Incredibil ce poate face într-o şcoală generală un elev cu nota 2 la purtare
În judeţ există cel puţin un elev cu media 2 la purtare anul trecut, ceea ce a atras repetenţia. Acesta a fost transferat anul trecut de la Liceul Sportiv din Focşani în semestrul al II-lea la Şcoala 7, unde în urmă cu trei zile a generat un scandal care a apărut inclusiv la buletinele de ştiri ale televiziunilor naţionale. Acesta a încercat să-l sechestreze pe profesor în clasă, însă nu şi-a dus intenţiile pană la capăt. Elevul, al cărui transfer a fost refuzat iniţial de conducerea Şcolii 7, a fost realizat la insistenţele conducerii IŞJ de atunci pe motiv că exmatricularea nu este prevăzută de lege la gimnaziu iar această unitate şcolară se află în raza sa de domiciliu. Puştiul pare să fie şi generatorul conflictului dintre un elev rom şi un profesor de istorie din data de 27 februarie 2013, în urma căruia cei doi elevi s-au încuiat în clasă împreună cu cadrul didactic. “După intrarea domnului profesor în clasă elevul C.C.G. a încuiat uşa prin interior şi a lăsat cheia în uşă. Elevul M. D.s-a deplasat de la locul său, a venit în faţa clasei, a scos cheia din uşă şi a aruncat-o între bănci după care a început să-l înjure pe domnul profesor, să-l ameninţe cu bătaia şi cu distrugerea bunurilor personale (maşina, locuinţa) dacă domnul profesor nu-I cere scuze pentru faptul că l-ar fi jignit candva în semestrul I al anului şcolar curent. Domnul profesor nu a răspuns provocării şi a cerut să se deschidă uşa clasei”, a scris directorul Şcolii 7, Marin Strapciuc, în informarea pe care a înaintat-o IŞJ. Incidentul s-a petrecut în timpul orei de istorie, iar cea care a descuiat uşa a fost şefa clasei, care şi-a păstrat prezenţa de spirit. O comisie de disciplină la nivelul şcolii face o anchetă, elevul care a încuiat uşa fiind bănuit de complicitate cu cel care a aruncat cheia. Acesta, spun reprezentanţii unităţii, este un elev problemă încă de la transferul său de la Liceul Sportiv. “A făcut probleme foarte mari şi la noi. Deranja toate orele, nu se putea înţelege nimeni cu el în mod repetat. Avea devieri grave de comportament, distrugand şi o bancă. Lipsea mult de la antrenamente, părinţii nu mai reuşeau să-l stăpanească. Au fost luate toate măsurile posibile dar degeaba. Dirigintele şi profesorii au cerut scăderea notei la purtare, iar părinţii au vrut să-l transfere la altă şcoală”, ne-a declarat directorul Liceului cu Program Sportiv, Mihai Petruţ.
Elev agresat cu nota scăzută la purtare
Cadrele didactice cu vechime spun că nu au întalnit nota 2 la purtare decat în situaţii de abandon şcolar. “În cariera mea de 36 de ani nu am întalnit elev cu nota 2 la purtare”, ne-a spus profesorul Strapciuc, care a mai precizat că nu a fost de acord cu transferul acestui elev după ce i-a văzut nota la purtare. Şefa IŞJ declară la randul său că nu a întalnit asemenea note decat în cazuri de abandon şcolar. “Nici la materia pe care o predau nu am pus nota 2 decat dacă am văzut rea-voiţă din partea elevului”, ne-a declarat Vasilica Zaharia. Numai 66 de medii au fost scăzute la purtare în primul semestru al acestui an şcolar din cauza absenţelor, 97 dintre ele fiind din “alte motive”. Este clar că scăderea notei la purtare este cea mai la îndemană modalitate a unui cadru didactic de a sancţiona comportamentul unui elev, cu atat mai mult cu cat nu este permisă în niciun fel agresarea acestuia.
S-au triplat notele scăzute la purtare
Cum obrăzniciile elevilor devin din ce în ce mai îndrăzneţe, cea mai la îndemană soluţie pentru pedepsirea unui elev pe care o are cadrul didactic rămane nota scăzută la purtare. Dacă în urmă cu 20 de ani era o ruşine pentru un elev să aibă nota 9 la purtare, acum aceasta a devenit aproape o obişnuinţă dacă nu chiar un motiv de laudă în randul elevilor. Mai mult decat atat, notele la purtare a scăzut atat de mult în ultimii ani încat au ajuns pană la ….2. Un astfel de elev aproape sigur repetă clasa, de regulă într-o altă şcoală. O situaţie a Inspectoratului Şcolar din Vrancea arată că tot mai mulţi elevi se aleg cu nota scăzută la purtare, însă aceasta ajunge în unele cazuri chiar la cifre pe care greu ni le imaginam în trecut. Statistica IŞJ arată că numărul notelor mai mici de 7 la purtare s-a triplat în ultimii trei ani în cazul elevilor de gimnaziu. Astfel, dacă în anul şcolar 2010 – 2011, în semestrul al II-lea, 48 de medii mai mici de 7 la elevii de gimnaziu şi 431 la elevii de liceu, în anul şcolar 2011 – 2012 numărul acestor medii a crescut în semestrul al II-lea la 82 la gimnaziu şi 437 la liceu. Aceeaşi situaţie a IŞJ mai arată că numai în primul semestru al acestui an şcolar mediile mai mici de 7 sunt 163 la elevii de gimnaziu, mai mult decat dublu comparativ cu anul trecut şcolar. O parte dintre aceste medii scăzute la purtare sunt pentru absenţe, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţămant Preuniversitar avand un capitol care prevede acest aspect. “Pentru toţi elevii din învăţămantul preuniversitar, la fiecare 10 absenţe nejustificate, pe semestru, din totalul orelor de studiu sau la 10% absenţe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o disciplină/modul, va fi scăzută nota la purtare cu cate un punct”, se arată la articolul 131 din ROFUIP. “Dacă ar fi să aplicăm acest regulament am ajunge pe minus. Mai motivăm, mai vorbim cu părinţii. E uşor să dai 2 sau 3 la purtare dar nici chiar aşa pentru că nu ştiu unde am ajunge”, ne-a declarat directorul Liceului “G G Longinescu” Ştefan Moraru. De aceeaşi părere este şi directorul Colegiului “Edmond Nicolau”, unde pe primul semestru al acestui an şcolar există un elev cu nota 4 la purtare pentru că a agresat un coleg în clasă, despre care Ziarul de Vrancea a scris la vremea respectivă. “De regulă notele aşa mici sunt aprobate în cadrul Consiliului Profesoral şi al Consiliului de Administraţie dacă este cazul, dar pentru abateri grave. Singura armă a profesorului rămane nota în cazul elevilor care nu se integrează şi deranjează orele”, ne-a declarat Gabriel Danielescu. Şi totuşi...
Ce spun psihologii
Psihologii şcolari spun că pentru a evita comportamentele violente ale elevilor trebuie să existe în primul rand o stransă colaborare între şcoală şi familie pentru ca eventualele comportamente anormale să fie corectate din timp şi viitoatrele acte de violenţă prevenite. Familia trebui să înţeleagă foarte bine faptul că este nevoie de ajutor de specialitate. “Aflată la limita dintre rolul pedagogic şi cel organizaţional, şcoala este din ce în ce mai confruntată cu probleme mai degrabă organizaţionale şi administrative, ea oglindind de fapt crizele politice şi sociale ale unui sistem. Se constantă în ultima vreme un număr mai mare de cazuri de scădere a notei la purtare. Aceasta a rămas încă o metodă de sancţionare a elevilor cu un număr mare de absenţe sau care manifestă comportamente de indisciplină. Este de datoria şcolii să avertizeze din timp familia copilului care prezintă comportamente de risc. Eşecul şcolar al copilului trebuie prevenit print-o strânsă colaborare a profesorilor de la clasă cu consilierul şcolar şi cu familia copilului. Este deosebit de important rolul prevenţiei atunci când vorbim despre absenteism sau violenţă şcolară, în vederea evitării situaţiilor de criză majoră”, ne-a spus profesorul psiholog Claudia Modreanu de la CJRAE Vrancea.
Aceasta propune şi cateva strategii de prevenţie care au dat rezultate:
1.Stabilirea de reguli. Este deosebit de important ca la începutul anului şcolar profesorul diriginte să responsabilizeze copiii prin stabilirea de comun acord a unui set de reguli scurte şi focalizate pe comportamente specifice. Trebuiesc amintite şi consecinţele faptelor dar şi recompensele. Atunci când sancţiunea hotărâtă de toţi va fi aplicată, nimeni nu o va interpreta drept conflict personal între elev şi profesor.
2.Personalizarea clasei. Utilizarea diferitelor obiecte decorative, fotografii, blazonul clasei, toate vor crea o coeziune mai mare a grupului şi un simţământ al responsabilităţii sociale.
3.Folosirea unor metode de predare interactivă. Studiile au arătat că cele mai multe probleme disciplinare apar datorită unor metode ineficiente de predare-învăţare. Ordinea în clasă se păstrează datorită implicării elevilor în activitate, nu datorită intervenţiei profesorilor. Elevilor trebuie să li se explice şi aplicabilitatea practică a materiei predate.
4.Crearea unei atmosfere de respect reciproc. Profesorii trebuie să evite umilirea sau etichetarea elevilor, acestea conducând de cele mai multe ori la comportamente opozante din partea acestora. Studiile au arătat că evindeţierea calităţilor unui copil, recompensele verbale, încurajările creează comportamente disciplinate din parte elevilor.
5.Rezolvarea imediată a problemelor prin aplicarea regulei clasei, prin colaborarea cu familia, prin solicitarea ajutorului specializat al unui consilier şcolar. Există copiii cu o capacitate limitată de autocontrol, cu dificultăţi în amânarea recompenselor şi anticiparea consecinţelor unui comportament. Aceştia trebuiesc consiliaţi de la vârste fragede pentru a învăţa metode de comunicare asertivă, metode de control al emotiilor negative, pentru corectarea distorsiunilor de gândire care pot conduce la comportamente agresive şi antisociale.
6.Recompense meritate. Recompensele verbale, activităţile din cadrul orelor de dirigenţie şi de consiliere de grup, activităţile extraşcolare, toate acestea sunt menite pentru a ajuta integrarea cât mai bună a copiilor în colectivitate. Un profesor de vocaţie va şti să fie ferm dar şi apropiat de elevii săi.
„Toate aceste eforturi pe care şcoala ar trebui să le facă pot fi însă umbrite de un mediu familial problematic, de o educaţie precară a părinţilor, de modele de comportament iresponsabile transmise de aceştia copiilor. Se întâmpla ca familia, şcoala şi societatea să ceară copiilor respectarea unor norme şi valori pe care ei înşişi le încalcă sau le respectă din motive extrinseci. Şi atunci ne întoarcem iarăşi la întrebarea: „Ce model de conduită oferim noi copiilor noştri?” Nu cumva aflăm deja răspunsul în jurul nostru?”, se mai arată în materialul transmis de psihologul Claudia Modrea.
Mediatori şcoli în unităţile cu mulţi rromi
În tot mai multe cazuri de violenţă şcolară sunt implicaţi elevi de etnie rromă (vezi cazul Ianchievici, agresat de rudele unor elevi într-o sală de clasă a Şcolii 7 , cel înregistrat la Liceul Tehnologic “Eremia Grigorescu” Mărăşeşti, Colegiul “Edmond Nicolau” la începutul semestrul I sau cel de la Şcoala 7 de zilele trecute). Oficialii IŞJ susţin că ar fi necesari mediatorii şcolari în toate şcolile cu astfel de elevi, cu atat mai mult cu cat acolo unde aceştia există nu sunt înregistrate astfel de situaţii. În prezent în Vrancea sunt 5 mediatori şcolari la Scolile Tamboieşti, Homocea, Slobozia Bradului, Măicăneşti şi Şcoala 1 Mărăşeşti. “Mediatorii şcolari sunt un liant între comunitate şi şcoală. Vrancea are 23 de mediatori şcolari formaţi însă nu sunt posturi pentru ei. Ei au un rol foarte important pentru că fac parte din etnie şi comunică foarte bine cu familiile elevilor rromi”, ne-a declarat inspectorul Ana Gavrilescu.