Galerie foto | Mănăstirea Vărzăreşti din ținuturile Vrancei are o soră în Basarabia
Amănunte despre acest subiect apar într-o postare activată pe contul de facebook Grupul Vocal Accord
Pentru că se apropie marele praznic împărătesc al Adormirii Maicii Domnului, iar Grupul Vocal Accord va cânta la hramul Mănăstirii Vărzăreşti din ținuturile Vrancei, a fost binevenit popasul duhovnicesc făcut în Basarabia, unde am descoperit cu multă bucurie în suflete, sora cea mare a acestei mănăstiri, care poartă acelaşi nume. Zidul de la 1872, împrejmuieşte Mănăstirea Vărzăreşti din Basarabia, care îşi are atestarea documentară din secolul al XV-lea, la 25 aprilie 1420.Prin hrisovul domnesc al lui Alexandru cel Bun care-l dăruieşte boierului său Venea, îi întăreşte nişte moşii, hotarul cărora fiind mănăstirea „Kisno-Varzareva”. În hrisovul domnesc se pot citi astfel de fraze: „Din mila lui Dumnezeu noi Alexandru Voievod, Domnul Ţării Moldovei, facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi citindu-se…iar hotarul acestor sate care sunt pe Bocovăţ încep de la mănăstirea lui Vărzar”. Ctitorul mănăstirii era Stan Vărzar şi au rămas cu numele lui satul şi mănăstirea Vărzăreşti. Este considerată cea mai veche mănăstire dintre Prut şi Nistru, care deschide necondiționat porțile monahismului din acele locuri, azi aparținând de Arhiepiscopia Nisporeni şi Ungheni. Biserica veche, de la 1420 avea hramul Naşterii Maicii Domnului, iar Biserica actuală este sub ocrotirea Sf.Mare Mc.Dimitrie. Al treilea hram este sărbătorit la 17 mai, data inscripționată pe icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care la ziua de prăznuire este purtată în procesiune de către obştea de maici a mănăstirii şi oamenii locului din satul Vărzăreşti, raionul Nisporeni. După perioade de grele încercări a vieții monahale din stânga Prutului, mănăstirea Vărzăreşti se înalță falnic pe vârful dealului cu acelaşi nume. În anul 2020, mănăstirea va sărbători 600 de ani de la atestarea documentară!
Mănăstirea Vărzăreşti din Vrancea, îşi are începuturile la 1645, când armaşul lui Matei Basarab - Radu Vărzaru ctitoreşte Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului. În jurul lui 1700, aici în preajma mănăstirii, şi-ar fi început viața pusticească una din cele mai mari sfinte ale ortodoxiei româneşti - Sf.Cuv.Teodora de la Sihla. Prin strădania oamenilor locului, la 1898, se înalță a doua biserică a mănăstirii, cu hramul Sf.Mare Mc.Gheorghe.
Iată, răsfoind filele de istorie ale acestor două mănăstiri surori, ctitorite de acelaşi neam - fam.Vărzarilor, chiar dacă în perioade istorice diferite, fiecare dintre ele cu momente de grele încercări, totuşi ele rămân stâlpi grăitori ai spiritualității ortodoxe româneşti, una de-a dreapta şi alta de-a stânga Prutului!
Text informații + foto:Grupul Vocal Accord
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
