Foto | 123 de ani de la nașterea Geografiei Române ca disciplină universitară, prin contribuția academicianului vrâncean Simion Mehedinți
Începând din această zi, datorită geniului şi a muncii neobo-site a lui Mehedinţi, geografia va intra pe un drum ascendent, culminând cu apariţia lucrării fundamentale: Terra – introducere în geografie ca ştiinţă şi cu întemeierea unei strălucite şcoli geografice românești.
Drumul lui Simion Mehedinți spre lumina cărții a început la școala din Soveja, apoi la Vidra, Județul Putna după care a urmat seminarul la Roman (4 ani) și Seminarul Central din București.
Într-o însemnare, savantul mărturisește că tatăl său, Neculai Mehedințu dorea să-și facă toți băieții preoți ca ,,să nu aibă de a face cu statul”.
Dorința lui s-a împlinit în parte, primii doi băieți au ajuns preoți, dar Simion a mers mai departe pe drumul științei, intrând pe ușile împărătești ale Academiei Române: a urmat cursurile liceale (Focșani, București), a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie, unde a avut șansa să-i aibă profesori pe Titu Maiorescu și Al. Odobescu, care i-au influențat întreaga viață.
După absolvirea Facultății de Litere și Filosofie, la îndemnul lui Odobescu, pleacă la Paris să studieze geografia... urmează apoi la Berlin și Leipzig, unde începe studiul pentru lucrarea de doctorat cu savantul Fr. Ratzel. Aici, datorită muncii încordate, s-a trezit cu un ,,puternic surmenagiu” și a întrerupt lucrul la teză, timp de doi ani (1896-1898).
,,Refăcut complet după şederea de la Soveja, S. Mehedinţi s-a întors la Leipzig, şi-a reluat lucrul, obţinând diploma de doctor în filosofie (specialitatea geografică), cu calificativul ,,magna cum laudae”, fiind felicitat de corpul profesoral, iar magistrul său, Fr. Ratzel, elogiind calitățile candidatului ,,subliniază, ca un merit deosebit, faptul că a ajuns la o cugetare geografică – geographisch denken”.
Succesul său a fost consemnat şi în BSRG: ,,D. Mehedinţi (…) şi-a încoronat munca sa strălucitoare prin obţinerea – maxima cum laudae – a diplomei de doctor în specialitatea geografiei la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti”.
Urmare a intervenţiei Societăţii Române de Geografie şi a cererii lui Titu Maiorescu, Ministerul Instrucţiunii Publice a înfiinţat la Universitatea din Bucureşti prima catedră de geografie.
Primul curs universitar de geografie, ținut de Mehedinți la 3 noiembrie 1900, a însemnat, la noi, actul de naştere al acestei ştiinţe.
La curs a participat şi bătrânul Maiorescu venit să-şi susţină ucenicul la prezentarea disertaţiei de către tânărul doctor în geografie. Însuşi E. Lovinescu, student la Facultatea de Litere şi-a schimbat părerea despre fostul său profesor de la Iaşi, afirmând că: ,,Rezultatul a depăşit orice aşteptare: vreme de un ceas, dl. Mehedinţi şi-a dezvoltat subiectul cu un calm nebănuit (…) în timp ce, cu ochii plini de bucurie, Maiorescu sublinia cuvintele prin gesturi expresive şi cu priviri circulare ce voia să spună: ei, ce vă spuneam eu, aşa-i că are talent”, iar Nicolae Orghidan, student în primul an, nota următoarele: ,,Sala avea un aer sărbătoresc datorită prezenţei printre alte persoane străine de curs şi a bătrânului profesor de filosofie şi logică – Titu Maiorescu, venit să asiste la prima lecţie a fostului său elev. La ora fixă apăru pe uşă un bărbat tânăr, zvelt care se îndrepta spre catedră cu paşi uşori şi siguri. Avea înfăţişarea distinsă a unui adevărat intelectual…Începu să vorbească liber cu o remarcabilă uşurinţă, fără sfiala obişnuită a începătorilor. Îşi urmărea firul ideilor cu o logică strânsă ce captiva atenţia ascultătorilor. Folosea o limbă literară aleasă, ocolind pe cât putea neologismele. Nu lipseau figurile de stil puse ici, colo la loc potrivit…”.
*
Începând din această zi, datorită geniului şi a muncii neobo-site a lui Mehedinţi, geografia va intra pe un drum ascendent, culminând cu apariţia lucrării fundamentale: Terra – introducere în geografie ca ştiinţă şi cu întemeierea unei strălucite şcoli geografice românești. Datorită atracţiei pe care o exercita profesorul asupra studenţilor, mulţi dintre aceştia au îmbrăţişat geografia, deşi la început erau studenţi la alte specialităţi: George Vâlsan – filosofie; Vintilă Mihăilescu – istorie; Constantin Brătescu – secţia clasică; N. Al. Rădulescu – medicină.
Costică NEAGU
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Primul elev din Vrancea care a reprezentat Romania la campionatul mondial de robotică, parcurs impresionant ca student în Olanda
De același autor
