DUMINICA A II-A DIN POST
Acest episod, ne pune înaintea ochilor misterul lui Cristos care, în fond, este misterul vieţii noastre creştine,un mister care aredouă laturi, două feţe: una luminoasă, alta întunecoasă: cruce şi glorie, înjosire şiînălţare, slăbiciune şi putere, înfrângere şi victorie. Acesta este misterul lui Cristos, misterul pascal, în totalitatea sa şi nu ne este îngăduit să-l înjumătăţim, să luăm o latură a misterului şi să neglijăm cealaltă latură.
Ce înseamnă cuvântul Paşti – Pesah în ebraică? Înseamnă trecere, trecere de la moarte la viaţă, de la cruce la înviere, de la umilire la glorie, de la Vinerea Marela Duminica Învierii. Este greşit să credem că Paştele e doar Duminica Învierii. Paştele, cum ne spune clar liturgia, ţine trei zile: e tridumul pascal – vineri, sâmbătă şi duminica în care Biserica celebrează misterul pascal al răstignirii, morţiişi Învierii Domnului. Dacă Paştele e numai duminica Învierii, ce fel de Paşti, adică ce fel de trecere este de la ce la ce?
Isus, împreună cu ucenicii, porniseră din Nordul Galileii, de la Cezareea lui Filip, în ultimul drum spre Ierusalim. În mintea ucenicilor era un fel de marş victorios asupra Ierusalimului. Isus avea să răstoarne conducerea, să pună mâna pe putere, să se declare rege. Iar ei, ucenicii aveau să devină colaboratorii săi. Se certau deja între ei pentru posturile pe care doreau să le ocupe. Isus le spulberă toate iluziile când le spune: „Iată, mergem la Ierusalimşi acolo Fiul Omului va fi batjocorit, condamnat la moarte”. Cuvintele lui Isus le-a tăiat răsuflarea: numai la aşa ceva nu se aşteptau. Demoralizaţiîşi continuă drumul. A fost cu siguranță cel mai greu drum pe care l-au parcurs până atunci. Isus invită pe trei dintre ucenici să-l însoțească pe Muntele Tabor.Pentru ucenici urcarea muntelui a fost şi mai anevoioasă, fiindcă purtau în inimă greutatea şitristeţea cuvintelor lui Isus.Dar răsplata lor a fost mare când Cristos s-a schimbat la faţă înaintea lor, când le-a dezvăluit pentru câteva clipe dumnezeirea sa, strălucirea şifrumuseţea trupului său glorios, aşa cum avea să fie după Înviere. Aceasta era calea trasată lui de Tatăl: de la moarte la viaţă, de la cruce la Înviere, de la întuneric la lumină, de la suferinţăşiumilinţă la bucurie şi la glorie.
Toţicreştinii, în special în Postul Mare, sunt invitaţi la urcarea muntelui, a Calvarului, cu crucea în spate, cu crucea renunţării, a pocăinţei pentru a se bucura la Paşti de gloria celui înviat. Dacă vrea cineva să vină după mine, să renunţe la el însuşi, să-şi ia zilnic crucea şi să mă urmeze. Pentru a parcurge acest drum cu crucea în spate este necesară credinţa eroică a lui Abraham şi ascultarea lui necondiţionată. În momentul Schimbării la faţă pe Tabor se aude glasul Tatălui: „Acesta este Fiul meu prea iubit, de el să ascultaţi”.- Numai ascultând de el vă veţi putea bucura o veşnicie de splendoarea şifrumuseţea pe care ochii celor trei apostoli nu au putut să o suporte. Amin.
Răzvan Mătăşel-Preot vicar Biserica Romano-Catolică „Sfinții Apostoli Petru şi Paul” din Focşani
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
Foto | Elevi ai Şcolii Gimnaziale “Adrian Păunescu” Focşani l-au evocat pe poetul vrâncean Dumitru Pricop la Muzeul din Dragosloveni
De același autor
