DUMINICA A XXXIII-A DE PESTE AN
Cu toții cunoaștem semnificația cuvântului TALENT. Auzind acest cuvânt, imediat ne gândim la anumite caracteristici: inteligență, forță, frumusețe, capacități artistice. În general acest cuvânt îl folosim atunci când vorbim despre actori, cântăreți, comedianți, sportivi etc.De câțiva ani încoace au apărut fel de fel de emisiuni de divertisment care pretind să descopere adevăratele talente care de multe ori, din diferite motive, sunt îngropate. Urmărind o astfel de emisiune observăm că de multe ori, talentul se află în planul secund, mult mai importantă fiind notorietatea. Astfel de multe ori ne întrebăm: ce înseamnă talentul?
În evanghelii, acest cuvânt are un corespondent: TALANTUL, o monedă din timpul lui Isus. În evanghelia acestei duminici, Mântuitorul ne vorbește despre un stăpân care își adună servitorii pentru a le vorbi. Trebuie să fac o lungă călătorie, îți încredințez banii mei, talanții mei, tot ceea ce am mai important. Dacă te vei îngriji de ei vei reuși să-i păstrezi. Dacă îi vei investi cu siguranță vei avea și mai mulți. cuvintele lui Isus ne ajută să înțelegem că talantul nu ne aparține. Este o monedă a patronului care îți este încredințată și pe care trebuie să o utilizezi pentru a face profit. Dar, dacă îți este frică de stăpân și o ascunzi, nu meriți nimic pentru că ai îngropat darul pe care l-ai primit. Talantul este darul oferit de Dumnezeu fiecăruia dintre noi. Cu toții primim un număr de talanți, de talente sau de daruri, unii mai mult, alții mai puțin. Importantă nu este cantitatea, ci ceea ce reușim să facem cu darurile pe care le primim de la Dumnezeu.
Prin această parabolă Isus nu vrea să vorbească despre obligația de a dezvolta înzestrările noastre naturale, ci darurile spirituale pe care el ni le-a oferit. Talanții despre care vorbește Isus sunt Cuvântul lui Dumnezeu, credința și sacramentele. Parabola ne constrânge la un examen de conștiință: ce am făcut cu acești talanți pe care i-am primit? Suntem asemenea servitorilor care îi înmulțesc sau asemenea servitorului care îl îngroapă? Pentru mulți, chiar propriul botez este un talant îngropat, asemenea unui cadou primit dar care niciodată nu a fost desfăcut pentru că a fost aruncat într-un colț sau uitat. Pentru a face talanții primiți profitabili nu trebuie să ne fie frică de schimbare, de ceea ce vor spune alții despre noi, de a merge poate de multe ori împotriva curentului. Roadele eforturilor noastre le vom culege în veșnicie când vom auzi cuvintele pline de mulțumire ale Stăpânului ceresc: Bine, servitor bun şi credincios! Ai folosit bine puţinul care ţi-a fost încredinţat, mult îţi voi încredinţa de acum; ia parte la bucuria stăpânului tău! Dacă vei îngropa talantul primit, va rămâne acolo. Nu îl vei pierde, va fi în sigurață, nimeni nu ți-l va fura. Dar va rămâne acolo și nu va folosi nimănui.
Cine știe câți talanți am primit? Ce am făcut cu ei? Unde i-am ascuns? Nu vă fie teamă să folosiți talanții primiți.
Răzvan Mătăşel-Preot vicar Biserica Romano-Catolică Sfinții Apostoli Petru şi Paul din Focşani
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Educație
