Politică

Iliescu, judecat pentru bitele in cap

Ziarul de Vrancea
10 iun 2005 692 vizualizări
Istoria incepe sa fie tot mai cruda cu Ion Iliescu. Dupa ce baronii pe care i-a cocolosit la sinul PSD l-au trimis la pensie, acum, "bunicuta" este pe cale sa plateasca (si) pentru raul facut de mineriade. Potrivit avocatului lui Iliescu, Radu Ghergovan Silinescu, fostul presedinte a fost pus, ieri, sub invinuire in dosarul mineriadei din iunie 1990. Asta inseamna ca fostul presedinte a fost instiintat despre acuzatiile ce i se aduc, fara a fi inca inculpat.

Justitia il cheama pe Ion Iliescu sa dea socoteala pentru mineriada din 13-15 iunie 1990. Printre acuzatiile care ii sint aduse fostului presedinte Ion Iliescu se numara cea de instigare la tratamente neomenoase, cercetare abuziva si arestare nelegala. Ancheta privind mineriada din 1990 - in care sint cercetate in jur de 20 de persoane include acuzatii precum subminarea puterii de stat si a economiei nationale, lipsire de libertate in mod ilegal si crime contra umanitatii. Iliescu ar fi trebuit sa se prezinte ieri la audieri, dar nu a venit, avind in vedere ca se afla in convalescenta in urma unei interventii pe cord. Pesedistul va veni la Parchet peste doua saptamini. El a aratat ca scris si o carte, care cuprinde referiri la aceleasi evenimente. Totusi, Iliescu nu a recunoscut ca a fost pus sub invinuire in dosarul mineriadei din 13-15 iunie. "Cine v-a spus? Este un fals, o provocare, o diversiune. Nu s-a formulat nici un fel de acuzare", a raspuns Iliescu intrebarilor ziaristilor pe aceasta tema. El s-a aratat extrem de mirat cind a fost intrebat daca se simte vinovat pentru cele intimplate la mineriada. "Eu vinovat? Eu vinovat? Minerii - daca vorbim despre mineri – au venit in Bucuresti datorita vandalismelor din 13 iunie. Lumea a fost ingrozita de ce a vazut ca se intimpla in Capitala cu incendierea masinilor din Piata Universitatii, cu devastarea unor institutii ale statului, cladirile Politiei, Internelor, SRI-ului si apoi televiziunea. Asta a creat starea de groaza in intreaga tara", a spus liescu.


Mineriada a fost aprobata de Guvern

La inceputul anului trecut, procurorul general al Romaniei, Ilie Botos, a constituit o echipa care sa se ocupe de finalizarea dosarelor privind mineriada din 1990, demers ce a survenit unei intilniri intre seful Ministerului Public si liderul Asociatiei Victimelor Mineriadelor (AVM), Viorel Ene. AVM a formulat, in 1997, o plingere penala impotriva lui Miron Cozma, Nicolae Camarasescu, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Gheorghe Diamandescu, Mihai Chitac, Traian Basescu si a lui Gheorghe Robu, acuzindu-i pe cei noua de "organizarea, instigarea si transportarea minerilor din centrele miniere importante ale tarii in Capitala, precum si de comiterea actelor de barbarie ale minerilor, care s-au folosit de diferite unelte apte de a produce moartea (securi, topoare, rangi, tirnacoape, lanturi, cabluri electrice), distrugind lacasuri de invatamint, laboratoare etc". AVM mai sustinea ca minerii au "sechestrat, maltratat, schingiuit, violat si ucis" si ca politistii au fost complicii minerilor si ca procurorii au arestat, anchetat si maltratat ilegal oameni nevinovati.

In seara de 13 iunie 1990, grupuri numeroase de mineri din Valea Jiului au venit in Bucuresti, pentru "a restabili ordinea in Capitala", dupa ce fusesera incendiate si devastate sediile Politiei, Ministerului de Interne si Televiziunii Romane. In urmatoarele doua zile, minerii inarmati cu rangi, topoare si bite au devastat sediile unor partide din opozitie si pe cel al Facultatii de Arhitectura, precum si alte locuri din apropierea Pietii Universitatii, decretata de catre studenti "kilometrul zero al democratiei". In acest loc, pina atunci, timp de peste 50 de zile, bucuresteni si nu numai au manifestat fata de politica dusa de FSN si de liderul sau, Ion Iliescu. In dimineata de 13 iunie 1990, politistilor li s-au ordonat "sa curete Piata Universitatii", ceea ce a generat conflicte violente intre fortele de ordine si bucuresteni. Ulterior, au venit si minerii pentru "a ajuta la curatenie". Intr-un raport din februarie 1998 al Parchetului Curtii Supreme de Justitie (actualul Parchet al Inaltei Curti de Casatie si Justitie), se arata ca procurorii militari detin probe ca mineriada din \'90 a fost aprobata de Guvernul Romaniei.


Procurorii au prins doar plevusca

Dupa opt ani de la evenimentele din Piata Universitatii, procurorii i-au trimis in judecata pe Nicolae Camarasescu (inginer in cadrul Exploatarii Miniere Aninoasa) si pe Denes Domokos (fost miner sef de schimb la Exploatarea Miniera Livezeni). Domokos a fost condamnat definitiv la zece ani de detentie pentru ca a incercat, in iunie 1990, sa-i taie capul lui Marian Munteanu, fost lider al studentilor. Camarasescu a fost acuzat ca a oprit aparitia ziarului "Romania Libera", dupa ce jurnalul a relatat ca Guvernul este vinovat de violentele din Bucuresti. Tot pentru mineriada din \'90 a fost trimis in judecata Mihai Chitac, acuzat alaturi de alti cinci fosti ofiteri pentru violentele inregistrate in zona Ministerului de Interne, soldate cu uciderea a patru persoane. La mineriada au participat 40.000 de persoane. Miron Cozma a fost audiat de mai multe ori in legatura cu evenimentele din 13-15 iunie, la fel Petre Roman, care a aratat cu degetul spre Iliescu; precum si Gelu Voican Voiculescu care in stilul caracterisc, a vazut in acest caz interventia URSS.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.