Strada Mărăşeşti, de la Calea Gârlei la cea mai circulată arteră din Focşani
Pentru că o plimbare cu maşina pe această stradă a devenit şi altceva decât un şir de blesteme, poate că nu ar fi inutil dacă am arunca o privire şi în trecutul ei.
Acum un secol şi jumătate nici nu se putea vorbi despre un drum în această zonă periferică, dar în 1847, la insistenţele focşănenilor, domnitorul Mihail Sturza a poruncit ca de la Bolotesti, din apa Putnei, şi până la bălţile mândreştenilor, localităţile direct interesate să participe la săparea unui canal adânc de 4 metri şi lat de 6 metri, aşa zisa investiţie fiind dusă la bun sfârşit cu braţele de bărbaţii buni de muncă din satele învecinate. Odată amenajat canalul, a fost aranjat, pe lângă acesta, un drum de acces care să permită focşănenilor să-l utilizeze din plin, atât pentru a lua apă din el la nevoie, dar şi pentru a-şi mâna vitele la adăpat. Primul nume primit de această nouă stradă a fost acela de Calea Gârlei, fiind evident motivul care a determinat această titulatură. Tot pe la jumătatea secolului al XIX lea a început, în imediata vecinătate a ei, amenajarea Oborului de vite, respectiv Talciocul de azi.
Strada, cimitirul, stadionul şi Uzina Electrică
După 1865 s-a înfiinţat şi Cimitirul Nordic, ca urmare a adoptării legii înmormântărilor, unde se stipula că nu mai era voie a se îngropa defuncţii în cimitirele de pe lângă bisericile din comunele urbane şi rurale, localităţile trebuind să-şi amenajeze cimitire în afara razei acestora, pentru a feri lumea neutră de imaginile deloc vesele din cursul ceremoniilor mortuare. În capătul dinspre Cuza Vodă al străzii, denumită după Primul Război Mondial Mihail Sturza, în amintirea celui care a stat la originea procurării unei surse importante de apă pentru focşănenii de odinioară, a apărut în 1923 primul stadion modern din Focşani. După instalarea regimului comunist, în partea opusă a ei, s-a construit Uzina electrică, la 1954, lângă linia de cale ferată. A urmat pasarela Odobeşti, care a permis ca traficul să se desfăşoare normal şi la vest de Focşani, ştiut fiind că trecerea la nivel era un impediment serios şi a constituit un motiv dominant în ceea ce priveşte dezvoltarea oraşului, spre est, înspre Mândreşti şi nu spre vest, poate cu o mică excepţie, anume pe strada Vrancei, unde câteva case au sfidat această regulă.
De la Marea Revoluţie Socialistă, la strada Mărăşeşti
Atât pasarela Odobeşti, cât şi pasajul de la Vâlcele au fost şi sunt deosebit de utile oraşului nostru, fluidizând circulaţia vehiculelor, care în alte condiţii (focşănenii mai în vârstă o pot confirma), aşteptau zeci de minute la cozile auto ce se formau la fostele bariere, spre Câmpineanca şi Odobeşti. După apariţia judeţului Vrancea în 1968, zona străzii Mărăşeşti, cum i s-a stabilit denumirea după 1962, deşi de la instalarea regimului comunist fusese cunoscută drept Marea Revoluţie Socialistă, a fost într-o continuă dezvoltare, fiind amenajate, în vestul Cimitirului Nordic, Serele de Flori, azi dispărute, iar terenul aferent presărat cu vile mai mult sau mai puţin cochete, precum şi cu fundaţiile unei biserici în veşnică construcţie. Talciocul a fost lărgit după pofta liderilor din acele vremuri şi a obţinut în nord un vecin redutabil, fosta Intreprindere de Transport pentru Industria Alimentară Locală sau, pe înţelesul celor mai vârstnici, ITSAIA. Cel mai important obiectiv pe care l-a câştigat strada Mărăşeşti a fost înfiinţarea în zonă, în anii 70, a fostei Regii Autonome de Transport Local, în prezent aici fiind găzduită Autogara oraşului, după ce vechiul sediu al acesteia a capitulat în faţa unei companii multinaţionale care a construit un magazin comercial, despre a cărui utilitate părerile sunt împărţite. O parte din terenul şi clădirile fostului RATL, de lângă strada Mărăşeşti, au ajuns pe mâna investitorilor privaţi, favorizând apariţia în vecinătate a unei benzinării, dar şi a unui stabiliment ce practica un comerţ mai puţin obişnuit în oraşul nostru. O altă mică parte din ce a ocupat fostul RATL a rămas la Direcţia de Dezvoltare Servicii Publice din cadrul Primăriei Focşani.
În concluzie, existenţa a numeroase obiective în perimetrul străzii Mărăşeşti, faptul că această arteră are rolul unei veritabile centuri de nord a oraşului, dar şi starea foarte proastă a ei, până de curând, toate aceste motive au determinat ca lunile trecute, importanta cale de comunicaţie să fie reabilitată, dacă nu ireproşabil, cel puţin surprinzător de bine. Să sperăm că lucrarea respectivă a fost temeinică şi nu ne vom trezi la primăvara următoare cu surprize neplăcute.
Marian Florin Dîrdală este cercetător la Serviciul Judeţean Vrancea al Arhivelor Statului
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Foto | Elevi ai Şcolii Gimnaziale “Adrian Păunescu” Focşani l-au evocat pe poetul vrâncean Dumitru Pricop la Muzeul din Dragosloveni
De același autor
