 2012-2015. A fost membră a parlamentului între 2014-2015 și în 2019. Este prima femeie aleasă președinte a Republicii Moldova.

Între anii 1989 și 1994 ea a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea Management. Din 1995 până în 1998 a studiat relații internaționale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova. În perioada 2009−2010 a studiat la Harvard Kennedy School of Government (SUA), obținând titlul de Master în administrație publică. Între 2010 și 2012, Maia Sandu a activat în calitate de consilier al Directorului Executiv la Banca Mondială, în Washington DC, SUA. Din 24 iulie 2012 până 30 iulie 2015 a fost ministru al educației în Republica Moldova.


Activitate politică

Pe 7 septembrie 2014, în cadrul unui miting organizat de Partidul Liberal Democrat din Moldova, Maia Sandu a declarat că aderă la partid (împreună cu Natalia Gherman).[6] Totuși, la o emisiune TV din mai 2015, ea a precizat: „Am decis să ader la acest partid, pentru că m-a sprijinit în toate reformele pe care le-am implementat în domeniul educației. Eu nu mi-am formalizat neapărat relația cu echipa, fac parte din partid, dar oficial, pe hârtie, nu sunt membră a PLDM”.

După demisia lui Chiril Gaburici din funcția de prim-ministru în iunie 2015, Natalia Gherman a asigurat interimatul aproximativ o lună de zile, timp în care se desfășurau negocierile pentru formarea Alianței pentru Integrare Europeană – 3. La 23 iulie (2015) Maia Sandu a fost desemnată candidat al PLDM la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova.[8] Totuși, după ce într-un timp scurt ea a înaintat mai multe condiții pentru a accepta funcția (printre care numirea unui alt guvernator la BNM, fie fosta ei colegă de la Banca Mondială, Veronica Bacalu,[9] fie un american, dar și un procuror general european), iar ca urmare, celelalte două componente ale alianței (PDM și PL) au lăsat să se înțeleagă că nu o vor susține,[10] Partidul Liberal Democrat din Moldova a fost nevoit să înainteze o altă candidatura în locul Maiei Sandu, pe Valeriu Streleț, vicepreședintele PLDM, candidatura căruia a fost discutată și a întrunit consensul în cadrul alianței.[11] După învestirea guvernului Streleț, fiind invitată la emisiunea În PROfunzime de pe postul Pro TV Chișinău, Maia Sandu a declarat că i s-a oferit posibilitatea să aleagă un portofoliu dintre două ministere, dar a refuzat pentru că nu ar avea sprijinul alianței.[12] Pe 23 decembrie 2015 ea și-a lansat propria platformă care urma să devină partid, intitulată „În /pas/ cu Maia Sandu”. Ulterior, la începutul lunii ianuarie 2016 s-a aflat că denumirea viitorului partid urmează să fie „Partidul Acțiune și Solidaritate”

Pe 1 februarie 2016, Maia Sandu a declarat că „Dacă ar avea loc un referendum pentru unire (n.n.: unire cu România), personal aș vota «Da».”

Alegerile prezidențiale din 2016

La 31 august 2016, Maia Sandu a fost desemnată oficial candidat la funcția de președinte a Republicii Moldova de către Consiliul Politic Național,[17][18] de asemenea, în aceeași zi a fost constituit grupul de inițiativă de colectare a semnăturilor, ce număra 99 de persoane, fiind condus de către Igor Grosu.[17][19] Pe data de 2 septembrie Comisia Electorală Centrală a înregistrat grupul de inițiativă.[19][20]

Pe 22 septembrie s-au depus la CEC 24832 de semnături în susținerea candidatului PAS - Maia Sandu[21][22][23] (nr. minim admisibil fiind de 15 mii, iar maxim de 25 de mii).[24] La 29 septembrie Maia Sandu a fost înregistrată drept concurent electoral, dat fiind că 22181 de semnături au fost declarate valabile.[25]

În octombrie Maia Sandu a fost desemnată candidatul comun al dreptei proeuropene și anti oligarhice (PAS, PLDM și PPDA[26]) în alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

În turul I de scrutin, care s-a desfășurat la 30 octombrie și în care au participat 9 candidați, Maia Sandu a reușit să acumuleze 549.152 de voturi, ceea ce reprezintă 38,71%, fiind surclasată doar de Igor Dodon, care a reușit să acumuleze 47,98% din sufragii.[28] Dat fiind că nu a fost întrunită majoritatea de 50% + 1 vot din primul tur, s-a desfășurat un alt tur pe 13 noiembrie 2016, între Maia Sandu și Igor Dodon. În turul II, Maia Sandu de asemenea s-a plasat pe locul 2, de această dată obținând 766.593 de voturi (47,89%), în timp ce Igor Dodon a dobândit 834.081 de voturi (52,11%).

 

Guvernul Maia Sandu

La data de 8 iunie 2019 a fost desemnată și aleasă în funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova.[29] În aceeași zi Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituțională desemnarea Maiei Sandu în funcția de prim-ministru.

A izbucnit o criză politică, guvernul Filip refuzând să predea puterea. În cele din urmă, Curtea Constituțională și-a anulat deciziile la 15 iunie, Plahotniuc a părăsit țara și guvernul Sandu a rămas singurul guvern legal.

Pe 12 noiembrie 2019, guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură, înaintată de PSRM, votată în cadrul ședinței Parlamentului de 63 de deputați din fracțiunile PSRM și PDM

Alegerile prezidențiale din 2020

Lansarea în campania electorală, 2 octombrie 2020

La alegerile prezidențiale din 2020, Sandu și-a înaintat din nou candidatura, decizia fiind luată în cadrul partidului său.[33] De această dată, partidele care o susținuseră la alegerile din 2016, în cadrul unei alianțe care avea să devină Blocul ACUM, și-au înaintat propriii candidați: Tudor Deliu (PLDM) și Andrei Năstase (PPDA)

Comisia Electorală Centrală a acceptat candidatura sa la 30 septembrie.[35] Două zile mai târziu, Sandu s-a lansat oficial în campania electorală.[36]

După primul tur al alegerilor, Sandu a obținut cel mai mare punctaj, 36,16%, devansându-l pe președintele în exercițiu Igor Dodon cu 3,5 puncte procentuale.[37] A doua zi după anunțarea rezultatelor, candidații de dreapta Andrei Năstase, Octavian Țîcu, Dorin Chirtoacă și Tudor Deliu[38] și-au exprimat sprijinul pentru Sandu în turul doi.[39]

În turul doi, din data de 15 noiembrie, Maia Sandu a acumulat 57.72% (943.006 voturi).[40] Curtea Constituțională a validat mandatul său la 10 decembrie.[41]

Președinție (2020 - prezent)

Depunerea jurământului, 24 decembrie 2020

Învestirea oficială a Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova a avut loc la 24 decembrie 2020 la Palatul Republicii.[42]

Vizite internaționale găzduite

Nr.     Dată     Invitat     Titlu/funcție     Note

1     29 decembrie 2020     Klaus Iohannis     Președintele României     A fost adoptată o Declarație comună, prin care este reafirmat caracterul special al relației bilaterale bazate pe comunitatea de limbă, cultură și istorie.[43]

Vizite internaționale desfășurate

Nr.     Dată     Țară     Oraș     

Note

1     12 ianuarie 2021     Ucraina     Kiev     

Întrevedere cu Președintele Ucrainei, Președintele Radei Supreme a Ucrainei, Prim-ministrul Ucrainei[44]

2     18-19 ianuarie 2021     Regatul Belgiei

(Uniunea Europeană)

    Bruxelles     Întrevederi cu oficiali de rang înalt din cadrul instituțiilor Uniunii Europene: Președintele Consiliului European, Președinta Comisiei Europene, Înaltul Reprezentat al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, vicepreședintele Comisiei Europene, Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Comisarul European pentru Buget și Administrație, Comisarul European pentru Justiție, Comisarul European pentru Vecinătate și Politica de Extindere, Prim-ministrul Regatului Belgiei, Majestatea Sa Regele Philippe al Belgiei, Președintele Parlamentului European[45]

3     3-4 februarie 2021     Franța     Paris     Întrevederi cu: Președintele Franței, Emmanuel Macron; Președintele Adunării Naționale, Richard Ferrand; membri ai Grupului de prietenie Franța - Republica Moldova din cadrul Adunării Naționale; Președintele Senatului Republicii Franceze și membrii Grupului de prietenie Franța – Republica Moldova din Senat, Gérard Larcher; Ministrul pentru Europa și Afaceri Externe, Jean-Yves Le Drian; Ministrul pentru Transformare și Serviciu Public, Amélie de Montchalin; Secretarul general al Francofoniei, Louise Mushikiwabo; Conducerea MEDEF.

 

Viață personală

Maia Sandu nu este căsătorită. Vorbește engleza, româna, rusa și spaniola

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

La mulți ani, Maia Sandu!


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.