Astăzi despre Badea Cârțan, ciobanul care a călătorit prin lume pentru a vedea cu ochii săi strămoșii poporului român. S-a înrolat voluntar în Războiul de Independență. A distribuit în satele transilvane cărți românești, aduse clandestin din România
Gheorghe Cârțan, cunoscut și sub numele de Badea Cârțan (n. 24 ianuarie 1849, Cârțișoara, Sibiu, România – d. 7 august 1911, Sinaia, Prahova, România), a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877 s-a înrolat voluntar în Războiul de Independență al României.
Astăzi, Ziarul de Vrancea readuce în atenția cititorilor un simbol al luptei pentru identitate națională – Badea Cârțan, țăranul care a mers pe jos până la Roma și a riscat totul pentru limba și istoria românilor
Într-o epocă în care identitatea națională a românilor din Transilvania era pusă sub semnul restricțiilor și al nedreptăților, un simplu cioban a ales să lupte cu cea mai puternică armă: cartea. Povestea lui Badea Cârțan rămâne una dintre cele mai impresionante lecții de patriotism, demnitate și curaj din istoria României, o lecție care merită cunoscută și în Vrancea, județ cu o puternică tradiție a respectului față de valorile naționale.
Povestea lui Badea Cârțan rămâne una dintre cele mai impresionante lecții de patriotism, demnitate și curaj din istoria României, o lecție care merită cunoscută și în Vrancea, județ cu o puternică tradiție a respectului față de valorile naționale.
Născut la 24 ianuarie 1849, în localitatea Cârțișoara, din județul Sibiu, Gheorghe Cârțan – cunoscut de toți românii sub numele de Badea Cârțan – a fost un țăran român care și-a dedicat întreaga viață luptei pentru unitatea și emanciparea românilor din Transilvania, aflați atunci sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar.
Drumul spre libertate a început cu o turmă de oi
În anul 1864, Badea Cârțan a trecut pentru prima dată, ilegal, munții cu turma de oi, dorind să vadă cu ochii săi România despre care auzise că este „țara românilor liberi”. Trei ani mai târziu, în 1867, își ia cele 40 de oi moștenite de la tatăl său și trece definitiv în Vechiul Regat, unde începe o adevărată formare intelectuală, ajutat de Ion Cotigă, un brașovean care l-a învățat să citească, să scrie și să înțeleagă istoria românilor.
Această descoperire a cărții avea să-i schimbe viața pentru totdeauna.
Ciobanul care a dus cartea românească în Transilvania
Timp de peste 30 de ani, Badea Cârțan a traversat munții de nenumărate ori, ducând în traistă sute de cărți românești, aduse clandestin din România și distribuite în satele transilvănene. A fost arestat, anchetat și urmărit de autoritățile imperiale, dar nu a renunțat niciodată la misiunea sa.
Pentru românii lipsiți de drepturi, cartea devenea o formă de rezistență, iar Badea Cârțan – un adevărat mesager al identității naționale.
Pe jos până la Roma, la Columna lui Traian
Dorind să vadă cu propriii ochi dovezile latinității poporului român, Badea Cârțan a pornit, în anul 1896, pe jos spre Roma. După săptămâni de mers, ajuns la Columna lui Traian, s-a culcat la baza monumentului, imagine care a impresionat întreaga presă italiană.
Ziarele din Roma au scris atunci: „Un dac a coborât de pe Columnă”, iar Badea Cârțan a devenit un simbol viu al continuității românești, fiind primit cu respect în mediile politice și culturale europene.
Voluntar în Războiul de Independență
În anul 1877, Badea Cârțan s-a înrolat voluntar în Războiul de Independență al României, dovedind că dragostea sa pentru țară nu s-a limitat doar la cuvinte și cărți, ci și la fapte.
De-a lungul vieții, a călătorit în numeroase țări – Ungaria, Austria, Italia, Elveția, Germania, Egipt și Ierusalim – nu pentru glorie sau avere, ci pentru a înțelege și a apăra istoria poporului român.
Un vis neîmplinit, dar o moștenire eternă
Badea Cârțan s-a stins din viață în anul 1911, la Sinaia, fără a apuca să vadă Marea Unire din 1918. Pe mormântul său stă scris un mesaj care spune totul:
„Badea Cârțan doarme aici visând întregirea neamului său.”
„Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan” din Cârțișoara, localitatea sa natală, deține obiecte care i-au aparținut. La Bistrița se afla statuia sa, care reproduce omul, dar și bățul/toiagul său faimos.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
