Astăzi despre: Grigore Gheba, vrânceanul care a „chinuit” generaţii de elevi
După un recent material în presa centrală, primit bine, dar tăios de numeroşi cititori, ce s-ar mai putea consemna despre matematicianul Grigore Gheba, cel care se zice că a scos la tablă o ţară întreagă şi care a scris probleme de matematică până în ziua decesului.
Grigore Gheba (n. 15 august 1912 comuna Dumitrești, județul Vrancea - d. 5 septembrie 2004) a fost un general al armatei române, matematician de renume, prefect al judeţului Râmnicu Sărat.
Povestea vieţii lui este pomenită în numeroase publicaţii şi n-ar mai avea vreun rost să reluăm cele deja amintite de mulţi admiratori ai săi şi chiar de către matematicianul însuşi, care a dat multe interviuri după 1990. Ar mai fi ceva de spus despre familia care a adus pe lume un astfel de personaj aparte, adică Ştefan şi Măriuţa Gheba. Tatăl lui Grigore Gheba s-a născut la 1882 în comuna Dumitreşti, fiind fiul unui anume Neagu Gheba, venit pe lume în 1837, şi a Mariei Neagu Gheba, născută în 1848. Ştefan Gheba s-a căsătorit în anul 1902 cu Maria Arghir Lungu, zisă şi Giurcă, născută în 1884, fiica lui Arghir I. Lungu şi a unei anume Voica Arghir Lungu, decedată în anul 1901. Ştefan Gheba a murit în 1944, pe 7 ianuarie, poate şi datorită faptului că suferea pentru fiul său, care se chinuia în lagărele sovietice. În familia Gheba, copii au fost mulţi, vreo 7, dintre care primul, un anume Toader, a venit pe lume în 1904, dar nimeni nu a devenit atât de cunoscut ca autorul vestitelor culegeri. Interesantă e povestea cu micul Grigore, care până la 12 ani a rezolvat toate problemele de matematică dintr-un manual împrumutat, iar atunci mama lui l-a luat de mână şi l-a dus la un cunoscut liceu din Râmnicu Sărat, unde, după cum era îmbracat, a stârnit hohote de râs printre elevi. Dar când directorul unităţii l-a întrebat cum se scrie trei milionimi şi a văzut cum micul ţăran a scrilejit la tablă, fără ezitare, 0.000003, a fost impresionat, iar toţi elevii, care se umflau de râs până atunci, au rămas fără grai, uimiţi de talentul zdrenţărosului. De pe site-ul “Dumitreşti în cuvinte şi imagini” mai aflăm din copilăria micului Gheba urmatoarele: “Familia din care se trage matematicianul Grigore Gheba îşi are rădăcini în vechea familie de răzeşi Giurcă din satul Giurcari. Elev fiind, Grigore Gheba a făcut cele 4 clase primare la şcoala din Poeniţa, fiind nevoit să bată zilnic pe jos 6 kilometri. Nepoţii acestuia, Nicolae şi Alexandrina Panait, care locuiesc acum în satul Poeniţa, bătrâni şi ei, povestesc că unchiul lor era un copil aparte faţă de ceilalţi din sat şi făcea multe năzbâtii. „Mi-a spus buna (mama lui Grigore Gheba - n.r.) ca unchiul meu îi era cel mai drag dintre copii şi îl iubea nespus de mult. Era un neastâmpărat, un zburdalnic“, ne-a declarat Alexandrina Panait, nepoata lui Grigore Gheba, învăţătoare pensionară. Pe când era în primele clase primare, unchiul său, inspectorul şcolar teritorial, Ioan Lungu, a descoperit că are abilităţi temeinice în domeniul matematicii. Pus să rezolve nişte probleme de matematică, Grigoraş, aşa cum era alintat, i-a dat răspunsul în câteva clipe inspectorului, fără să stea prea mult pe gânduri. Uimit de rapiditatea cu care a primit răspunsul, acesta l-a felicitat, spunându-le învăţătorilor că va ajunge un mare matematician. „S-a dus acasă şi i-a spus mamei sale că a venit un nene, care l-a pus să facă nişte exerciţii. Recunoscut fiind pentru rapiditatea cu care răspundea la orele de matematică, a reuşit să-l impresioneze pe inspectorul de matematică, despre care nu ştia că este unchiul său“, ne-a mai spus Alexandrina Panait. Terminând clasele primare la Poeniţa, Grigore Gheba a plecat din sat să-şi continue studiile la Bârlad, la şcoala Normală. Acolo a stat 3 ani după care s-a bătut cu un profesor, cel care l-a şi botezat „Cap Pătrat“, deoarece îl contrazicea mereu în problemele de matematică. De la Bârlad a mers la Buzău, unde a continuat şcoala încă doi ani. „Poate situaţia din familie l-a ambiţionat şi mai mult. La 23 de ani a plecat în armată, unde a făcut şcoala de ofiţeri, iar la liberare a ieşit cu gradul de căpitan. După armată a revenit în comună ca învăţător în satul Alexandru Odobescu, apoi în Chiojdeni“, povesteşte Alexandrina Panait”. După peripeţii multe prin cel de- Al Doilea Razboi Mondial, din care a scăpat cu bine, dar care au lăsat asupra numelui său o pată, întrucât a făcut parte din Divizia Tudor Vladimirescu, Gheba a fost instalat în funcţii mari în judeţul Râmnicu Sărat, fiind numit, în 1945, prefect pentru câteva luni, dar destituit, zic unii, pentru că a refuzat să aplice unele măsuri comuniste, iar alţii, pentru că a furat din făina destinată săracilor din judeţ... După această experienţă neplăcută în administraţie, s-a hotărât să revină la vechea lui pasiune, matematica, şi a început să alcătuiască cele mai organizate culegeri de matematică, cu probleme complexe, dar inteligibile, ce, cu atenţie, puteau fi rezolvate de acei elevi care stăpâneau bine noţiunile de bază ale algebrei şi geometriei. Deşi născut în fostul judeţ Râmnicu Sărat, putem considera pe Grigore Gheba un vrâncean de-al nostru şi e regretabil că multe lucrări apărute în perimetrul judeţului Vrancea nu pomenesc niciun rând despre cunoscutul matematician, în vreme ce alte personaje insignifiante au parte de adevărate prezentări apologetice. Bine măcar că Liceul de la Dumitreşti îi poartă de ceva vreme numele.
Florin Dârdală - Serviciul Judeţean al Arhivelor Statului Vrancea
Articol din arhiva ZdVrancea, ediția 04.09.2019
Citiți și
Astazi despre: Grigore Gheba, vrânceanul autor al celebrelor culegeri de matematică
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Adrian Lățcan elev al Liceului “Simion Mehedinți” – Vidra participă în SUA, la Campionatul Mondial Microsoft Office
De același autor
Iată o fotografie rară cu vestita familie Apostoleanu! Ce fac pentru oraşul lor Focșani, bogaţii de azi?
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
Gabi, acum 3246 zile, 15 ore, 44 minute, 36 secunde
curios, acum 3247 zile, 2 ore, 15 minute, 46 secunde 
