Elevii ar putea intra la liceu pe baza de portofolii
Structura invatamintului preuniversitar se va schimba radical, daca noua lege a invatamintului preuniversitar, inca in dezbatere publica, va fi aprobata si implementata in urmatorii ani. Dupa un gimnaziu care se va prelungi pe durata a 5 ani (clasele V- IX), tinerii vor avea la dispozitie mai multe modalitati de a intra la liceu, inclusiv prin intermediul unor portofolii. Acestea vor contine o fisa psihopedagogica (recomandarea consilierului fundamentata pe baza unui protocol unic de observare la nivel national), o fisa a evaluarilor/tezelor semestriale si o fisa cu rezultatele scolare din clasele gimnaziale, dupa cum se arata in expunerea de motive pentru legea invatamintului preuniversitar. Concursul de dosare, folosit la noi doar de unele universitati, ii va avantaja pe elevii de nivel mediu, care nu vor dori sa intre la profile cu foarte mare concurenta. Insa "in situatia unor cereri supradimensionate la anumite licee, conducerea unitatilor de invatamint va aplica teste de selectie a candidatilor, in functie de specializare", mai precizeaza reprezentantii Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT). Practic, metoda portofoliului va fi una de tranzitie, intre admiterea pe baza de concurs organizat la nivelul unitatii de invatamint si admiterea actuala, prin repartizare computerizata, care se va mentine in cazul liceelor mai putin cautate de elevi.
Optiunile elevilor, mai bine fundamentate
Reintroducerea examenului de admitere, dar si a altor modalitati de selectie, ridica insa si o alta problema, aceea a optiunilor exprimate de elevi si parinti pentru un anumit liceu, care de multe ori nu sint din cele mai realiste, lucru observat si la repartitiile din anii anteriori. Pentru ca, in cazul unor optiuni "la risc", va aparea situatia ca un elev foarte bun sa intre in competitie si sa ramina pe dinafara, pentru ca la urma sa fie repartizat computerizat pe locurile mai putin solicitate. Si reprezentantii MECT recunosc astfel rolul psihologilor scolari, care vor trebui sa se implice in consilierea tinerilor absolventi de gimnaziu. "Sint necesare marirea numarului de specialisti angajati in activitati de orientare si consiliere scolara si derularea unor programe de reconversie profesionala adecvate tipului de interventie structurala", se mai arata in expunerea de motive. Sefii invatamintului considera ca si trecerea clasei a IX-a la gimnaziu va contribui la maturizarea elevilor, care astfel vor sti sa opteze mult mai bine. "Orientarea scolara spre invatamintul liceal diversificat se face cu un an mai tirziu, permitind luarea unei decizii pentru o anumita filiera sau un anumit profil, in conditii de maturizare a absolventului", este unul din argumentele aduse noii structuri a invatamintului preuniversitar. Cei din MECT spun insa ca si profesorii vor trebui sa-si insuseasca strategiile de predare-invatare interactive, pentru a forma competentele elevilor si a raspunde mai usor la cerintele acestora.
Noua structura cu gimnaziul de 5 ani si liceul de 3 ani asigura o structura unitara invatamintului obligatoriu si postobligatoriu, mai ales ca cei 10 ani obligatorii de scoala vor fi finalizati in cadrul aceleiasi unitati de invatamint. Reprezentantii MECT stiu insa ca implementarea noii structuri nu se va face dintr-o data, mai ales ca spatiul va fi o problema in majoritatea scolilor. Printre riscurile aduse de noua structura propusa de MECT se numara scaderea interesului pentru filiera tehnologica la liceu, din cauza prelungirii studiilor cu inca un an, dar si lipsa cadrelor didactice calificate, inclusiv pentru consiliere si orientare scolara, mai ales in mediul rural. De asemenea, este de asteptat si o rezistenta din partea cadrelor didactice, avind in vedere reducerea numarului de catedre de liceu, in favoarea celor de gimnaziu. (Camelia STANILA)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
