Educație

Ziua internațională a Familiei, sărbătorită la Vintileasca

Ziarul de Vrancea
15 mai 2018 2577 vizualizări

De Ziua internațională a Familiei, la Scoala Vintileasca elevii au organizat un atelier de creație artistico-plastica, mâine vor realiza o expozitie (in scoala si online) iar miercuri vor sarbatori familia impreună cu persoane care fac parte din familii numeroase.Informațiile ne-au fost transmise de prof.Stana Georgescu

Iată câteva din creațiile literare simple și sincere ale elevilor trimise de prof.Stana Georgescu de la  Scoala Vintileasca

Casa bunicilor

  Ieri s-au împlinit patruzeci și cinci de ani de când bunicii mei și-au construit casa în care au locuit de atunci și până acum șase luni, când au plecat la ceruri ,așa că m-am gândit să mă duc să văd ce mai este pe acolo, deoarece nu am mai fost de foarte mult timp. Casa bunicilor este locul unde mi-am petrecut copilăria și este special.

Când am ajuns acolo am găsit casa pe care am lăsat-o acum 6 luni, dar puțin mai bătrână. În jurul ei erau copacii veșnici, bătrâna fântână făcută de bunicul, canapeaua dintre pruni pe care ședeam cu bunica și taineam, florile care erau îngrijite cândva de ea.Prispacu zăbrelele din lemn pe care bunicul își rezema mâinile scorojite începuse și ea să îmbătrânească, lutul de pe pereți începuse să se ia încet -încet ,casa începea să se destrame. Înăuntru, în odaia bunicii, pătuțul de lângă sobă pe care dormea devenise un cuib al amintirilor. În odaia bunicului ,pe pereți erau toate calendarele de la biserică, deoarece era un om foarte credincios.

Și pentru că bunicii au fost niște persoane foarte importante din FAMILIE , bunica a fost ca a doua mamă pentru mine ,bunicul-al doilea tată,m-am gândit să repar casa pentru a menține amintirea vie.Am lipit pereții cu lut și i-am văruit, am măturat curtea, am udat florile. Înăuntru am spălat, am scuturat și am șters tot.După ce am terminat am aruncat o privire la poartă și i-am văzut. Pentru un moment am crezut că ei chiar sunt acolo, dar am realizat că totul este în imaginația mea.

Casa bunicilor este o adevărată comoară și nu o voi vinde și nu o voi strica niciodată.

Familia

Vrânceanu Andreea, clasa a VI-a Scoala Gimnazială REGINA MARIA Vintileasca, Vrancea

     Familia este cel mai scump diamant din întreaga lume. Ea este o floare fără seamăn în care bunicii sunt rădăcinile, tulpina e tata care ne aduce hrana, frunzele sunt mama care ne gătește iar noi, copiii suntem boboceii și florile. Ea ne sprijină , ne susține și ne hrănește cu iubire, iar dacă n-ar fi ea noi, florile și boboceii,  am cădea.

     Când auzi <<FAMILIA>> te gândești la sprijin , înțelegere, iubire, încredere și fericire . Ea e acolo , lângă tine mereu ,la bine și la greu.

     Familia este soarele de care toți au nevoie.   

 Familia mea e cea mai mare comoară pentru mine.Această comoară nu reprezintă aur sau bani , ci este o carte uriașă în care este scrisă o poveste , iar fratele meu , părinții, bunicii, străbunicii și rudele din capul acestei familii ar fi personaje principale. Aș îngriji această carte ca pe ochii din cap , aș citi din ea în fiecare zi și i-aș face un loc special din care să mă poată veghea atunci când dorm..

Familia e un lucru de preț , ai grijă de el!

 

Familia mea

   Familia e un lucru  minunat pe care nu-l primesti decât o dată-n viață și de care trebuie să ai grijă, să o iubești. Cei mai de preț pe lumea asta sunt mama și tata pentru că te aduc pe lume și au grijă de tine. Nu pentru  zile, ani, decenii ci până când Viața vă va despărți.

Familia este al doilea lucru de preț, după Dumnezeu.

 

Beșleagă Andrei-Laurențiu, clasa a V-a

Scoala Gimnazială REGINA MARIA Vintileasca, Vrancea

 

Familia, cuibul nostru cald

 

Banu Corina, clasa a V-a

Școala Gimnazială REGINA MARIA Vintileasca, Vrancea

 

Familia? Ce e Familia? Nu e doar un grup de oameni purtând acelașii nume. Este mult mai mult. Ea ne motivează să continuăm a lupta în cele mai grele momente și să trecem peste cele mai mari obstacole.

Pentru mine familia e ca un cuib in care brațele mamei întotdeauna mă  ridică atunci când cad.Tata va fi mereu acolo, in cuibul nostru drag, să mă apere . La cuibul nostru cald bunica mereu va veni să mă încălzească seara și să-mi spună ,,Noapte bună!,,. Acolo, acasă, voi primi mereu sfaturile surorilor mele mai mari chiar și atunci când nu-mi plac atât de  mult; știu însă că mai târziu mă vor ajuta.

Acasă amintirea bunicului meu și poveștile lui vor dăinui mereu. Chiar și atunci când viața mă va purta pe aripile ei departe, mă voi întoarce acasă, printre ai mei, să-mi găsesc liniștea.

Familia nu se exprimă doar în cuvinte, ea este desenată cu sentimente alese: iubire, respect, grijă și siguranță.

         


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.