VIDEO: Astăzi despre: Una dintre ororile comunismului: În 1948, la ora unu noaptea este arestat Episcopul Marii Uniri, Iuliu Hossu | Primul cardinal din istoria României | Doctor în Filosofie și în Teologie
Prigoana securității comuniste a avut ca țintă și eliminarea preoților greco-catolici, după ce exprimarea acestei religii a fost interzisă
La 29 octombrie 1948 a fost arestat în București, la ora unu noaptea, și dus la sediul Ministerului de Interne. În data de 31 octombrie 1948 a fost mutat împreună cu ceilalți episcopi greco-catolici la vila patriarhală de la Dragoslavele, unde au fost ținut închiși, sub pază, în foame și frig. În data de 14 noiembrie au fost vizitați de patriarhul Iustinian Marina personal, care le-a pregătit o masă. În cadrul discuțiilor patriarhul le-a propus renunțarea la credința catolică și la legătura cu Roma. În data de 2 decembrie 1948 au fost din nou vizitați de patriarh, de această dată împreună cu episcopul vicar Teoctist Arăpașu, care le-a adus monitorul oficial în care a fost publicat decretul de desființare a Bisericii Române Unite. Refuzând trecerea la ortodoxie, episcopul Iuliu Hossu a fost transferat mai întâi la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950, la penitenciarul din Sighet
Sub teroarea comunistă
În data de 21 septembrie 1948 a fost primit în audiență de premierul Petru Groza, care i-a propus scaunul de mitropolit ortodox al Moldovei, care era vacant. Cei doi se cunoșteau din perioada austro-ungară, când Groza a fost avocat stagiar la Lugoj, iar Hossu era secretar episcopal tot acolo. Iuliu Hossu a refuzat propunerea și i-a cerut lui Groza să dispună repunerea în posesie asupra Academiei Teologice din Cluj. Episcopul Hossu s-a opus trecerii forțate a credincioșilor greco-catolici la Biserica Ortodoxă Română. La 1 octombrie 1948 a dat un Decret de Excomunicare (ipso facto) a participanților la Adunarea de la Cluj, a celor 36 de preoți greco-catolici care urmau să hotărască ruperea credincioșilor greco-catolici români de Biserica Romei
În anul 1955 a fost dus la Curtea de Argeș, iar în anul 1956, la Mănăstirea Ciorogârla. În urma liturghiei greco-catolice celebrate în fața Bisericii Piariștilor din Cluj în 12 august 1956, cei trei episcopi uniți au fost dispersați de la Ciorogârla. Episcopul Iuliu Hossu a ajuns din nou la Căldărușani, unde a stat cu domiciliu obligatoriu până la sfârșitul vieții. La 28 aprilie 1969 a fost creat cardinal in pectore de către papa Paul al VI-lea deoarece, din cauza regimului comunist din acea vreme, o astfel de titulatură, făcută publică, i-ar fi adus și mai multe neajunsuri. La 5 martie 1973, după decesul lui Hossu, papa a dezvăluit faptul că episcopul Hossu fusese numit cardinal în anul 1969. În timpul de domiciliu forțat la mănăstirea Ciorogârla a fost vizitat periodic de ierarhi ortodocși, între care Justinian Marina, Teoctist Arăpașu și Gherasim Cristea. Conform memoriilor preotului greco-catolic Ioan Mitrofan, între cei care l-au vizitat pe cardinalul Iuliu Hossu la Căldărușani s-a numărat și Andrei Andreicuț.
Deținut politic după instaurarea regimului comunist
La 28 octombrie 1948, Iuliu Hossu a fost arestat, alături de ceilalți episcopi greco-catolici români, și dus la Dragoslavele. Între 1950 și 1954, Iuliu Hossu a fost întemnițat la închisoarea din Sighet (foto jos). Începând din august 1956, a fost izolat în la mănăstirea ortodoxă Căldărușani vreme de aproape 14 ani, scrie e-communio.ro.
În 1969 a fost făcut cardinal in pectore de Papa Paul al VI-lea. La 7 mai 1970 și-a pierdut de mai multe ori cunoștința. Pe 28 mai 1970 moare la Spitalul Colentina. În 2019, Iuliu Hossu împreună cu alți preoți greco-catolici care au suferit din cauza comunismului au fost beatificați de către Papa Francisc.
Prăpădul
A doua zi le-a dat intalnire la prima ora. S-au prezentat cu totii la patru ace, gâtuiți de emotie. Episcopul avea să-i duca in vizita la Papa. "A fost un moment inălțător. Prea Sfințitul Hossu ne-a prezentat pe fiecare, iar Papa ne-a binecuvantat", îmi spune cu glas stins parintele Breharu. Dar adevărata revelație a momentului nu aceasta a fost. "După ce ne-a prezentat, Prea Sfințitul Hossu a îngenuncheat la pământ, alături de noi, la picioarele Papei Pius. Om mai mândru și mai vertical ca el nu era, așa că eu, cu mintea mea de atunci, pur și simplu am fost șocat, pentru că nu mi-l puteam imagina îngenuncheat. Îl mai văzusem o singură dată făcând o reverență în fața Regelui Carol al II-lea, și atunci mi se păruse foarte ciudat, ca și cum mai normal ar fi fost ca regele să facă o reverență în fata Prea Sfințitului", se mira și acum bătrânul vicar.
In timpul detenției de la Sighet
"Îngenuncherea în fața Papei a fost o mare lecție pentru mine. A fost lecția umilinței și a respectului, pe care sunt fericit că am învățat-o atunci de la Iuliu Hossu însuși și pe care nu am uitat-o toată viața", adăuga parintele Breharu.
Dar Vaticanul a fost, pentru marele luptator în sutană, începutul sfârșitului. În septembrie 1943, i-a vizitat personal pe răniții și mutilații de război români din spitalele din Budapesta, i-a vizitat și pe românii concentrați în lagăre de muncă, și peste tot a dat de mărturiile pline de emoție ale transilvănenilor care îl cunoșteau încă din anii glorioși ai Marii Uniri. Apoi a urmat prăpădul. Dupa 1944, odata cu instaurarea regimului comunist și la directivele agresive ale Moscovei, a inceput lupta pentru desființarea Bisericii Greco-Catolice. In 1948, Iuliu Hossu s-a întâlnit de două ori cu Petru Groza, dar nu a putut fi convins să renunțe la credința sa, nici când i s-a oferit Mitropolia Ortodoxa a Moldovei, nici când a fost amenințat cu un dosar fabricat de Securitate. "Credința noastră este viața noastră", i-a răspuns Iuliu Hossu lui Petru Groza, la fel cum îi răspunsese si lui Horthy Miklos.
A fost întemnițat la Sighet alături de ceilalți episcopi greco-catolici, și supus unui regim de exterminare, căruia i-au căzut victime, în timp, și alți mari prelați, Valeriu Traian Frentiu, Ioan Suciu si Tit Liviu Chinezu. În '55, episcopii supraviețuitori, Iuliu Hossu si Alexandru Rusu, sunt scoși din închisoare și luați cu binișorul. Petru Groza se revede cu ei, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat între timp. Cum însă episcopii sunt refractari la noua politică comunistă, Iuliu Hossu e mutat la mănăstirea Căldărușani, unde i se impune un regim de izolare. Rămâne acolo până la sfârșitul vieții, în 1970. În 1969 a refuzat invitația de a merge la Roma, pentru a primi din partea Papei titlul de cardinal. Se temea ca, odata ajuns acolo, nu s-ar mai fi putut întoarce în țară dupa aceea. Așa că Papa l-a numit cardinal în secret, "in pectore", ca sa nu îi facă probleme în țară, fapt făcut public abia în 1973. Marele patriot ardelean devenise primul cardinal român din istorie!
