Educație

Astăzi despre Ștefan Odobleja - savantul român precursor mondial al ciberneticii generalizate - omul de geniu născut într-o lume nepregătită să-l recepteze

Ziarul de Vrancea
13 oct 2020 968 vizualizări

Ștefan Odobleja (n. 13 octombrie 1902, Valea Izvorului Mehedinți — d. 4 septembrie 1978) a fost un autor, filozof, medic militar și scriitor român, precursor mondial al ciberneticii generalizate pe care el însuși a denumit-o „psihologia consonantistă”. Datorită contribuțiilor sale remarcabile, îndelung ignorate și nerecunoscute, Ștefan Odobleja a fost ales membru post-mortem al Academiei Române (în 1990).

În decursul vieții, Ștefan Odobleja a practicat medicina și a scris importante lucrări despre cibernetică. Prin activitatea sa în domeniul ciberneticii și-a atras ostilitatea regimului comunist, iar spre sfârșitul vieții s-a aflat sub supravegherea organelor de securitate. O parte din operele sale au fost publicate după moartea sa.

În 1909, Ștefan Odobleja începe școala primară în satul natal, terminând cele cinci clase ale ciclului primar din satul său de origine în fiecare an cu premiul I. A urmat liceul Traian din Turnu-Severin, unde a învățat foarte bine limba franceză, fapt care i-a permis mai târziu să-și scrie și publice operele sale fundamentale la Paris, în Franța, în limba franceză. După terminarea liceului, Ștefan Odobleja se înscrie la facultatea de medicină, secția militară.

Activitate profesională

În decursul vieții, Ștefan Odobleja a practicat medicina și a scris importante lucrări despre cibernetică. Prin activitatea sa în domeniul ciberneticii și-a atras ostilitatea regimului comunist, iar spre sfârșitul vieții s-a aflat sub supravegherea organelor de securitate. O parte din operele sale au fost publicate după moartea sa.

Ca un semn de recunoaștere față de întreaga sa operă, Ștefan Odobleja a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, în anul 1990. În onoarea sa a fost înființată „Academia de Cibernetică din Elveția”, un forum finanțat de Iosif Constantin Drăgan.

De Ștefan Odobleja amintesc, prin numele ce îl poartă, două licee - unul în Turnu-Severin, celălalt în București, o stradă - cea pe care a locuit savantul, Spitalul Militar de Urgență din Craiova. Dar și satul în care s-a născut, în 1902, numit până în 1968 Valea Izvorului, și devenit prin lege adoptată de Parlament în 2004 "Ștefan Odobleja".

Opere publicate

    1928: Accidentele de automobil. Studiu medico-legal, Teză de doctorat, Tipografia „Avântul“, București

    1929: Studiul profesional Metodă de transonanță toracică, București

    1932: La phonoscopie, editura G. Dion, Paris

    1938: Psychologie consonantiste I, volumul I, editura Maloine, Paris

    1939: Psychologie consonantiste II, volumul II, editura Maloine, Paris

    1978: Psihologia consonantistă și cibernetica, București

    1982: Psihologia consonantistă, București, ediția în limba română a sintezei ciberneticii generalizate, publicată la Paris în anii 1938–1939

    1993: ODOBLEJA - Apariția ciberneticii pe pământ românesc, o evaluare făcută de Iosif Constantin Drăgan, București

    2003: Introducere în logica rezonanței: scrieri inedite, Craiova, Scrisul românesc

    2003: Psihologia consonantistă și cibernetica, Craiova, Scrisul românesc

Referințe

    ^ după alte surse, ar fi vorba de Izvorul Aneștilor, o localitate vecină situată la circa 2 km spre S-E.

    ^ Academia Română - membri post-mortem

    ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – O

    ^ a b O idee apărută cu zece ani prea devreme, 30 iulie 2009, Irina Munteanu, Jurnalul Național, accesat la 22 aprilie 2016

Bibliografie

    Hinoveanu, Ilarie. Ștefan Odobleja: între „aventura științifică” și patimile glorificării. Craiova. Scrisul românesc, 2003.

    Jurcău, Nicolae. „Two Specialists in Cybernetics: Stefan Odobleja and Norbert Weiner. Common and Different Features” în Twentieth World Congress of Philosophy. Boston, Massachusetts, 10–15 august 1998.

Legături externe

    Fondul personal „Dr. Ștefan Odobleja” , Arhivele Naționale ale României, Serviciul Județean Mehedinți.

    Mihai Buracu (28 noiembrie 2005). „Savantul dr. Ștefan Odobleja, victima unui rapt științific”. HotNews.

    Ștefan Lăpădat. „Ștefan Odobleja, întemeietorul ciberneticii teoretice generalizate”, intervenție din Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2003.

    Irina Munteanu (30 iulie 2009). „O idee apărută zece ani prea devreme”. Jurnalul Național.

    Wobbe Vegter. „Ștefan Obobleja”. Cyber Philately Articles.

    Fiul savantului Ștefan Odobleja: „Avea încredere în semenii săi deoarece era conștient că ideile sale se vor confirma în viitor”, 4 aprilie 2013, Corina Macavei, Adevărul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

O minte sclipitoare redusă la tăcere de un regim totalitar

Poate că numele sună ambiguu și nu transmite prea multe pentru cineva

fără cunoștințe avansate în domeniu, dar lucrarea de 900 de pagini a

marcat, pentru prima oară, elemente fundamentale ale domeniului pe care

astăzi îl cunoaștem sub numele de „cibernetică”. Lucrarea avea, din

păcate, și un defect considerabil: se baza doar pe teorie, fără ca

Odobleja să explice cum ar putea fi aplicată cibernetica în viața de zi

cu zi. 10 ani mai târziu, meritul pentru punerea bazelor acestui domeniu

i-a fost atribuit lui Norbert Weiner, care, într-adevăr, a dat un scop

practic acelorași noțiuni despre care vorbise Odobleja în lucrarea sa.

Constantin Bălăceanu-Stolnici, unul dintre pionierii români ai

neurociberneticii, care l-a întâlnit pe Ştefan Odobleja în anii ’70,

le-a explicat celor de la Jurnalul

valoarea „Psihologiei consonantiste”: „Odobleja, în lucrarea lui, a

avut câteva idei fundamentale ale ciberneticii, printre care cea mai

importantă a fost aceea de feedback. Feedback-ul era de mult intuit de

către neurofiziologi, chiar şi Danielopol la noi a intuit foarte bine

încă din anii ’20 în sistemul nervos vegetativ, circuitele acestea

cibernetice. Meritul lui Odobleja este foarte mare. Este acela de a fi

introdus în psihologie principiul conexiunii inverse a sistemelor

circulare. Şi de a fi creat o teorie, teoria consonantistă a

psihologiei. El spunea despre cartea lui că este doar un rezumat şi că

vrea să scrie un tratat în mai multe volume. «Psihologia consonantistă»

este şi rămâne un lucru extrem de interesant, care însă nu a găsit ecou

foarte mare în literatura străină”.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.