MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Românii nu se prea informează de pe site-urile autorităților publice
În ultimii ani, a devenit din ce în ce mai populară utilizarea guvernării electronice deoarece permite cetățenilor să obțină informații în orice moment sau să rezolve de la distanță problemele administrative
Aproximativ 47% din cetățenii Uniunii Europene, cu vârsta între 16 și 74 de ani, au obținut anul trecut informații de pe site-urile autorităților publice, o creștere semnificativă față de 2008 (plus 33%), iar cel mai scăzut procent de cetățeni care au folosit site-urile autorităților publice pentru a obține informații s-a înregistrat în România (10%), arată datele publicate sâmbătă de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Conform Eurostat, oamenii folosesc tot mai mult internetul pentru rezolvarea problemelor de zi cu zi. În ultimii ani, a devenit din ce în ce mai populară utilizarea guvernării electronice (e-guvernare) deoarece permite cetățenilor să obțină informații în orice moment sau să rezolve de la distanță problemele administrative. Pe grupe de vârstă, cea mai mare creștere a procentului de persoane care au folosit site-urile autorităților publice pentru a obține informații s-a înregistrat la categoria 25-34 de ani (59%) și la cei de 35-44 ani (56%). Deși este mai puțin probabil ca vârstnicii să obțină informații de pe site-urile autorităților publice, peste un sfert (26%) dintre cetățenii Uniunii Europene cu vârsta între 65 și 74 de ani au folosit aceste site-uri guvernamentale în 2020. Dezvoltarea guvernării electronice și disponibilitatea informațiilor online variază considerabil în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. În 2020, cel mai ridicat procent de cetățeni care au folosit site-urile autorităților publice pentru a obține informații publice s-a înregistrat în Danemarca (89%), Finlanda (85%), Olanda (81%) și Suedia (79%), iar cel mai scăzut în România (10%), Italia și Bulgaria (ambele cu 19%). Datele Eurostat sunt publicate cu ocazia celebrării Zilei Internaționale a Datelor Deschise (Open Data Day).
POZA:
Cîțu se laudă cu verdict primit de la Consiliul Fiscal
u “Consiliul Fiscal, instituție care n-a fost așa de prietenoasă cu guvernele de-a lungul timpului, anul acesta a dat un verdict cu care eu sunt foarte fericit, a spus că este un buget echilibrat”, a spus premierul
Premierul Florin Cîțu a afirmat, sâmbătă, la Focșani, că în acest an, Consiliul Fiscal, "o instituție care n-a fost așa de prietenoasă cu guvernele de-a lungul timpului", a arătat că bugetul este unul echilibrat și "realist construit". Cîțu a arătat că acest buget are în centru investițiile. "Avem un buget impresionant pentru această perioadă prin care trece nu numai România, ci și economia globală. Anul trecut, din Guvernul din care am făcut parte cu premierul Ludovic Orban, am ieșit și am spus din primul moment că este un Guvern de tranziție, nu știam că o să vină peste noi criza, dar am văzut lucrurile astfel: am spus că vom opri dezmățul fiscal și cheltuiala ineficientă a banului public. Ăsta a fost obiectivul anul trecut. Bineînțeles că a apărut pandemia și a trebuit să schimbăm lucrurile din mers și obiectivul a fost de a reduce impactul negativ asupra economiei venit din criza economică, deci o criză economică provenită din criza sanitară. Acesta a fost promisiunea către români, că vom face tot ce trebuie ca să putem să minimizăm efectul negativ al acestei crize. Și am reușit. (...) Acea revenire în V a economiei s-a adeverit și în trimestrul patru România a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană și a creat bazele pentru anul acesta, pentru 2021”, a declarat Cîțu. Premierul a vorbit și despre lecția învățată în anul 2020, în pandemie. "Lecția pe care am învățat-o anul trecut, de fapt am învățat-o în 2008 și am aplicat-o anul trecut și am văzut că funcționează a fost simplă: cât mai multe resurse pentru investiții. (...) Am alocat cât mai multe resurse pentru investiții, economia a crescut și am avut venituri ca să plătim pentru pandemie”, a declarat primul ministru. Florin Cîțu a explicat că bugetul din acest an a fost construit în jurul investițiilor. "De aici pornim construcția bugetului și acest buget are în centru investițiile. Suma de 62 miliarde de lei alocată pe proiecte care se pot face, care se pot dezvolta în 2021. Unele vor fi finalizate, altele nu, dar ne gândim la perioada următoare. Și o altă premieră începută anul trecut în Guvernul Orban și în prelungire și anul acesta este execuția bugetară pentru investiții, încercăm să folosim cât mai mult fondurile europene. Anul trecut am bugetat ca jumătate din fonduri să fie bugetate din fonduri europene, ne-am ținut de cuvânt, 47 la sută din investițiile totale de anul trecut au fost finanțate din fonduri europene, anul acesta construcția este la fel, jumătate, puțin mai mult, 52 la sută, ar trebui să fie din finanțări din fonduri europene”, a explicat Cîțu. El a susținut că bugetul din acest an este unul echilibrat, acest lucru fiind confirmat de Consiliul Fiscal. "Deci bugetul este unul puternic echilibrat și vă spun eu, unul care urmărește analizele pe care le fac specialiștii de fiecare dată când apare un buget, anul acesta am văzut instituția independentă care în România are ca scop evaluarea modului în care a fost făcut bugetul, Consiliul Fiscal, o instituție care n-a fost așa de prietenoasă cu guvernele de-a lungul timpului, anul acesta a dat un verdict cu care eu sunt foarte fericit, a spus că este un buget echilibrat și că anul acesta este poate primul an în care bugetul este realist construit", a afirmat Cîțu. Premierul Florin Cîțu participă, sâmbătă, la dezbaterea organizată de Consiliul Județean Vrancea cu reprezentanții structurilor asociative ale UAT-urilor - Asociațiilor Municipiilor, Orașelor, Comunelor, Secretarilor de Primării din România – primari, conducerea Instituției Prefectului Vrancea, reprezentanți ai Direcției de Sănătate Publică, oameni de afaceri din Vrancea.
Transportul aerian de pasageri a scăzut cu 69% în 2020
Numărul persoanelor care au optat pentru transportul aerian de pasageri a scăzut anul trecut cu 69%, de la 23.193.300 pasageri în 2019, la 7.186.500 pasageri în 2020, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Cele mai mari ponderi în ceea ce privește transportul de pasageri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă-București - 2.248.100 pasageri îmbarcați și 2.202.500 debarcați, Avram Iancu-Cluj-Napoca - 463.400 pasageri îmbarcați și 435.500 debarcați și Traian Vuia-Timișoara cu 241.400 pasageri îmbarcați și 229.100 debarcați. În transportul internațional de pasageri, primele zece aeroporturi de origine (de unde provin pasagerii debarcați în România), stabilite după numărul pasagerilor în curse regulate, sunt: Londra Luton 372.532 pasageri, Milano-Bergamo 121.108 pasageri, Dortmund 102.018 pasageri, Madrid Barajas 95.303 pasageri, Istanbul Internațional 91.331 pasageri, Roma-Ciampino 86.796 pasageri, Paris-Charles de Gaulle 81.358 pasageri, Amsterdam-Schipol 80.291 pasageri, Munchen 78.912 pasageri, Paris-Beauvais 77.732 pasageri. În ceea ce privește îmbarcările, cei mai mulți pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru Londra-Luton 379.302 pasageri, Milano-Bergamo 119.069 pasageri, Dortmund 109.962 pasageri, Madrid-Barajas 95.091 pasageri, Istanbul Internațional 88.659 pasageri, Munchen 85.722 pasageri, Amsterdam-Schipol 84.223 pasageri Roma-Ciampino 83.475 pasageri, Paris-Charles de Gaulle 81.796 pasageri, Paris-Beauvais 79.267 pasageri. Principalele țări (după aeroportul de origine) de unde au sosit pasagerii curselor aeriene regulate debarcați în România au fost: Regatul Unit 657.462 pasageri, Germania 460.211 pasageri, Italia 438.439 pasageri, Spania 287.400 pasageri, Franța 215.714 pasageri, Țările de Jos 119.742 pasageri, Turcia 114.877 pasageri, Belgia 107.859 pasageri. După țara de destinație, cei mai mulți pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru Regatul Unit 683.595 pasageri, Germania 504.313 pasageri, Italia 433.076 pasageri, Spania 289.085 pasageri, Franța 219.755 pasageri, Țările de Jos 128.022 pasageri, Turcia 110.663 pasageri, Belgia 110.330 pasageri. În ceea ce privește traficul intern, activitatea principalelor aeroporturi românești se prezintă astfel: Henri Coandă-București a realizat 50,3% în numărul total de pasageri îmbarcați, Traian Vuia-Timișoara cu 16,3% în numărul total de pasageri îmbarcați și Avram Iancu-Cluj-Napoca cu 15,4% în numărul total de pasageri îmbarcați.
Prețul spot al energiei pe bursă a urcat cu 21% în februarie 2021
Prețul energiei pe piața spot a bursei OPCOM (Piața pentru Ziua Următoare - PZU) a avut o medie de 234,4 lei pe MWh în luna februarie 2021, cu 21% mai mult față de prețul înregistrat în aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor postate pe site-ul operatorului bursier. Valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 544,7 milioane de lei, în creștere cu 15,8 față de februarie 2020. În schimb, volumul tranzacțiilor s-a micșorat cu 5,3%, până la 2,2 milioane de MWh. Cota de piață a PZU a fost de 46,4%, în scădere cu 5%. Cu alte cuvinte, aproape jumătate din consumul net de energie al țării a fost tranzacționat pe PZU în luna februarie. Pe piața spot a OPCOM au fost înregistrați 361 de participanți, din care activi au fost 291. Piața pentru Ziua Următoare (PZU) este o componentă a pieței angro de energie electrică pe care se realizează tranzacții orare ferme cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacționare. Din 2014, Piața pentru Ziua Următoare din România funcționează în regim cuplat cu piețele similare din Republica Cehă, Slovacia și Ungaria.
BNR: Peste 18,83 milioane de carduri au fost emise în România
Numărul total de carduri emise în România era, la finele ultimului trimestru din 2020, de 18.830.297 unități, în creștere cu 1,05% comparativ cu sfârșitul trimestrului anterior, arată datele centralizate de Banca Națională a României (BNR). Potrivit sursei citate, din acest total, 14.579.234 de carduri (77,42%) erau active, față de 14.242.026, la sfârșitul lunii septembrie 2020. Un număr de 15.835.506 de carduri aveau funcție de debit și 2.885.673 funcție de credit. Pe de altă parte, la 31 decembrie 2020, numărul de ATM-uri existente în România era de 10.231, cel de POS-uri de 254.909 și de EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale) de 254.582.
O agenție americană investighează Facebook pentru discriminare rasială
O agenția americană investighează Facebook pentru discriminare rasială în angajări și promovări și a descris ancheta ca fiind ”sistemică”, au declarat avocații care îi reprezintă pe trei aplicanți pentru locuri de muncă și un director care susține că aceștia au fost discriminați de către companie, transmite Reuters. O investigație sistemică înseamnă că agenția, care se numește Comisia pentru oportunități egale de angajare, suspectează compania de politici care ar fi putut să contribuie la o discriminare pe scară largă. Agenția rezolvă de obicei aceste conflicte prin mediere, sau permite reclamanților să dea în judecată angajatorul. Dar conducerea agenției a desemnat câteva cazuri ca fiind ”sistemice”, permițând anchetatorilor să solicite specialiști care să analizeze datele companiei și să declanșeze eventual un proces mai marg, care să reprezinte clase întregi de lucrători. Un director de programe pentru operațiuni al Facebook, Oscar Veneszee Jr., și doi dintre aplicanții respinși la angajare au depus o reclamație la această agenție în iulie anul trecut, iar un al treilea candidat respins s-a alăturat cazului în decembrie. Aceștia acuză că Facebook discriminează candidații și angajații de culoare, prin folosirea unor evaluări subiective și promovând stereotipuri rasiale problematice.
Prețurile petrolului au săltat cu circa 3%
Prețurile petrolului au crescut vineri cu circa 3%, atingând cele mai ridicate niveluri din peste un an, în urma unor date peste așteptări referitoare la piața muncii din Statele Unite și a deciziei OPEC și a aliaților acesteia de a nu crește livrările de țiței în luna aprilie, transmite Reuters. Cotația petrolului Brent a urcat cu 3,2%, la 68,84 dolari pe baril, iar în timpul tranzacțiilor a atins cel mai ridicat nivel după ianuarie 2020. Prețul petrolului West Texas Intermediate (WTI), de referință pe piața din SUA, a avansat cu 2,9%, la 65,70 dolari pe baril, după ce pe parcursul ședinței a atins un nivel maxim după aprilie 2019. Pe ansamblul săptămânii, petrolul Brent a crescut cu aproape 4%, consemnând o evoluție ascendentă pentru a șaptea săptămână consecutiv, pentru prima oară din decembrie. Prețul petrolului WTI a avansat pe parcursul săptămânii cu circa 7%, după o creștere de 4% săptămâna trecută.
Twitter lucrează la o funcție de retragere a postărilor
Rețeaua socială condusă de Jack Dorsey va avea în curând o opțiune prin care utilizatorii pot retrage postările la puțin timp după apăsarea butonului de publicare. Zvonurile despre un “undo send”, o opțiune prin care postările să fie retrase pentru a fi corectate sau șterse, circulă de mai multe luni, însă informația capătă o greutate mult mai mare acum, când există și interfața grafică dezvoltată de Twitter să o susțină. Ascunsă în codul aplicației, a fost găsită o nouă versiune a butonului de publicare a postărilor pe Twitter, care include și funcția “undo send”. Funcția “Undo send” este afișată ca o bară de progres descrescătoare în fereastra care confirmă publicarea unui tweet. Aceasta indică utilizatorului cât timp are să o folosească. După expirarea timpului, postarea nu mai poate fi retrasă. În iterația descoperită în codul aplicației, funcția “undo send” este disponibilă doar câteva secunde după publicare. Este posibil ca Twitter să crească această perioadă de timp, însă nu cu foarte mult. Caracterul “real time” face parte din ADN-ul Twitter, iar un “undo send” care să se deruleze pe o perioadă mai mare ar întârzia propagarea informațiilor. Facilitatea testată acum de Twitter seamănă într-o mare măsură cu “undo send” din Gmail. Și acolo utilizatorii au posibilitatea să retragă un email, vreme de cel mult 30 de secunde după trimitere - în caz că au greșit ceva.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Astăzi despre: Cea mai importantă personalitate din cultura română prepașoptistă: Ion Heliade-Rădulescu membru fondator al Academiei Române și primul său președinte
De același autor
