Educație

Gheorghe Timiras, mesterul care da viata fierului

Sorin Tudose
9 aug 2011 2786 vizualizări
In era automatizarii, mesterul vrincean Gheorghe Timiras realizeaza obiecte deosebite din fier, folosindu-se exclusiv de miinile sale u lucrarile sale pot fi admirate de la sediul Centrului Cultural din Bulevardul Garii

Mesterul popular Gheorghe Timiras, ultimul fierar vrincean care mai realizeaza diferite obiecte din metal folosindu-se doar de ciocan, a inaugurat ieri o expozitie inedita in care curiosii au putut vedea peste 20 de lucrari realizate cu multa cu maiestrie si implicit cu multa truda. Crucifixuri, ibrice, candele, lacate uriase, un cufar, gratii si multe alte obiecte din fier au fost prezentate succint audientei. Liviu Nedelcu, directorul Centrului Judetean pentru Promovarea Culturii Traditionale, Artelor si Meseriilor (CJPCTAM) Vrancea, a avut numai cuvinte de lauda la adresa lui Gheorghe Timiras, un vechi colaborator al institutiei care incearca sa mentina in viata mestesugurile traditionale din Vrancea. “Expozitia cuprinde o suita de lucrari care atinge zona sacrului prin crucile de cupru si candele, dar si zona laicului, cu gratiile, inspiratie din arta veche. Artistul are o activitate bogata, cu lucrari de metal inca din anii tineretii”, a spus in deschiderea expozitiei Liviu Nedelcu.

 


“Meseria se mosteneste! Tatal meu era fierar, la fel si bunicul…”


Cu o infatisare ascetica, amintind astfel de sihastrii de altadata si cu o pofta de vorbit tot mai rar intilnita, mesterul fierar a povestit celor prezenti la expozitie despre cum a inceput sa modeleze metalul. “Inceputurile mele in ceea ce fac se pierd undeva in negura timpurilor. Oricum, am citit o carte de William Manchester «Armele lui Krupp» in care am gasit niste rinduri cum ca meseria se mosteneste. Tatal meu era fierar, la fel si bunicul”, a declarat Gheorghe Timiras. Mesterul popular spune ca multe din materialele pe care le-a folosit la obiectele realizate de-a lungul vremii au provenit de la casele demolate de comunisti in anii 1970. Se stie ca multe din casele boieresti construite inainte de razboi erau infrumusetate cu tot felul de broderii din fier, realizate cu multa maiestrie de mesterii vremii. Un lacat mare de 15 kilograme l-a realizat dintr-un fost seif si a lucrat la el timp de o luna. Despre premiile pe care le-a cistigat de cind a inceput sa dea forma metalului nu a dorit sa vorbeasca, considerind ca se lauda. In schimb, a “purtat” audienta prin culturile celtica, dacica, romana si nu numai, recomandind celor prezenti cartea “Dacia Preistorica”, o lucrare controversata scrisa de Nicolae Densusianu in 1913 in care este avansata o teorie potrivit careia cam de pe locul actual al tarii noastre s-a dezvoltat intreaga civilizatie europeana. Artistul este o antologie vie in ciuda faptului ca nu a terminat nici macar liceul, fiind un autodidact chiar daca nu ii place sa se autocaracterizeze astfel.

 


Mestesugul fierului, dus mai departe la Cimpineanca


Gheorghe Timiras, care odinioara dorea sa faca o adevarata breasla a fierarilor in Tara Vrancei, a ajuns sa aiba o clasa de ucenici in Cimpineanca, fiind profesor in cadrul centrului condus de Liviu Nedelcu. In ciuda faptului ca mestesugurile de orice fel par a fi pe cale de disparitie, peste 20 de elevi sint indrumati si incurajati de mesterul focsanean in a-si exersa talentul pentru a duce mai departe acest mod de exprimare artistica. “Sa stiti ca sint copii interesati de acest mestesug. Stau si bat cu ciocanele in fier de uneori imi vine sa ies afara din atelier din cauza zgomotului”, spune amuzat Timiras. De asemenea, mesterul spune ca nu stie exact care este statutul sau. Pe de o parte ar spune ca ceea ce face nu este arta, ci mai curind un mestesug, dar pe de alta parte, asa cum diverse ocupatii au fost incadrate generic ca arte populare, si ceea ce face el este tot o forma de arta populara in definitiv. “As putea fi numit fierar sau faurar pentru ca asta fac, lucrez cu fierul, il modelez”, a mai spus Gheorghe Timiras. In orice caz, la ora actuala este singurul faurar din judet tinind ridicat stindardul acestei bresle cindva numeroasa. Obiectele pe care le vinde pot ajunge chiar si la citeva mii de lei, in functie de marimea lor si timpul de lucru necesar realizarii acestora. In functie de educatia fiecarui cumparator si de cum percepe acesta frumosul, preturile sint piperate sau acceptabile. Intr-o era in care manualul a trebuit sa faca loc automatului, iar kitschul autenticului, obiectele lucrate de mesterul Gheorghe Timiras tin tot mai mult de o alta lume, tot mai indepartata. Asta neinsemnind ca este ceva rau, dimpotriva. Obiectele facute de mesterul focsanean pot fi vazute in continuare in sediul centrului de pe Bulevardul Garii, vizavi de Muzeul de Istorie. (Sorin TUDOSE)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.