Educație

Iată o fotografie rară cu vestita familie Apostoleanu! Ce fac pentru oraşul lor bogaţii de azi?

Marian Florin Dîrdală
11 ian 2016 2282 vizualizări
Apostolenii au stăpânit mai multe hectare de pământ decât locuitorii pe care îi mai numără în prezent un orăşel oarecare din judeţul nostru, iar ctitoriile acestora sunt abandonate prin Focșani.

Cine şi când  va reconstrui bustul lui Gh. Apostoleanu? Mai mult ca sigur că acest lucru nu se va întâmpla vreodată, iar aspectul acesta ar putea să-l confirme fiecare moştenitor al familiei Apostoleanu, dacă ar fi întrebat direct ce părere are, de exemplu, că în anul 1912 , fără niciun leu de la autorităţile locale, soţia marelui om politic, fiicele şi fiul au rupt puţin mărunţiş din averea colosală a familiei şi au decis să ridice un mic simbol de recunoştinţă dedicat celui despre care istoricii susţin că a conceput legislaţia modernă a Statului Român. 

Acum mai bine de un secol, autorităţile judeţului şi ale oraşului Focşani au cedat cu plăcere şi uşurinţă un mic loc în Grădina Publică şi astfel a apărut prima operă statuară din localitate, dedicată unui fiu celebru al oraşului. Conform presei de la acea vreme şi lui I. M. Dimitrescu , iată cum s-a desfăşurat în anul 1912  ceremonia  dezvelirii acestui monument: "Focşani - 28 aprilie 1912 - Ziua de 28 aprilie a fost pentru oraşul Focşani o mare sărbătoare. Astăzi s-a ridicat cel dintâi monument public din oraş, bustul unuia dintre cei mai mari fii ai Focşaniului, Gheorghe Apostoleanu. Grădina Publică, unde era aşezat bustul era frumos împodobită cu steaguri tricolore. De la orele 11 era aproape plină de lume. La această serbare cetăţenească a participat lume din toate clasele sociale. În asistenţă se remarca d-na Smaranda Apostoleanu, soţia defunctului Gh. Apostoleanu, Bibescu, Vârnav, Manole Cincu, Vasile Apostoleanu, senator şi fiul decedatului Gh. Apostoleanu. Se mai observă d-l prefect Enibace, Teodor Basarabeanu, primarul oraşului, Emil Lahovary senator, Teodor Odobesteanu deputat , magistratura, corpul didactic primar şi secundar, ofiţeri superiori şi inferiori din Garnizoană, preoţi, Baroul avocaţilor în frunte cu d-l decan Şt. Graur, profesori , elevi şi o mulţime de doamne din înalta societate". 

Cuvântul prefectului de atunci

Serbarea începe cu un serviciu divin oficiat de preotul Toma Pătraşcu, protoiereul judetului, înconjurat de mai mulţi clerici. După aceea d-l prefect Enibace a ţinut următorul discurs: “Mă simt fericit că am contribuit la ridicarea acestui bust spre nemurirea unuia dintre cei mai de seamă fruntaşi ai oraşului nostru. Sentimentul nobil al recunoştintei nu încolţeşte şi nu se dezvoltă decât  în sufletele de elită, pentru un om de rând recunoştinţa este o povară care îl apasă  şi de care mereu parcă ar voi să scape. La popoare ca şi la indivizi se observă acelaşi lucru. Sentimentul recunoştinţei pentru cei dispăruţi care s-au ilustrat în mijlocul societăţii creşte în raport cu gradul de dezvoltare şi civilizaţie atins. De aceea vedem în oraşele de seamă ale Apusului civilizat, marile opere de artă ridicate întru pomenirea oamenilor mari, împodobind pieţele publice şi cu cât ne scoborâm mai spre răsărit, la popoarele unde binefacerile civilizaţiunii n-au pătruns îndeajuns, numărul lor împuţinându-se  sau neexistând(.....) Este prezentată în continuare pe scurt activitatea omagiatului: Gh. Apostoleanu  a obţinut titlul de doctor în drept în anul 1854 şi înapoindu -se în ţară fu numit profesor de economie politică la Facultatea Juridică din Iaşi. Mai târziu intră în magistratură, ocupând funcţia de membru la Curtea de Apel din Iaşi şi în urma pe aceea de prim- preşedinte al Curţii de Apel de la Focşani. Sub ministerul lui Manolache Kostache Epureanu, fu numit secretar general directoral al Ministerului de Justiţie. Înfiinţându-se Consiliul de Stat in 1864, Apostoleanu fu numit membru al acestui consiliu şi în acestă calitate  însărcinat să elaboreze o parte a Codului Civil care atunci se traducea după Codul Napoleon. Chemarea cea mare a lui Gheorghe Apostoleanu era pentru barou, pe care l-a ilustrat o viaţă întreagă cu marea sa personalitate. Când pleda Gheorghe Apotoleanu toţi ne adunam şi-l ascultam cu cea mai încordată luare aminte. Vorbea foarte încet, rar şi răspicat şi o particularitate proprie lui pe care n-am mai întalnit-o la niciun cuvântător juridic, pleda cu ochii aproape închişi, aceasta probabil ca să nu fie distras sau impresionat de nimic. Pledoariile sale inspirate de doctrina şcoalei germane erau adevărate cursuri juridice. Ca cetaţean şi om politic a adus numeroase servicii ţării, făcând parte din pleiada aceia de oameni mari care au pus temelia organizării statului nostru(.......)”

A urmat primarul

După d-l Enibace a vorbit şi d-l Teodor Basarabeanu, primarul oraşului Focşani. Domnia sa mulţumeşte pentru darul ce se face localităţii, făgăduind ca-l va păstra cu toată grija “(........) Domnul Şt. Graur, în numele baroului, subliniază că Apostoleanu este acela care a elaborat o mare parte din legile noastre, în momentele cand ţara noastră trecea din starea medievală în aceea de stat modern, iar regretul său cel mare era că un bust similar nu se găseşte şi în sala tribunalului local (........)" Serbarea ia sfarsit la ora 12 şi jumătate, după ce în jurul bustului s-au depus o mulţime de coroane, iar familia s-a fotografiat în faţa acestuia. 

O familie avută

Respectiva fotografie poate fi admirată alăturat prezentelor rânduri, iar cine va avea curiozitatea să o studieze mai atent va observa în primele două rânduri personajele din vestita familieApostoleanu, care, împreună au stăpânit  mai multe hectare de pământ decât locuitorii pe care îi mai numără în prezent un orăşel oarecare din judeţul nostru. În ceea ce priveşte bustul în cauză, acesta  nu era ceva foarte petenţios şi nici foarte scump, valora la o inventariere din anul 1942 aproximativ 45.000 de lei şi a dispărut în împrejurări nesigure. Mai grav este, însă, că a dispărut recunoştinţa celor care azi, deşi folosesc truda familiei Apostoleanu, nu au nici cea mai mică intenţie să şi-o manifeste cumva, construind din nou acest monument, dacă altceva nu mai este posibil.


 

Marian Florin Dîrdală este cercetător la Serviciul Judeţean Vrancea al Arhivelor Statului

Casa Apostoleanu / Facebook Focsani Vechi

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
ROBERT, acum 890 zile, 14 ore, 1 minut, 7 secunde
Va rog frumos si despre municipiul Adjud ,foarte interesant articolul .
Cristi, acum 891 zile, 23 minute, 27 secunde
Foarte interesant materialul. Felicitari!
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.