Astăzi despre Edward A. Murphy - inginerul de aviație american ale cărui vorbe de duh au devenit „legi”
Edward A. Murphy (11 ianuarie 1918 – 17 iulie 1990) a fost un inginer de aviație din Statele Unite.
A lucrat în domeniul ingineriei aerospaţiale, proiectând sisteme critice pentru siguranţa piloţilor. A devenit faimos după ce colonelul John Stapp a popularizat o vorbă de duh a lui în varianta „Dacă ceva poate să meargă prost, va merge prost.”
Legea lui Murphy rezumă într-o expresie celebră filozofia principiilor din arhitectura designului defensiv, de la sisteme aeronautice până la cele spaţiale, şi anume că întotdeauna trebuie luate în calcul cele mai dezastruoase scenarii posibile pentru a salva viaţa piloţilor.
După anunţarea ei în mod public de către Stapp, legea lui Murphy a fost adoptată rapid de cei ce lucrau în domeniul aerospaţial şi a intrat în cultura populară în numeroase variante, cu la fel de multe corolare. Murphy şi-a exprimat ulterior nemulţumirea pentru faptul că legea lui a căpătat diverse semnificaţii, în total dezacord cu contextul în care ea a fost enunţată.
Legea lui Murphy este maxima care are următorul enunț: „Dacă ceva poate să meargă prost, va merge prost”.
Numele legii vine de la inginerul american Edward Aloysius Murphy, Jr. (1918 – 1990). În 1948, pe când lucra la Institutul de Tehnologie al United States Air Force, a declarat despre asistentul său că „Dacă are vreo posibilitate de a greși, o va face”. Murphy a considerat legea ca un principiu de bază al „proiectării preventive”, în care trebuie asumate cele mai defavorabile condiții de operare și funcționare, și s-a opus interpretării într-un mod amuzant a legii.
De-a lungul timpului s-au adăugat o serie de alte „legi”, formând așa-numita murphologie:
- Legea lui Finagle: Dacă ceva poate să meargă prost, va merge prost, în cel mai defavorabil moment posibil.
- Preceptul lui Flanagan: Murphy a fost un optimist.
- Paradoxul lui Silverman: Dacă legea lui Murphy poate să greșească, va greși.
- Legea extinsă a lui Murphy: Dacă o serie de evenimente pot merge prost, vor merge prost, în cea mai proastă secvență posibilă.
Născut în zona Canalului Panama în 1918, Murphy era cel mai mare dintre cei cinci copii. După ce a urmat liceul în New Jersey, a mers la Academia Militară a Statelor Unite din West Point, absolvind în 1940. În același an a acceptat o comisie în armata Statelor Unite și a întreprins pregătirea pilotului cu United States Army Air Corps în 1941. În timpul celui de-al doilea război mondial a slujit în Teatrul Pacific, India, China și Birmania (cunoscută acum sub numele de Myanmar), obținând rangul de maior.
După sfârșitul ostilităților, în 1947 Murphy a participat la Institutul de Tehnologie al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, devenind ofițer de cercetare și dezvoltare la Centrul de dezvoltare aeriană Wright din baza forței aeriene Wright-Patterson. Tocmai aici s-a implicat în experimentele de sanie cu rachete de mare viteză (proiectul USAF MX981, 1949) care au dus la inventarea legii lui Murphy. [3] Murphy însuși ar fi fost nemulțumit de interpretarea obișnuită a legii sale, care este văzută ca surprinzând „blestemul” esențial al obiectelor neînsuflețite. [4] Murphy a considerat legea ca cristalizând un principiu cheie al proiectării defensive, în care ar trebui să ne asumăm întotdeauna scenariile cele mai nefavorabile. [5] Murphy a fost spus de către fiul său că a considerat numeroasele versiuni ludice ale legii drept „ridicole, banale și eronate”. Încercările sale de a lua legea mai în serios nu au avut succes. [Citație necesară]
În 1952, după ce și-a dat demisia din Forțele Aeriene ale Statelor Unite, Murphy a efectuat o serie de teste de accelerare a rachetelor la Baza Forței Aeriene Holloman, apoi s-a întors în California pentru a urma o carieră în proiectarea cabinei de aeronave pentru o serie de antreprenori privați. A lucrat la sistemele de evacuare a echipajului pentru unele dintre cele mai faimoase avioane experimentale din secolul al XX-lea, inclusiv F-4 Phantom II, XB-70 Valkyrie, SR-71 Blackbird, B-1 Lancer și X-15 avion rachetă. În anii 1960, a lucrat la sisteme de siguranță și de susținere a vieții pentru Proiectul Apollo și și-a încheiat cariera cu lucrări privind siguranța pilotului și sisteme de operare computerizate pe elicopterul Apache.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
