Alegerile din 2004, clonate in 2008
Alegerile de duminica nu au schimbat cu nimic modul in care va arata Consiliul Judetean. Raportul de forte a ramas acelasi, PSD obtinind majoritatea cu 17 mandate. Doar componenta "opozitiei" s-a mai schimbat, prin disparitia PC si PNG, insa statutul de spectator la deciziile lui Marian Oprisan nu. La aceste alegeri locale au fost anulate in total in jur de 40.000 de buletine de vot, fapt care naste unele suspiciuni. Cel mai mare numar a fost la stabilirea componentei CJ, unde procentul voturilor care nu au fost considerate valabile s-a ridicat la 7,6%. Pentru candidatii la sefia CJ, la primarii sau pentru consiliile locale procentul a fost mai mic. Acest lucru ar fi putut ridica semne de intrebare, insa partidele nu au reclamat nereguli, cu exceptia cazului de la Birsesti. Si in urma cu patru ani, atunci cind opozitia a cerut anularea alegerilor motivind ca au fost fraudate, s-a inregistrat un numar mare de buletine de vot anulate.
Raportul de forte din CJ a ramas acelasi din urma cu patru ani, chiar daca acum mandatele s-au impartit intre trei partide si nu cinci, cum s-a intimplat atunci. Rezultatul alegerilor din 6 iunie 2004 a fost pus sub semnul intrebarii deoarece sase partide au acuzat faptul ca scorul a fost "ajustat" chiar la Biroul Electoral Judetean, unde s-au inchis usile in noaptea de 7 spre 8 iunie pentru reprezentantii opozitiei. PSD a obtinut atunci 17 consilieri, PNL-8, PD-4, PC-2, PRM-2. Cum migratia politica era la moda la vremea respectiva, democratul Constantin Guguianu si peremistul Gabriel Nedelcu au trecut imediat la PSD. PRM l-a pierdut apoi si pe Marin Stoica, care s-a stabilit in cele din urma la PNG. La final de mandat, componenta CJ era urmatoarea: PSD- 19 consilieri, PNL "" 8, PD-3, PC-2, PNG-1. In urma votului de duminica PSD are 17 consilieri, PNL-8 si PD-L- 7. Al 18-lea consilier al PSD este Marian Oprisan, care a fost ales prin vot uninominal. De remarcat ca listele celor doua partide au primit mai putine voturi decit sefii lor, Marian Oprisan si Nini Sapunaru. Spre deosebire de contracandidatii sai, Jan Vraciu a obtinut mai putin decit partidul in cursa pentru CJ. PD-L este insa singurul partid care a "crescut" la CJ, obtinind cu trei mandate mai mult decit in urma cu patru ani. Daca la CJ raporturile dintre putere si opozitie nu s-au schimbat, in cazul primarilor situatia este putin diferita. PSD a obtinut 30 de primarii din primul tur, insa scorul este sensibil mai mic decit in 2004. Atunci, Oprisan reusea sa scoata 43 de primari din prima, in timp ce liberalii obtinusera victoria doar la Slobozia Bradului. Acum insa, PNL a luat 12 primari pe 1 iunie, iar PD-L unul. De asemenea, PNL si PD au impreuna majoritatea in multe consilii locale. Problema este ca banii care vor veni de la Uniunea Europeana vor fi impartiti prin intermediul CJ, astfel incit cheia se afla tot la Marian Oprisan.
In 2008 s-a anulat mai putin
Anuntarea rezultatelor alegerilor locale nu a dat nastere la agitatia din iunie 2004, atunci cind opozitia cerea anularea alegerilor pe motiv ca au fost fraudate. Cu toate acestea, si acum au fost citeva semne de intrebare asupra modului in care s-a votat, care ramin insa fara un raspuns deoarece nici un partid nu s-a plins ca a fost pacalit, cu exceptia cazului de la Birsesti. In total, pe 1 iunie au fost anulate circa 40.000 de voturi. Cele mai multe dintre acestea au fost la alegerea membrilor CJ, unde a fost miza cea mai mare din cauza fondurilor care vor veni de la Uniunea Europeana. Potrivit procesului verbal de centralizare a voturilor incheiat de Biroul Electoral Judetean, la urne s-au prezentat 168.390 de vrinceni. Numarul voturilor anulate la alegerea consilierilor judeteni a fost de 12.824, adica un procent de 7,6%. In comparatie cu anul 2004, cifra este mai mica. Atunci s-au prezentat la urne 177.038 de vrinceni si au fost declarate nule 17.988 buletine de vot, adica 10,1%. In celelalte trei cazuri, numarul buletinelor de vot anulate a fost mai mic. Astfel, la alegerea primarilor s-au anulat 7.830 de voturi, la consiliile locale 10.343, iar pentru presedintia CJ 9274 de voturi. Din cei 168.390 de vrinceni care au votat, 161.564 au fost inscrisi pe listele electorale permanente. Diferenta s-a impartit astfel: sase alegatori inscrisi in copiile de pe listele electorale complementare, 5.320 de alegatori inscrisi in listele electorale suplimentare, iar 1.500 in cazul carora a fost folosita urna mobila. In urma cu patru ani au fost 7.445 de vrinceni inscrisi pe listele electorale suplimentare, iar numarul persoanelor in cazul carora s-a folosit urma mobila a fost de 3.054. De aceasta data neregulile cele mai grave nu s-au inregistrat insa in sectiile de votare. Cele mai mari aranjamente s-au facut inainte de alegeri, cind voturile electorilor au fost cumparate cu diferite promisiuni si chiar cu bani gheata. In ultimele zile au iesit la iveala informatii potrivit carora un vot a costat chiar si 200 de lei. (Mihai BOICU)
Liberalii cer BEC anularea alegerilor de la Birsesti
Liberalii au dubii serioase privind corectitudinea alegerilor desfasurate duminica la Birsesti. PNL a inaintat la Biroul Electoral Central (BEC) o sesizare de fraudare a alegerilor locale in circumscriptia electorala comunala nr. 9 Birsesti, solicitind anularea rezultatelor si organizarea de noi alegeri. Printre motivele invocate de liberali se numara: procesele verbale la cele patru categorii de alegeri prezinta diferente, exista discrepante intre numarul alegatorilor inscrisi in listele electorale si numarul buletinelor de vot utilizate in procesul electoral, fiind reclamata si disparitia unei stampile, care a fost gasita ulterior. Numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale este de 981. Liberalii explica faptul ca, scazind numarul de buletine nule, respectiv 72, rezulta un numar de 909 voturi valabil exprimate pe lista de alegeri a primarului. Acest numar reprezinta baza de calcul pentru a determina daca un candidat la functia de primar este ales din primul tur de scrutin. "în cauza, conform calculului la care ne-am referit, candidatului la functia de primar al comunei Birsesti ii trebuiau 455 de voturi. Candidatul PSD a obtinut un numar de 436 de voturi, deci nu a intrunit numarul legal de voturi pentru a fi desemnat primar din primul tur de scrutin", a motivat in sesizare liderul PNL, Nini Sapunaru. De asemenea, la renumararea la sediul BEJ a tuturor voturilor a reiesit un numar de 849 voturi valabil exprimate, rezultind astfel o diferenta intre numarul total al alegatorilor care s-au prezentat la urne, inscrisi in listele electorale si numarul total de voturi intrebuintate. "Se poate trage concluzia ca diferenta a avut o provenienta necunoscuta, avindu-se in vedere ca acest numar de voturi excede numarului total de voturi din evidenta BEC nr. 9 Birsesti. în acelasi timp, aceste buletine de vot au disparut, fiind sustrase pentru motive necunoscute noua, concluzie pe care o tragem din lipsa lor reiesita la numararea tuturor buletinelor de vot", mai argumenteaza liberalii. Printr-o hotarire din 2 iunie, BEJ a validat alegerile de la Birsesti, constatind ca trebuie sa se completeze procesele verbale in functie de numarul de voturi valabil exprimate, adica 849, care ii dadeau cistig de cauza din primul tur candidatului PSD, Costica Hirsu. (Mihaela BESLEAGA)