Astăzi despre inginerul român cu studii la Versailles: Constantin Avram - membru al Comitetului European al Betonului din Paris
Constantin Avram (n. 19 februarie 1911, Ciumași, Bacău – d. 20 februarie 1987, Timișoara) a fost un inginer român, specialist în beton armat, membru corespondent al Academiei Române.
A urmat Școala de Geniu la București și Versailles, Facultatea de Construcții Civile la Politehnica din București. Între anii 1963-1971 a fost rector al Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara.
A participat la construirea uzinelor de la Reșița și a complexului de la Văliug.
În 1963 devine membru corespondent al Academiei Române. De asemenea, a fost membru al Comitetului European al Betonului din Paris, iar în 1980 este distins cu Medalia de Argint a Federației Internaționale a Precomprimării.
Constantin Avram frecventează, între anii 1923 și 1930, liceul "Ferdinand I" din Bacău, absolvindu-l cu calificativul "excepțional" A urmat apoi Școala de ofițeri de geniu din București, pe care o absolvea în 1932 în postura de șef de promoție, devenind sublocotenent. După un an de stagiu, în care face din nou dovada remarcabilelor sale capacități intelectuale, este trimis ca bursier de stat, între anii 1933-1935, la "Ecole Militaire et d'Application du Genie" din Versailles - Franța. Reîntors în țară ca ofițer de geniu în Ministerul forțelor armate, a urmat cursurile Facultății de Construcții de la Școala Politehnică din București, obținând, în 1940, diploma de inginer constructor ca șef de promoție "cu distincție". Se căsătorește in 1939 cu Emilia Petrescu, conviețuire care a reprezentat, cum mărturisea profesorul, "o fericită șansă întru împlinirea aspirațiilor familiale și profesionale".
Spiritul novator și bogatele cunoștințe acumulate în școlile absolvite îl determină pe reputatul profesor Mihail Hangan să-l rețină ca asistent la Catedra de construcții de beton armat de la Facultatea de Construcții din București, începând cu 1 octombrie 1940. La 15 februarie 1948 este transferat, ca profesor universitar, la Facultatea de Construcții a Politehnicii din Timișoara, promovare bazată pe deosebita pregătire profesională, rodnica activitate didactică și pe bogata experiența practică. În cadrul Politehnicii timișorene, își desfășoară activitatea de dascăl cu vocație înnăscută, cu pricepere, dăruire și devotament la disciplina "Beton armat", până la pensionare în anul 1975 și apoi ca profesor consultant, până la sfârșitul vieții în 20.02.1987. În decursul timpului, a mai predat și alte discipline, fiind preocupat de formarea unor cadre didactice valoroase, care au preluat ștafeta de la magistrul lor, creând valoroase și apreciate colective didactice și de cercetare: Poduri de beton armat; Statica construcțiilor (1948-1950), Rezistența materialelor și teoria elasticității (1948-1953); Statica și dinamica construcțiilor (1960-1963). Devotat dezvoltării învățământului tehnic românesc, a contribuit cu pricepere, pasiune și abnegație la înființarea și susținerea Facultății de Construcții din Cluj; aici a predat, prin cumul extern, cursul "Beton armat" între anii 1954-1959, făcând naveta între Timișoara și Cluj.
Profesorul Constantin Avram a fost preocupat continuu de perfecționarea procesului de învățământ și de îmbinarea acestuia cu cercetarea științifică, de numele său fiind legate înființarea la Timișoara a Filialei INCERC (1955) și a secției Materiale de Construcții din cadrul Bazei Academiei din Timișoara (1963). Laboratoarele catedrei și filialei INCERC au reprezentat la vremea aceea cele mai bine organizate și dotate unități de profil din România. În calitate de conducător de doctorate, începând cu anul 1952, a îndrumat zeci de tineri din majoritatea zonelor țării, dar și de pe alte meridiane, la realizarea unor lucrări care au adus numeroase și valoroase contribuții în patrimoniul științei și tehnicii. Prețioasa activitate științifică, tehnică și didactică desfășurată de-a lungul anilor de profesorul Constantin Avram i-a asigurat alegerea în reputate asociații științifice internaționale și naționale: RILEM - Réunion Internationale des Laboratoires d'Essais et des Recherches sur les Matériaux et les Constructions (Paris -1960), FIP - Fédération Internationale de la Précontrainte (Londra -1966), AIPC - Association Internationale des Ponts et Charpentes (Zürich - 1967), CEB - Comité Euro - International du Béton (Paris - 1968), Commission Mixte AIPC-CEB-CECM-RP Constructions mixtes acier - béton (Paris-1971), Council of Tall Buildings and Urban Habitat (Bethlehem - USA -1971), AFB - Association Française du Béton (Paris-1972). Pe plan național, a fost membru în Consiliul Național al Inginerilor și Tehnicienilor (CNIT – șeful filialei Banat 1953-1958), membru al Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie din 1970 și președinte al Comisiei Naționale pentru beton începând cu anul 1969. In anul 1963 a fost ales membru corespondent al celui mai prestigios for științific național - Academia Română.
Bogata experiență didactică, științifică și de proiectare a constituit baza a numeroase manuale și tratate cu un pronunțat caracter de originalitate, noutate și clarviziune. De altfel, conceperea cărților și stilul clar de redactare, cât și abilitatea în îndrumarea colaboratorilor de a prezenta manuscrise menite a "vedea lumina tiparului", au fost atuuri care au permis profesorului Avram să realizeze valoroasele lucrări publicate de cele mai renumite edituri de profil: "La Generalisation de la Méthode Cross pour le Calcul des Structures Hiperstatiques", Tipografia Hălmăgeanu, Timișoara, 1949; "Grinzi continue" mai multe ediții, Editura Tehnică, București (1949,1952, 1959,1965, 1981); "Betonul armat: Proiectarea și dimensionarea secțiunilor". Editura Tehnică, București, 1952; "Manual pentru calculul construcțiilor", Editura Tehnică, București, 1959 ; "Betonul armat. Partea III", Editura Didactică și Pedagogică, București, 1962 (Coautor I. Filimon); "Rezistențele și deformațiile betonului", Editura Tehnică, București, 1971 (coautori I. Făcăoaru. I. Filimon, O. Mîrșu, I. Tertea); "Structuri compuse oțel-beton și beton precomprimat - beton armat", Editura Tehnică, București, 1975 (coautor V. Bota); "Structuri spațiale", Editura Academiei, București, 1978 (coautor D. Anastasescu) ; "Proiectarea economică a elementelor de construcții din beton armat", Editura Facla. Timișoara 1979 (coautori I. Deutsch, A. Pop, G. Weisz); "Noi tipuri de betoane speciale". Editura Tehnică, București, 1980 (coautor C Bob); "Structuri de beton armat. Metoda elementelor finite. Teoria echivalențelor, Editura Academiei, București 1984 (coautori C. Bob, R. Friedrich, V. Stoian); "Betonul armat in România", Editura Tehnică, București. 1987. Trei dintre aceste cărți, reprezentând valoroase sinteze ale unor îndelungate și minuțioase cercetări, au fost preluate și publicate în limba engleză de către cunoscuta editură ELSEVIER din Amsterdam, cinste de care puține colective din învățământ și cercetare s-au bucurat Aceste tratate valoroase sunt: "Concrete strength and strains", C. Avram. I. Făcăoaru, l. Filimon, O. Mîrșu and I. Tertea, 1981 "Space structures", C. Avram and D. Anastasescu, 1984; "Numerical Analysis of Reinforced Concrete Structures", C, Avram, C. Bob, R. Friedrich and V. Stoian, 1993.
Profesorul C. Avram a elaborat, de asemenea, singur sau împreună cu cei mai apropiați colaboratori, circa 110 lucrări științifice, publicate în cunoscute reviste de specialitate din țară și străinătate. Rezultatele obținute prin studiile sale au avut ca finalizare și elaborarea unor standarde (STAS 8000-73, STAS 10102-75, STAS 10107/0-76) sau instrucțiuni privind: calculul și alcătuirea constructiva a structurilor compuse oțel-beton; folosirea betonului armat cu fibre de oțel etc.
Prețuirea de care se bucurau lucrările elaborate de profesorul Constantin Avram și colectivul pe care-l conducea determină Comitetul European de Beton (CEB) și Federația Internațională a precomprimării (FIP) să-l solicite să redacteze "completări la Recomandările internaționale pentru calculul și execuția construcțiilor de beton privind utilizarea betonului simplu și a betonului slab armat" (coautor I. Filimon). Paralel cu munca de publicare, întocmește un număr însemnat de proiecte pentru diverse construcții, evidențiindu-se rolul major care l-a avut în elaborarea proiectelor pentru reconstrucția Combinatului Siderurgic Hunedoara, a Complexului Hidroenergetic Văliug etc.
O preocupare constantă a profesorului Constantin Avram a fost și aceea de a organiza manifestări științifice, la care a invitat numeroși specialiști de prestigiu din țară și de peste hotare, convins fiind că, prin contactul direct și prin schimbul ideilor, se poate contribui mai substanțial la progresul științei și tehnicii. Dintre numeroasele manifestări științifice pe care le-a organizat în țară amintim: Congresul Federației Internaționale a Precomprimării (FIP) de la București 1980; 14 ediții ale Conferințelor pentru beton, cu participare internațională, organizate in marile orașe ale țării, profesorul Avram fiind la majoritatea acestor conferințe președinte al comitetelor de organizare. Pe de altă parte, calitatea lucrărilor științifice elaborate i-au permis să participe la importante congrese internaționale, fie pentru a comunica rezultatele studiilor și cercetărilor proprii, fie în calitate de membru al "Comite Euro - International du Béton": al V-lea Congres FIP, Paris (1966); Conferința de Structuri spațiale Londra (1966); Al 8-lea Congres AIPC, New York (1966); Sesiunile plenare CEB de la Copenhaga (1971), Londra (1973), Atena (1976).
Activitățile didactică și științifică i-au fost în permanență completate de îndatoriri administrative, sociale și obștești Se evidențiază, în primul rând, conducerea catedrei "Beton armat și clădiri" între anii 1953-1975, cât și cea de Rector al Institutului Politehnic "Traian Vuia" pe perioada 1963-1971. A condus în calitate de președinte, în perioada anilor 1956-1960, Filiala ASIT Timișoara. De asemenea, a fost numit consilier tehnic la Uzinele din Reșița, la Institutul de Proiectări Industriale și Institutul de Proiectări pentru Industria Ușoară – filiala Timișoara; inginer proiectant șef la Institutul de Proiectări Metalurgice - Timișoara, inginer consultant la DSAPC - Banat și ISPE; a făcut parte din comandamentul pentru construcții din cadrul Regiunii Banat (1950-1961). Totodată, profesorul Constantin Avram a fost ales în Consiliul de Administrație al CEB pentru două legislaturi 1971-1974 și 1974-1977. Cu tenacitatea și spiritul "datoriei împlinite" recunoscute a găsit cele mai bune soluții și pentru îndeplinirea acestor îndatoriri suplimentare.
Ca o binemeritată cinstire a unei munci rodnice îndelungate și ca o apreciere a meritelor sale deosebite din domeniul construcțiilor, Federația Internațională a Precomprimării îi conferă în anul 1980 "Medalia de argint FIP". De asemenea, a primit un număr de șapte distincții românești, între care: Ordinul Muncii, Medalia Muncii, Meritul Științific, titlul "profesor universitar emerit". Biografa profesorului C Avram a fost publicată în "Who's Who in the World", Chicago, 1971-1979, precum și în "Dictionary of International Biography", Cambridge, 1973.
Pentru cei ce l-au cunoscut mai îndeaproape, Constantin Avram nu a fost numai un mare dascăl, cercetător și proiectant, ci și un om erudit, cu vaste cunoștințe din domeniul disciplinelor umaniste: literatura clasica. pictori impresioniști, arheologie și istorie. Îi plăcea lectura, puținul timp liber dedicându-l citirii și recitirii cărților importante din patrimoniul național și internațional. Astfel de preocupări explică și descoperirea, în cursul unei excursii făcute în anii tinereții, a unei specii noi de amonit, intrată în terminologia științifică internațională cu denumirea "Amonitus Avramensis". Profesorul era și un pasionat al turismului și sporturilor, practicând unele dintre ele, pasiunea pentru sport l-a făcut ca, după venirea în Banat, să devină și un aprig susținător al echipei de fotbal "Poli" Timișoara.
(http://aspc.cs.upt.ro) Prof. dr. ing. Corneliu Bob
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
VIDEO | Conferința de presă a echipei de robotică „AICitizens” a CN „Al.I.Cuza” Focșani după întoarcerea din SUA
De același autor
