Educație

Astăzi despre: scriitorul Dinu Pillat, un alt „duşman al poporului” condamnat la moarte - protagonistul uneia dintre cele mai impresionante povești de dragoste din cultura română

Ziarul de Vrancea
20 nov 2020 731 vizualizări

Dinu Pillat (n. 19 noiembrie 1921, București, România – d. 6 decembrie 1975, București, RS România[2]) a fost un scriitor, critic și istoric literar român.

Dinu Pillat a fost fiul poetului interbelic Ion Pillat și al pictoriței Maria Pillat și fratele Piei Pillat. În anii 1940, a fost unul dintre asistenții profesorului George Călinescu la catedra de istoria literaturii române, alături de Adrian Marino, Ovidiu Papadima, Valeriu Ciobanu și Alexandru Piru.

A fost arestat de regimul comunist în 1959, alături de Constantin Noica și un grup important de intelectuali, printre care Alexandru Paleologu, Arșavir Acterian, Nicolae Steinhardt. Ei au fost implicați în cunoscutul proces "Noica-Pillat". Dinu Pillat a trecut prin penitenciarele Jilava și Gherla

Dinu Pillat își susține doctoratul la 22 iunie 1947, cu două subiecte sugerate de George Călinescu: Contribuțiuni la biografia lui Ion Pillat și Romanul de senzație în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Doctoratul, chiar dacă fusese susținut exemplar, nu-l va ajuta cu nimic, postul său fiind comprimat la 15 octombrie 1947.

Activitate literară

Începe să scrie încă din liceu, colaborând la revista „Vlăstarul” a Colegiului National „Spiru Haret” din București cu diverse cronici literare și proze lirice. Această activitate se va contura mai târziu pe două direcții, aceea de critic și istoric literar și aceea de romancier. Gabriel Dimisianu își amintește de colaborarea lui la revista Gazeta Literară prin anii 1964-1965.[4] Apare în foileton în paginile revistei „Albatros", cu prima încercare de roman, Jurnalul unui adolescent.

În martie 2010, din arhiva CNSAS a fost recuperată dactilograma manuscrisului romanului „Așteptând ceasul de apoi”, cel mai reușit roman al lui Dinu Pillat, după propria-i apreciere, roman considerat pierdut, confiscat odată cu arestarea autorului în 1959. A doua zi, in 11 martie, editura Humanitas a si semnat contractul de editare, romanul apărând pe piață în decembrie 2010.[8][9] Romanul a fost tradus în limba franceză, En attendant l'heure d'après, în 2013.

Viața personală

Dinu Pillat a cunoscut-o pe Cornelia (Nelli) Filipescu în 1941, pe vremea când erau studenți și colegi la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Cu aceasta va avea o fiica, poeta Monica Pillat.[10]

Între cei doi are loc una dintre cele mai impresionante povești de dragoste din cultura română, această poveste fiind reconstituită mai târziu, de către editura Humanitas, într-un volum de corespondență inedită, Biruința unei iubiri

Opera

    Așteptând ceasul de apoi,http://www.humanitas.ro/humanitas/a%C5%9Ftept%C3%A2nd-ceasul-de-apoi

    Jurnalul unui adolescent

    Tinerețe ciudată, 1943

    Moartea cotidiană, 1946

    O constelație a poeziei române moderne[2]

    Ion Barbu[3]

    Dostoievski în conștiința românească

    Mozaic istorico-literar. Secolul XX, editura Univers, 1971

    Itinerarii istorico-literare, Editura Minerva, București, 1978

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.