Foto | A apărut la Editura Pim din Iași romanul biografic „Dimitrie Dăscălescu Poet al Focșanilor de altădată”
A apărut la Editura Pim din Iași romanul biografic „Dimitrie Dăscălescu. Poet al Focșanilor de altădată”, scris de profesor Nina Elena Plopeanu, membru Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România(UZPR), colaborator al Ziarului de Vrancea.Autoarea își îmbogățește, astfel, zestrea literară, volumul de mai sus adăugându-se celorlalte cărți: „Personalități vrâncene de ieri și de azi”, „ Itinerarii istorice și spirituale ”, „Vise în cioburi de oglindă”, „Moirele și Solomonarul.”
În introducerea romanului, scriitorul Culiță Ioan Ușurelu sublinia că este „O carte necesară”, mai ales că în Focșani își desfășoară activitatea Cenaclul „Dimitrie Dăscălescu”, coordonat de profesor dr. Petrache Plopeanu, membru USR și UZPR.
Cartea se bazează pe o temeinică documentare, pe cunoștințele de istorie locală, națională și europeană, dar și pe cele de istorie literară ale autoarei. Astfel, poetul focșănean este martor și chiar participant activ al evenimentelor petrecute în Țările Române, dar și în Europa, în prima jumătate a secolului al XIX-lea: perioada Regulamentului Organic, revoluția de la 1848, războiul Crimeii, Unirea din 1859, domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Născut în 1827 într-o familie de vază din Focșanii Moldovei, poetul Dimitrie Dăscălescu, om al vremurilor sale, a făcut parte din pleiada de poeți și scriitori specifici perioadei pașoptiste (1830-1860), reprezentativi pentru romantismul secolului al XIX-lea în Țările Române: Vasile Alecsandri, Gheorghe Sion, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Andrei Mureșanu, Vasile Cârlova, Grigore Alecsandrescu sau Ion Heliade Rădulescu. Cu unii dintre aceștia, cum ar fi Gheorghe Sion și Grigore Alexandrescu, a fost prieten și companion de drum și de idei.
În 1850, Dimitrie Dăscălescu colabora la revistele vremii, la Gazeta de Moldavia a lui Asachi, în casele căruia se desfășurau seratele literare, la Steaua Dunării și mai târziu la România literară înființată de Vasile Alecsandri. De altfel, în această Foaie periodică ce apărea săptămânal la tipografia Franceso-Română și avea 12 pagini, publicau cei mai vestiți condeieri ai vremii: Al. Odobescu, Alecu Russo, Gr. Alecsandrescu, D. Bolintineanu, N. Beldiman, Radu Ionescu sau N. Istrati. În primul număr al Revistei literare, Dăscălescu a publicat poezia Ziorile ce a dat numele primului său volum de versuri, volum dedicat măicuței sale în semn de recunoștință, apărut în 1854. În alte numere ale aceleiași reviste au fost publicate poeziile Credința și Mijloacele ce făceau parte din al doilea volum al său apărut în 1856 intitulat Skrisori din Țara Țânțăreaskă și Poesii noue, publicat la tipografia Buciumul Român din Iași. Poeziile din al doilea volum reflectă nostalgia după trecut, dar și idealurile de egalitate și dreptate socială. De fapt, mai toate poeziile lui Dimitrie Dăscălescu, fie ele epistole, satire, poeme, cuplete sau poezii de dragoste cuprind elemente autobiografice. Poeziile vorbesc, de asemenea, despre călătoriile în străinătate, la Paris și Berlin, dar și despre iubirea față de frumoasa Lis, Elisa Robescu, pe care a luat-o de soție în 1855.
Cartea este structurată pe mai multe capitole prin care viața poetului este integrată contextului istoric local sau național. Este o poveste cu ramă sau poveste în poveste care se referă nu numai la poetul care este atât personaj auctorial cât și actorial, ci și la evenimente din viața altor personalități: Gheorghe Sion, Ion Ghica, Grigore Alecsandrescu, Gheorghe Asachi etc.
Mulțumirile autoarei se îndreaptă către Biblioteca Județeană Duiliu Zamfirescu, care i-a pus la dispoziție lucrări bibliografice ce au permis reconstituirea contextului istorico-literar în care a trăit și a creat Dimitrie Dăscălescu.