Află aici NOTE BAC 2013, cu trei clikuri. Caută AICI județul tău în lista cu județe, apoi accesează direct pagina edu.ro cu NOTE BACALAUREAT 2013.
Explicaţia unei false victorii
Astfel, perioada de glorie a mediilor la Bac s-a înregistrat, ultima dată, în anul 2009, pe timpul mandatului Ecaterinei Andronescu, când peste 81% dintre candidaţi au trecut examenul. Cifrele au „luat-o la vale” odată cu venirea lui Daniel Funeriu la şefia Educaţiei, în 2010. Doar 69% dintre candidaţi au reuşit atunci să ia note de trecere. Introducerea camerelor video de supraveghere însă, în 2011, a adus rezultatele la pragul cel mai de jos, circa 45% dintre elevi promovaţi, rezultate etichetate drept „cele mai slabe din ultimii 20 de ani”.
Sistemul de camere video şi-a făcut „efectul” şi în 2012, la revenirea Ecaterinei Andronescu la minister. Promovarea în cădere liberă, de 44 de procente, a făcut-o pe aceasta să ceară introducerea unor „măsuri remediale”. Cea mai importantă schimbare a fost făcută chiar de pixul Ecaterinei Andronescu.
În vara lui 2012, acesta a aprobat, printr-un ordin de ministru, diferenţierea subiectelor de examen, astfel încât elevii de la liceele tehnologice, „repetenţi” notorii ai Bac-ului, să primească cerinţe mai uşoare. Aşa se explică „urcuşul” acestei filiere, de la circa 20% promovare, în 2012, la puţin peste 34% în 2013 şi de patru ori mai multe note de peste 9.50.
Creşterea superficială a mediilor de la Bac a fost semnalată de însuşi ministrul Remus Pricopie, care a subliniat că avansul de 11 procente se datorează şi numărului mai mic de candidaţi înscrişi la examenul din acest an.
Spre exemplu, cele mai mari creşteri de promovabilitate s-au înregistrat în Satu- Mare (17%) şi Suceava (16,1%). La cealaltă extremă se situează Giurgiu, unde au picat examenul cu 6,9% mai mulţi elevi decât anul trecut şi Teleorman, cu o creştere de numai 4,9%.
Efectele unei măsuri haotice
„Statistic stăm bine, dar nu există dovezi că avem o creştere calitativă, ci doar multe semne de întrebare”, crede Eugen Palade, consultant educaţional. Acesta spune că simulările nu sunt o găselniţă recentă, ele existând de câţiva ani buni, iar diferenţierea putea crea efecte benefice doar dacă era făcută ca la carte. “Au umblat cu jumătate de măsură. Aşa se va ajunge ca, indiferent dacă au dat un examen mai greu sau mai uşor, toţi absolvenţii vor primi aceeaşi diplomă, vor avea aceleaşi şanse la facultăţile unde se dă admitere pe bază de dosar. Ministerul nu este o organizaţie caritabilă care să ajute elevii slabi”, concluzionează Palade.
Lovitura finală pentru fabricile de diplome
Şi sarcina elevilor de la profilul real a fost vizibil mai uşoară faţă de ceilalţi ani, atrage atenţia Cristian Hatu, coordonator de proiecte pe educaţie al Societăţii Academice Române.
„Dascălii cu care colaborăm ne-au spus că, mai ales la matematică şi română, gradul de dificultate a subiectelor s-a diminuat, exceptând fizica, unde a fost taman invers. Marea problemă este că nu există criterii stricte de evaluare a acestor subiecte, astfel încât miniştrii să nu mai jongleze cu ele în funcţie de interese”, arată Hatu. Iar teoria acestuia este confirmată de cifre. Aproape 77% din candidaţii profilului teoretic au promovat examenul în acest an, faţă de circa 69%, în 2012, iar un număr record de 122 de elevi au obţinut o medie finală de zece la Bac. În mod suspect, doar un singur elev din Capitală a obţinut nota maximă, foarte probabil şi din cauza scandalurilor care au determinat corectarea mai riguroasă a lucrărilor.
Eşecul mascat de la Bac va fi resimţit din plin de universităţile private, aşa-numitele „fabrici de diplome”, în condiţiile în care există 63.000 de locuri bugetate în facultăţi şi în jur de 95.000 de elevi promovaţi. „S-a spart şi balonul de a avea o diplomă. Sute de mii de elevi care au picat Bac-ul în anii trecuţi nu mai revin să-l susţină şi nici absolvenţii actuali nu vor să-şi continue studiile. Este o situaţie dramatică, pentru că, începând de anul trecut, popularitatea facultăţilor private este în cădere liberă. Multe s-au şi desfiinţat, iar cele care sunt de bună credinţă se plâng că pierd studenţi”, mai spune Cristian Hatu
