Politică

Dosar: De ce şi-a făcut Corneliu Zelea Codreanu nunta la Focşani

Astăzi se împlinesc 88 de ani de la “măreaţa sărbătoare a neamului nostru”, după cum era descrisă nunta Căpitanului legionar în invitaţiile publice.Ajuns “cu cantec” la Focşani, după o crimă comisă la Iaşi şi un stagiu în arestul Poliţiei Focşani, Zelea Codreanu avea să aibă o nuntă cu mult PR, pregătită de simpatizanţii săi focşăneni, într-un adevărat exemplu de marketing politic.Căpitanul era legat afectiv de oraşul nostru prin inginerul Ioan Blănaru, prieten din copilărie

Pe 14 iunie 1925, adică exact în urmă cu 88 de ani, Focşaniul era gazda unui eveniment de dimensiune cel puţin regională legată de perioada întunecată din prima parte a secolului trecut, asupra căreia istoria nu a făcut încă lumină. Tanărul absolvent de drept, Corneliu Zelea Codreanu care avea să înfiinţeze doi ani mai tarziu controversata Mişcare Legionară hotărase să facă nunta religioasă în oraşul nostru. Profund naţionalist, antisemit şi anticomunist, Codreanu era persona non grata la începutul anilor 1920 în randul celor care, în viziunea sa, doreau dispariţia nemului romanesc. Unul dintre cei care nu-l înghiţeau pe viitorul lider de extremă dreaptă Codreanu era şi Constantin Manciu, prefectul poliţiei ieşene. Un individ care dacă ar fi prins regimul comunist ar fi devenit torţionar, după cum spun simpatizanţii lui Codreanu. Potrivit unor relatări, în efervescenţa vremii, Manciu a bătut şi a umilit mulţi studenţi ieşeni. Aşa a intrat în scenă Codreanu. Unul dintre studenţii bătuţi, sătul de nedreptăţile miliţianului îl dă pe acesta în judecată, iar Codreanu participă la proces în calitate de avocat al apărării. Înfuriat că nişte tineri îşi permit să îi intenteze proces, Manciu a intrat cu o mulţime de “oameni ai legii” în tribunal pentru a-l face ţandări pe Codreanu. Aşa se face că în acea atmosferă tensionată absolventul de drept a scos un pistol şi l-a împuşcat pe Manciu. Bucurandu-se de simpatie printre stundenţi, celui care avea să fie cunoscut drept “Căpitanul” îi este strămutat din oficiu procesul la Focşani. Atunci a fost momentul precursor al intrării lui Zelea Codreanu în istoria Focşanilor, oraş unde stătea să dea în clocot o atmosferă antisemită care-i era favorabilă acestuia.

Trioul prieteniei – Solomon, Blănaru, Codreanu

 Mişcarea Legionară, varful de lance al extremei drepte romaneşti, a avut o mare aderenţă în randul maselor

Vestea ajungerii lui Codreanu la Focşani şi închiderii sale în penitenciarul de pe strada Comisia Centrală (langă actuala Gardă de Mediu, azi demolat n.r.) s-a făcut auzită în cateva zile. Deloc surprinzător, Corneliu s-a bucurat imediat de o largă susţinere şi din partea focşănenilor, fetele ministrului focşănean al Muncii, Nicolae Chirculescu, aducandu-i mancare şi cusandu-i o bluză naţională, după cum el însuşi scrie într-una din lucrările sale. Atat de mare a fost susţinerea încat procesul a fost încă o dată strămutat la Turnu Severin. Completul de judecată l-a achitat pe Codreanu, hotarand că acesta a fost în legitimă apărare cand l-a împuşcat pe Manciu. După ce a fost dovedit nevinovat, viitorul om politic s-a îndreptat către casa părintească din Huşi, moment despre care avea să scrie peste ani în cartea “Pentru Legioanari”. “Am plecat. Toată noaptea ne-au ieşit oameni înainte prin gări. La Focşani erau în gară peste o mie. Era ora trei noaptea. Ei aşteptau aici de cu seară, de la ora patru. Voiau să ne oprim măcar o zi la ei. Dar am plecat înainte. În tren s-a suit o delegaţie cu Hristache Solomon, Aristotel Gheorghiu, Georgică Niculescu şi alţii. Mi-au spus: «Dacă nu am avut bucuria să avem procesul la noi, trebuie să faci nunta. La 14 iunie dimineaţa, trebuie să soseşti la Focşani. Vei găsi totul aranjat». Delegaţia s-a dat jos la Mărăşeşti, după ce am promis că la 14 iunie voi fi la Focşani”, scria circa zece ani mai tarziu Corneliu Codreanu. Un lucru mai puţin cunocut e că Hristache Solomon (înmormantat în Cimitirul Sudic) a fost ginerele inginerului Ioan Blănaru, acesta fiind un foarte bun prieten cu Codreanu încă din copilărie. Născut în Huşi, la fel ca şi Corneliu, Ioan Blănaru avea să se stabilească în Focşani, dar a păstrat legătura cu cel pe care îl considera un frate. Cu siguranţă acest lucru a cantărit mult în decizia lui Codreanu de a face nunta la Focşani. Totodată, Hristache Solomon avea să ajungă să ţină la Zelea Codreanu “ca la un nepot”.

Cum am ratat şansa de a avea Focşaniul vechi filmat

Ceea ce avea să urmeze, ar putea fi descris drept cea mai romanească nuntă a secolului trecut. Corneliu Zelea Codreanu pleacă pe 13 iunie 1925 spre Focşani înpreună cu părinţii, fraţii, mireasa Elena şi socrii unde aveau să fie găzduiţi în casele generalului I. Macridescu. “A doua zi dimineaţa, mi s-a adus un cal – aşa era programul – şi după ce am trecut călare pe la casa miresei, am pornit în capul unei coloane afară din oraş, la Crâng. Pe marginile şoselei, de o parte şi de alta lume, prin copaci erau copii, iar pe şosea veneau în urma mea naşii, în trăsuri ornate, în frunte cu profesorul Cuza şi Generalul Macridescu, Hristache Solomon, Col. Blezu, Col. Cambureanu, Tudoroncescu, Georgică Niculescu, Maior Băgulesscu şi alţii. Venea apoi carul miresei cu şase boi, împodobit cu flori. Apoi alte care ale nuntaşilor. În total 2.300 care, trăsuri şi automobile, toate încărcate cu flori şi lume îmbrăcată în costume naţionale. Eu ajunsesem la 7 km. de oraş, în Crâng şi coada coloanei încă nu ieşise din Focşani”, îşi povesteşte nunta Codreanu. Crangul trebuie că devenise neîncăpător pentru că erau prezenţi la nuntă în jur de 100.000 de nuntaşi, mai mult decat triplul numărului de locuitori ai Focşaniului de la acea vreme, potrivit unor însemnări din epocă. Întreg evenimentul a fost filmat, dar pelicula a fost confiscată de Ministerul de Interne şi a fost distrusă. Filmul ar fi reprezentat astăzi o adevărată comoară pentru cei care iubesc istoria şi Focşaniul de odinioară. Nu numai că ar fi fost cea mai veche mărturie filmată a Focşaniului, dar am fi putut vedea pe langă evenimentul propriu zis, imobilele care erau pe Cuza Vodă şi care azi nu mai există ori sunt într-o pronunţată stare de degradare.

Manifestări anti-semite la proces şi la nuntă

Cercetătorul Bogdan Constantin Dogaru, de la Serviciul Judeţean al Arhivelor Statului, spune că apariţia la Focşani a lui Codreanu a avut şi părţi negative. “Cand s-a aflat că procesul lui Codreanu va fi mutat la Focşani, membrii Curţii de Juraţi au început să îşi ia concediu, asta pentru că le era teamă să îl judece pe şeful viitoarei Mişcări Legionare. Din documentele păstrate la Arhive reiese clar că atat în timpul procesului cat şi la nuntă au avut loc manifestări anti-semite chiar dacă antisemitismul legionar nu era de ordin rasial, ci mai curand de ordin economic. Nunta a fost făcută la Focşani şi ca urmare a simpatiei pe care o obţinuse Codreanu în randul unor generali în rezervă, aşa cum era şi Macridescu”, ne-a spus cercetătorul Bogdan Constantin Dogaru. Cercetătorii spun că nunta  “Căpitanului” a fost o adevărată lecţie de marketing politic pentru a-i repara imaginea şifonată celui pe care mulţi debusolaţi ai vremii îl vedeau ca pe un salvator. (Sorin TUDOSE)

Cine a fost Căpitanul

Născut în Huşi pe 13 septembrie 1899, Corneliu Codreanu declara că a simţit încă de mic o puternică dragoste faţă de neam şi ţară. Acesta a absolvit Liceul Militar “Mănăstirea Dealului” şi apoi Facultatea de Drept din Iaşi. Printre primele sale acţiuni care au captat atenţia opiniei publice au fost boicotarea deschidereii anului universitar fără serviciu religios, respectiv escaladarea unei fabrici din Iaşi pe acoperişul cărei era pus steagul roşu şi înlocuirea lui cu Tricolorul! Cu toate că nu era nici pe departe un bun orator, a reuşit să devină cel mai charismatic personaj al vremii. Conştient de faptul că politicienii se gandesc la propriile interese şi că “ţara piere din lipsă de oameni, nu din lipsă de programe” înfinţează în 1927 Legiunea Arhanghelul Mihail, organizaţie de extremă dreaptă denumită popular “Mişcarea Legionară”. Categorisită drept “fascistă” încă de pe atunci, Mişcarea se dorea a fi “o renaştere spirituală a poporului roman”. În anii 1930 au loc o serie de asasinate politice şio nu numai în numele Legiunii, care nu au rămas nepedepsite. Codreanu avea să mai ajungă încă o dată în închisoare în 1938 pentru că l-ar fi jignit pe istoricul Nicolae Iorga. După acest episod, considerat un pericol de Guvern şi de Regele Carol al II-lea, Zelea Codreanu este ucis împreună cu alţi 13 camarazi. Urmarea? Corneliu Zelea Codreanu a devenit în ochii multor romani un martir. Nici istoricii şi nici statul roman nu au lămurit însă această perioadă controversată prin care a trecut ţara, tocmai de aceea multe relatări pot fi considerate partizane.

Mişcarea Legionară şi imaginea sa

Mişcarea Legionară are în prezent o imagine mai mult decat şifonată din două principale motive. Unul este discreditarea mişcării de către regimul comunist, iar cel de-al doilea este reprezentat de asasinatele pe care legionarii, dar nu numai le-au făcut în numele mişcării. Nu-i mai puţin adevărat că legionarii au fost la randul lor provocaţi chiar de către autorităţile statului şi că împotriva acestora s-au săvarşit crime. Mai mult, mulţi legionari au înfundat temniţele comuniste. Abordarea subiectului legionar - extrem de complex şi încă sensibil – generează de fiecare dată etichete de genul “antisemit”, “antidemocrat” şi “revizionist”. Totuşi, cu bune şi cu rele istoria poporului roman trebuie cunoscută înainte de toate. “Nici un istoric serios care se va ocupa cu istoria secolului XX românesc, nu va putea ocoli sau ignora această extraordinară aventură spirituală pornită din străfundurile ethosului românesc”, spunea filosoful şi diplomatul Vintilă Horia. (S. T.)

---