Educație

25 de ani de învățământ universitar la Focșani

Costică NEAGU
17 dec 2021 3251 vizualizări
Focşaniul, văzut de sus.Foto:adevarul.ro
Focşaniul, văzut de sus.Foto:adevarul.ro

Evenimentele din Decembrie 1989, la 200 de ani de la Revoluția Franceză, au provocat o mare descătușare în viața neamului românesc, după 45 de ani de ocupație roșie, discreționară, cu îngăduința Occidentului liber și ,,democrat”.

Că a fost ,,revoluție” sau ,,lovitură de stat”, nimeni nu mai este sigur. După 32 de ani, unii spun că a fost revoluție pentru că a dus la schimbarea ordinii de stat și a regimului politic, dar schimbarea regimului politic, ca orice schimbare, se face printr-o lovitură, fie ea militară, ,,de catifea” sau politică...!

Ceea ce s-a întâmplat în România, infirmă orice teorie, deoarece nicio forță nou-apărută la noi, sau orientare politică, pare că nu a urmărit să schimbe în bine și să aducă ordine și bunăstare în oropsita noastră țară.

Vom spune câteva cuvinte despre școală, una din cele mai vechi și mai așezate instituții ale statului, cu toate că dintotdeauna și de toate orânduirile nu a fost tratată la adevărata ei importanță și valoare.

Școala românească deși a fost trecută prin toate focurile gheenei de tăvălugul roșu, care n-a iertat nimic, reușise să renască din propria cenușă prin eroismul unor dascăli de înaltă ținută morală și intelectuală, de la cel mai umil sat și până la înălțimea catedrei universitare.

Putem afirma fără teama de a greși sau de a fi considerați nostalgici, că în 1989 școala românească avea realizări respectate atât în țară cât și în străinătate. Elevii noștri veneau cu medalii de la olimpiadele internaționale, cercetătorii, medicii, inginerii și oamenii de știință care alegeau să plece în Vest, erau primiți cu brațele deschise, facultățile noastre erau căutate de studenții străini de pe toate meridianele etc.

Vântul înnoirilor și schimbărilor anului 1989 a bătut cu multă putere și în școala românească, fără însă ca acestea să se facă în mod abuziv sau prin violență. La toate acestea, a contribuit și legislația destul de clară, precum și simțul valorii. Fobia schimbării a fost temperată de principiul valorii care acționa în școală și printr-o legislație bine articulată. Putem afirma că rareori în fruntea unei instituții de învățământ ajungeau oameni lipsiți de valoare profesională, iar cei care au lucrat pe atunci au multe reproșuri de făcut unor directori, inspectori, dar în privința valorii profesionale, nu.

Educația se sprijină pe trei piloni: școala, familia, comunitatea. Toți cei trei parteneri au un singur ideal: educarea generației tinere, iar acest obiectiv comun i-a unit și îi unește pe aceștia, excluzând de iure, nonvaloarea din școli. Pentru ce îți dai copilul la o școală sau la un anumit liceu sau facultate, pentru că acolo vrei să ajungă la un anumit învățător sau profesor.

Cea mai mare agitație din școala românească postrevoluționară a fost fobia învățământului universitar particular. Clamându-se libertatea individului de a-și alege parcursul studiilor, ,,întreprinzătorii” din educație au înființat ,,fundații academice” în jurul unor nume de dascăli celebri: Spiru Haret, Petre Andrei, Titu Maiorescu, Dimitrie Cantemir etc., iar aceștia au pus la cale adevărate ,,fabrici de diplome”...

*   *   *

În acea alergătură nebună după diplome, profesorul Toader Voicu, inspector școlar general, psiholog, simțind pericolul unei declasări a activității didactice, care amenința școala vrânceană, în privința resurselor umane, a mers în anul 1996 împreună cu prefectul Județului Vrancea, ec. Nicolaie Giurgea, la prof. univ. dr., Ioan Mihăilescu, rectorul Universității din București și au reușit să obțină decizia de înființare, la Focșani, a unui Colegiu Universitar – învățători limbi străine (engleză, franceză).

Rectorul universității l-a însărcinat pe Prof. univ. dr. Gheorghe Tomșa, specialitatea pedagogie, cu organizarea și conducerea acestei instituții, Domnia Sa fiind considerat azi, întemeietorul învățământului superior din Focșani, care anul acesta a împlinit un sfert de veac.

Ardelean din Maramureșul istoric, Dl profesor Gheorghe Tomșa, deși nu mai era la prima tinerețe (51 de ani), om de mare caracter și profesor de elită, a pornit la drum cu hotărârea de a organiza în Vrancea o adevărată instituție universitară, temeinică.

Inițial s-a dorit ca acest colegiu, nou creat – creditat și ca Centru de Formare prin definitivat și grade didactice, învățători și educatoare –, să se înființeze pe lângă Liceul Pedagogic, azi Colegiul Pedagogic ,,Spiru Haret”, cu condiția expresă ca profesorii liceului care doresc să predea la Colegiu, să se înscrie la doctorat și să-l treacă în termen de 3 ani. Doar doi profesori de la Liceul Pedagogic (Brăduț Apostol și Dumitru Săndulachi) s-au înscris și au absolvit doctoratul (matematică și muzică), fiind și în prezent profesori asociați ai facultății.

În primii ani s-a apelat la profesori din învățământul universitar de la Universitatea din București, Univ. ,,Dunărea de Jos” din Galați și Univ. ,,Ștefan cel Mare” din Suceava, unii dintre ei fiind vrânceni (Gheorghe Moldoveanu, Nicolai Taftă), alții cunoscuți și prieteni ai profesorului Tomșa, oameni care au dat o mână de ajutor, cu toate că au fost nevoiți să facă naveta până la Focșani în acel timp. Între aceștia, amintim cu recunoștință: Ghiță Florea, Ligia Pârvu, Angelica Vâlcu, Anca Gâță, Ion Marin, Petre Bielitz, Ion Jinga, Ionel Sârbu, Florin Agafiței, Zlota Dorina, Sorin Cristea, Ecaterina Vrăsmaș.

Pentru specialitățile unde nu s-au găsit profesori cu doctorat, au predat și predau și astăzi profesori cu gradul I din învățământul preuniversitar, ca profesori asociați.  

În situația creată, profesorul Gheorghe Tomșa a făcut oferta unor foști studenți sau profesori tineri din învățământul preuniversitar vrâncean, care s-au înscris la doctorat, căpătând astfel, dreptul de a preda, ca suplinitori, până vor obține titlul de doctor în specialitatea de care era nevoie, căpătând astfel dreptul de a participa la concurs și urmând să completeze colectivul didactic al Colegiului Universitar de la Focșani.

Aceștia au fost:, Cornelia Ștefănescu (azi directorul Departamentului), Oana-Lidia Stoican, Luiza Vasluianu, Flavia Mălureanu, Corneliu Ilade, Valeriu Ștefănescu, Apostol Brăduț, Dumitru Săndulachi, Nicolae Damian, Costică Neagu.

Dacă problema academică (resursele umane) a fost rezolvată cu bine într-un timp previzibil, problema resurselor materiale a constituit un adevărat test de răbdare și supraviețuire.

În primul an, Colegiul a funcționat în sala de conferințe a Casei Corpului Didactic ,,Simion Mehedinți” din Focșani, iar ,,plata” profesorilor (oct.-dec.) s-a făcut din sponsorizări și chiar prin contribuția studenților, deoarece Universitatea nu a avut ,,filă de plan” în primul semestru.

După mai multe mătănii pe la ,,mărimile” locale și printr-o intervenție de ,,sus”, ni s-a repartizat un palier de la fosta ,,Școală de Mecanici Agricoli” din Florești, Câmpineanca. Aceasta a fost perioada cea mai grea deoarece localul era în afara orașului, cabinetul de informatică era într-un al local, autobuzele nu aveau un orar prea convenabil, practica pedagogică se făcea în oraș etc., etc.

De la Florești, ne-am mutat după multe rugăminți, la Colegiul Pedagogic ,,Spiru Haret”, dar aici gradul de ocupare a sălilor de clasă, ne-a creat probleme în privința orarului. Următoarea locație în care am funcționat a fost la Colegiul Tehnologic ,,Gh. Longinescu”. Aici am avut condițiile de spațiu cele mai bune (săli de curs, cancelarie, secretariat, laborator de informatică).

Din păcate, comunitatea locală și nici chiar Inspectoratul școlar nu au fost destul de prietenoase cu această instituție nou creată în peisajul școlii vrâncene. Existau locații pe care Primăria putea să le atribuie Universității pentru a funcționa Colegiul Universitar, dar lucrul acesta nu s-a întâmplat, preferându-se chiria!!!

Mai mult decât atât, în anul 2010, Universitatea din București, prin fostul rector, Prof. univ. Ioan Pânzaru, vrâncean la origine, propune în planul de investiții, construirea la Focșani a unui Centru de Cercetare și Perfecționare în Municipiul Focșani, cu spații de învățământ (150 de studenți), perfecționare (150-200 cadre didactice) și înființarea în viitor a încă trei facultăți de stat: administrație publică, limbi străine, psihologie.

În aceste condiții, Primăria și Inspectoratul școlar, în loc să urgenteze atribuirea de teren și eliberarea avizelor necesare, au tot amânat până când rectorul a ieșit din mandat, iar Universitatea a început alte proiecte de investiții mai presante, lipsind Municipiul Focșani de o investiție valoroasă.

Anul acesta, la 25 de ani de la înființare, Consiliul Județean Vrancea a terminat de reabilitat clădirea fostei Prefecturi a Județului Vrancea (fost Putna). La solicitarea Universității din București (Rector, prof. univ. dr. Marian Preda), Consiliul Județean Vrancea (Președinte, prof. Cătălin Toma) a atribuit Universității, etajul I, pentru funcționarea Departamentului Formare a Profesorilor, Focșani al Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București.

Putem spune cu deplină satisfacție că abia acum, D. F. P. Focșani și-a ocupat locul pe care îl merită în peisajul învățământului universitar Focșănean.  

Istoric. În anul 1999, după ce România a aderat la Procesul de la Bolonia, prin semnarea Declarației de la Bolonia, Colegiul Universitar Focșani s-a transformat în facultate, pendinte de Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, devenind singura instituție de învățământ superior de stat din Județul Vrancea.

Departamentul Formare a Profesorilor, Focșani, a primit plan de școlarizare (cca. 40 de locuri la buget și 10 locuri cu taxă, anual). Până în prezent, a scos 22 de promoții ceea ce înseamnă cca. 900 de profesori pentru învățământul primar și preșcolar.

Tot în această perioadă, facultatea noastră a organizat cursuri la distanță, prin care a format sute de profesori pentru învățământul primar și preșcolar dintre dascălii titulari care erau absolvenți liceului pedagogic și ai altor facultăți (institutori).

Ca centru de perfecționare prin definitivat și grade didactice (II și I), facultatea noastră a organizat cursuri de pregătire și examene de absolvire pentru mii de dascăli din Județul Vrancea și din județele limitrofe (Buzău, Brăila, Galați, Vaslui, Bacău etc.)

Absolvenții noștri au luat în fiecare an, note bune și foarte bune la examenele de titularizare.

Din anul 2013 , D. F. P. Focșani organizează cursuri de Master educațional (30 de locuri pe an, din care 10 locuri la buget), necesar celor care doresc să ocupe o funcție de director al unei unități școlare, inspector școlar sau alte demnități în educație.

În privința viitorului instituției noastre, putem să afirmăm cu încredere că facultatea are un real viitor. În ultimii ani s-au prezentat la examenul de admitere 1,5-3 candidați pe loc. În fiecare an, se înscriu și candidați care au mai urmat o facultate, dar care nu și-au găsit vocația sau nu au găsit un loc de muncă.

La împlinirea unui sfert de veac de existență, urăm Departamentului de Formare a Profesorilor din Focșani, ani mulți, să devină un important centru de educare a generației tinere și adulte, împlinind idealurile școlii românești din totdeauna!

Gaudeamus igitur!

Să ne bucurăm, așadar!

 Costică Neagu       


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.