Biserica Mănăstirii Vizantea, județul Vrancea
Prezentare făcută pentru vizitarea mănăstirii. Realizatorii prezentării au ținut să menționeze următoarele:”Nu reprezentăm mănăstirea, nu strângem fonduri, nu avem date de contact.
Manastirea Vizantea este o manastire ortodoxa din localitatea Vizantea, comuna Vizantea-Livezi, judetul Vrancea. Manastirea, a carei biserica este inchinata Inaltarii Sfintei Cruci, este considerata a fi cea mai veche vatra monahala din Vrancea. Se crede ca actuala manastire, inconjurata cu zid, a fost ctitorita de domnitorul Ieremia Movila. Biserica cea mare, clopotnita si zidul imprejmuitor ramas partial pana astazi, sunt considerate monument istoric.
Actuala comuna Vizantea-Livezi este asezata in partea nord-vestica a judetului Vrancea, fiind alcatuita din cinci sate: Livezile, Mesteacan si Piscu-Radului, care apartineau comunei Livezile, si Vizantea-Razaseasca si Vizantea-Manastireasca, care apartineu comunei Vizantea. Dupa anul 1968, satele celor doua comune au fost unite administrativ in comuna Vizantea-Livezile. Satul Vizantea-Razaseasca este atestat documentar inca din anul 1667, in timpul domniei lui Ieremia Movila, iar satul Vizantea-Manastireasca s-a format in jurul unui schit modest, construit pe un loc domnesc daruit de Petre Schiopul.
Numele manastirii a ridicat mai multe ipoteze. Numele de "Vizantea" ar putea proveni de la denumirea veche a orasului Constantinopol, adica Bizant; in diverse limbi slave, acest nume veche era rostit ca "Vizitisa". Aceasta ipoteza este greu de primit insa, tinand cont ca apa raului din apropiere se numea "Vizant" sau "Vizat" mai inainte de zidirea manastirii. Este posibil ca denumirea raului sa vina din limba maghiara, unde "viz" inseamna "apa".
Manastirea Vizantea - scurt istoric
Potrivit documentelor, Manastirea Vizantea a fost intemeiata de domnitorul Petru Schiopul (1547-1591), iar potrivit pomelnicului si traditiei locului, aceasta a fost zidita in timpul lui Ieremia Movila (1595-1606), de el si de sotia lui, Elisabeta.
In data de 18 aprilie 1584, domnul Petru Schiopul Voievod a daruit staretului Ioan Brostoc un loc pustiu, in judetul Vrancea. Printr-un document din data de 9 martie 1612, domnitorul Stefan Tomsa (1611-1615) intareste calugarilor de la Schitul Vizantiea terenul pe care Brostoc il cumparase de la domnitorul Petru Schiopu.
In pomelnicul manastirii, intocmit in anul 1613, in randul ctitorilor, domnitorul Ieremia Movila si sotia lui, Elisabeta, sunt trecuti primii, de unde reiese ca acestia au contribuit semnificativ la ridicarea ansamblului monahal din Vizantea. Cu toate acestea, nu se cunoaste nici un document care se aminteasca de vreo danie a domnitorului catre aceasta manastire.
Se crede ca Schitul Vizantea a fost reintemeiat de domnitorul Stefan Tomnsa, in timpul caruia s-a si scris pomelnicul cel vechi, in care Ieremia Movila apare pe primul loc, in lista cu ctitori. Pomelnicul a fost intocmic de Ioan Iustocavu, in data de 6 martie 1613.
Se crede ca Stefan Tomsa a ridicat vechea biserica din lemn de stejar, ale carei temelii se vad inca si astazi in curtea manastirii. Domnitorul Radu Mihnea (1616-1626) intareste din nou proprietatea manastirii. La randul sau, in data de 22 iunie 1621, domnitorul Alexandru Ilies intareste proprietatea manastirii inchinate Inaltarii Sfintei Cruci. Manastirea primeste nenumarate danii si mosii, atat de la domnitori, cat si de la credinciosi din satele vecine.
In data de 22 iunie 1646, staretul Ioan Brostoc inchina manastirea catre Manastirea Pangarati, din judetul Neamt. In data de 23 iulie 1646, domnitorul Vasile Lupu intareste pe egumenul de la Pangarati ca aparator al mosiilor de la Vizantea.
In anul 1662, in urma unui schimb al Pangaratilor cu domnitorul Eustratie Dabija, pentru niste mosii, asezamantul de la Vizantea ajunge in stapanirea acestuia. Interesul domnitorului pentru asezamantul vrancean nu era intamplatoare, deoarece el isi avea originile in tinutul Vrancei. In scurta domnie a lui Eustratie, Manastirea Vizantea cunoaste o dezvoltare, primind danii de la diferiti boieri moldoveni.
In data de 15 ianuarie 1777, manastirea din Vizantea a fost inchinata Manastirii Grigoriu, din Sfantul Munte Athos, de catre Grigore III Alexandru Ghica, in cea de-a treia sa domnie (1774-1777), si de mitropolitul Gavriil Calimachi. Dupa aceasta data se ridica biserica de piatra a manastirii, de catre calugari greci, precum gasim scris, in pisania de deasupra usii de intrare in pronaos: "Cu cheltuiala monahului Visarion. 1858."
Dupa data de 13 decembrie 1863, in urma legii privind Secularizarea averilor manastiresti, Manastirea Vizantea a fost desfiintata, iar locasul de rugaciune a devenit biserica de parohie. In anul 1852, averea egumenului grec din Manastirea Vizantea se ridica la o suma totala de peste douazeci de milioane de lei. Toti acesti bani au fost daruiti Spitalului din Atena, Manastirii Grigoriu, Comunitatii Sfantului Munte Athos si altor asemenea asezaminte grecesti.
In timp, chiliile s-au daramat, iar casa egumenului a fost folosita mai intai ca scoala sateasca, iar mai apoi pe post de casa parohiala. In anul 1882, cand episcopul Melchisedec viziteaza Manastirea Vizantea, el o gaseste inca inconjurata cu ziduri, casele egumenesti fiind inca in buna stare. In anul 1900, parohia era slujita de preotul Gheorghe Gagea. Mai apoi, in anul 1916, din cauza stabilirii frontului in zona, Manastirea Vizantea a fost incendiata de trupele germane.
Zidul imprejmuitor al manastirii, de forma pentagonala, era inalt de patru metri si gros de un metru. Biserica veche din lemn de stejar a fost distrusa in anul 1916, de catre armatele austro-ungare. Din zid au mai ramas astazi decat cateva ruine, iar din biserica de lemn, numai temelia, din piatra. Clopotnita manastirii, construita din lemn, in forma hexagonala si inalta de opt metri, se afla deasupra portii de intrare.
Biserica cea mare este zidita in stil bizantin, in forma de cruce, din blocuri de piatra cioplita, pana la acoperis. Biserica este inalta de opt metri, lunga de douazeci si doi de metri si lata de aproape zece metri. In urma cutremurului din anul 1940, turla originala a bisericii s-a prabusit, ea fiind refacuta de credinciosii din localitate.
Interiorul bisericii este impartit traditional: Sfant Altar, naos si pronaos. In pronaosul bisericii se afla sase coloane care sprijina boltile. Fiecare coloana este alcatuita dintr-un singur bloc de piatra. Sfanta Masa este alcatuita din doua blocuri masive de piatra, un picior patrat si o placa intinsa. Deoarece, dupa secularizarea averilor manastiresti, din anul 1863, calugarii greci au fost nevoiti sa paraseasca tara noastra, biserica din Manastirea Vizantea a ramas nepictata in fresca.
Text și fotografii preluate de pe contul de facebook Monica Victoria Boeru
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Despre destoinicul învățător vrâncean, Florea Iftimescu, fiul ”Tribunului învățătorimii”, tot vrâncean, Vasile Iftimescu
De același autor
