Educație

TRADIŢII, OBICEIURI ŞI SUPERSTIŢII DIN AJUNUL BOBOTEZEI

Ziarul de Vrancea
5 ian 2017 1013 vizualizări
În suita celor 12 sărbători importante creştine de peste an se numără şi Boboteaza (Botezul Domnului), ţinută în fiecare an, în ziua a şasea a lunii ianuarie. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani. Întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numeşte şi Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului. Încă din sec. 3, poate şi mai înainte, este semnalat începutul acesteia. În "Constituţiile Apostolice" Boboteaza figura deja printre sărbătorile creştine, alături de Crăciun şi de Paşte.

 

Pentru creştinii ortodoxi, la fel de important este şi Ajunul Bobotezei, adică ziua de 5 ianuarie, zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paştilor. Tot în Ajunul Bobotezei, preoţii merg la casele credincioşilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfinţită, binecuvântarea Sfintei Treimi.      

 

„Îl aşteptăm pe părintele îmbrăcaţi în portul nostru tradiţional, ca la o mare sărbătoare, şi tare ne bucurăm când ne trece pragul. Agheasma ne fereşte de rele, de boli, ne ajută să rămânem sănătoşi tot anul, noi şi rudele noastre. Nu-i bucurie mai mare decât să ne treacă pragul părintele la Ajunul de Boboteaza. Aşa am văzut la bunicii şi părinţii noştri, aşa facem şi noi, ducem tradiţia mai departe.”, ne-a spus Aurica Lăbunţ. din satul Prahuda.

 

Cu bucurie, cu fructe şi mălai abia adus de la moară, a fost aşteptat părintele Petrică Laurenţiu Lădaru, din parohia Prahuda şi de către Fănica Lăbunţ. Nu-şi mai aminteşte  de ce se aşează pe masă mălaiul în Ajunul de Bobotează, dar păstrează acest obicei din moşi strămoşi.  şi familia Tulache îl aşteaptă pe părintele cu fructe, bucuroşi că le este sfinţită casa în zi de sărbătoare.

 

„L-am aşteptat pe părintele cu aceeaşi bucurie pe care o trăim an de an. Agheasma ne fereşte de tot ce e rău, ne ţine pe toţi în prietenie şi bună înţelegere. Noi ne rugăm pentru copii noştri, să fie sănătoşi, să aibă noroc şi le păstrăm din sfânta agheasmă de azi”, ne-a spus  Stănica Tulache, o iubitoare a tradiţiilor din bătrâni, de loc din Prahuda.

 

Credincioşii si preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat in apele Iordanului.

 

„Boboteaza, cunoscută şi sub numele de Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului, Descoperirea Cuvântului Întrupat  este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se botează în Iordan de către Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer Îl declară ca fiind Fiul său”,  ne-a spus părintele  Petrică Laurenţiu Lădaru, din parohia Prahuda.

În satul Prahuda, localnicii aşteaptă cu nerăbdare Ajunul de Bobotează. Aici se păstrează un obicei din moşi strămoşi, vechi de când lumea, pregătirea crucilor de gheaţă. Doar câţiva bărbaţi, aleşi pentru credinţa lor, pornesc în zori la râu pentru a tăia  gheaţa din care se vor face crucile înalte de 2m, cele mici la jumătate, sfeşnicele şi macheta bisericii.

 

„Cum e gheaţa?  E bună, mai bună decât anul trecut. O să iasă nişte cruci foarte frumoase”, spune unul dintre localnici.

„Aţi avut emoţii? Am văzut că s-a fisurat gheaţa....  Un pic, răspunde un alt localnic. Suntem cu credinţă şi avem în credere în bunul Dumnezeu. Nu ne-a lăsat nici de astă dată”.

 

Satul Prahuda este format, la rândul lui, din trei cătune. Fiecare cătun avea ambiţia să aibă propria cruce de gheaţă, şi se certau între ele ... Preotul din sat a reuşit să-i împace şi a hotărât să se cioplească o singură cruce mare, să le sporească şi lor puterea.

 

„La noi este o poveste veche, de teamă să nu se aprindă satul, cu pădurea de jur împrejur, oamenii au decis să facă aceste cruci care, aşezate la hotarele satului, să ne apere de foc, ne-a spus părintele  Petrică Laurenţiu Lădaru - parohia Prahuda. E tradiţie de sute şi sute de ani”.

 

Ajunul Bobotezei, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paştilor. Credincioşii  spun că dacă îşi stropesc animalele din gospodărie cu agheasmă, vor fi sănătoase şi vor da lapte mult tot anul.

 

„La mine în casă nu trece Ajun de Bobotează să nu merg să-mi stropesc animalele, fânul pe care-l mănâncă şi apa pe care o beau. Cred că de aceea vitele mele sunt sănătoase, fac viţei frumoşi şi dau lapte numai bun de pus pe masă”, ne-a spus  Marian  Panţuş, din Prahuda.

 

În această zi se crede că, dacă de dimineaţă pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile. Din bătrâni se spune că la Bobotează nu se spală rufe, certurile în casă sunt interzise  şi nu se dă nimic cu împrumut.  (Janine  VADISLAV )

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.