Educație

Crimele odioase din timpul războiului, un coşmar care îi urmăreşte pe veterani şi în ziua de azi

Ziarul de Vrancea
8 aug 2014 1984 vizualizări
Chiar dacă a trecut mai mult de jumătate de secol de la cea de-a doua conflagraţie mondială, fiecare veteran este o mărturie vie a atrocităţilor din război. Puţinii care au mai rămas în viaţă retrăiesc amintirile brutale cand privesc monumentele închinate celor căzuţi pe campul de luptă.

Printre ei, pe lespezile de marmură sunt camarazi de arme, fraţi sau taţi. De fiecare dată, de 6 august, la manifestările de la Mausoleul de la Mărăşeşti, îşi aduc aminte şi se regăsesc alături de cei cu care au luptat pe front. Cu ocazia împlinirii a celor 100 de ani de la Primul Război Mondial, ultimii veterani rămaşi în viaţă au venit la Mărăşeşti. La această adunare, reporterii Ziarului de Vrancea au întalnit caţiva veterani de război, care le-au povestit o parte din amintirile legate de grozăviile de pe campurile de luptă. Unii supravieţuitori şi-au amintit că o parte dintre soldaţi aveau multe răni şi că aveau nevoie de îngrijire medicală, altii şi-au amintit de momentele grele pe care le-au trăit atunci şi îşi doreau doar să se trezească din acest coşmar.

“Cine moare pe front este un erou”

“Îmi iubesc ţara, am iubit-o şi mereu o voi iubi şi nu regret nicio clipă ceea ce am făcut pentru ea”, spune Ion Durnescu, veteran al celui de-al Doilea Război Mondial

Ion Durnescu, în varstă de 90 de ani, invalid de război, cetăţean de onoare a oraşului Mărăşeşti şi colonel în rezervă al cavaleriei de război, ne-a declarat: “Mă bucur foarte mult că avem ocazia să îi sărbătorim şi să ne amintim de eroii noştri. Noi suntem urmaşii bătăliei din 1917, unde eroii noştri s-au luptat cu nemţii şi au ieşit învingători. Ziua de 6 august este cea mai mare sărbătoare istorică a Romaniei şi noi ar trebui să fim mereu foarte pătrunşi de dragostea faţă de ţară. Îmi aduc aminte de cuvintele de pe front «Cine moare pe front este un erou», aşa se spunea atunci. Am fost rănit în ultimele zile de război, pe 5 mai mai exact, şi am stat în spital 9 luni de zile, iar pe 9 mai s-a făcut pace. Îmi iubesc ţara, am iubit-o şi mereu o voi iubi şi nu regret nicio clipă ceea ce am făcut pentru ea deoarece statul roman m-a recunoscut ca fiind veteran de război”.

Un coşmar care te urmăreşte peste ani şi ani

“În război moartea nu alegea şi cădeau lângă mine, seceraţi de gloanţe, indiferent de vârstă, tovarăşii mei de arme”, îşi aminteşte veteranul Rogoz

Gheorghe Rogoz are 87 de ani şi este în prezent colonel în rezervă şi cetăţean de onoare al oraşului Panciu. El a participat în cea de-a doua conflagraţie mondială pe frontul din Apus. S-a înrolat la 17 ani, la vârsta când tinerii visează cu încredere la un viitor liniştit şi sigur. Dar a renunţat la vise, mult prea devreme, şi s-a aruncat în vârtejul care a aruncat întreaga Europă în război. ”6 august este o zi istorică, ziua în cand romanii au făcut faţă singuri atacului german şi au obţinut cea mai importantă victorie a anului 1917. În inima romanilor, această bătălie are un loc special, datorită eroismului de care au dat dovadă romani şi a faptelor de arme ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu. Statuia ei este amplasată pe aleea personalităților istorice de pe platoul din faţa Mausoleului de la Mărăşeşti. Nu ştiam mai nimic despre război, dar am aflat foarte curând, când moartea nu alegea şi cădeau lângă mine, seceraţi de gloanţe, indiferent de vârstă, tovarăşii mei de arme. Am descoperit că războiul e ceva care te înfricoşează prin durere şi moarte, lacrimi şi jale, prin victime nevinovate, exoduri masive de populaţie, distrugeri de materiale uriaşe, că este un coşmar care te urmăreşte peste ani şi ani. Am privit cu mult curaj toate acestea, departe de ţară, pe meleaguri străine, prin gloanţe şi schije, prin moarte. Dorul de ţară, dorul de casă şi de părinţi mi-a insuflat încrederea că trebuie să rezist şi să mă întorc la cei dragi”, povesteşte cu emoţie veteranul Gheorghe Rogoz.

Trebuie să ne mandrim cu eroii noştri

Vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale Cultului Eroilor “Regina Maria”, Constantin Chiper, ne-a spus că participă cu mare mandrie la comemorarea celor 100 de ani de la izbucnirea primului război mondial. “În cadrul acestei acţiuni vorbesc despre Societatea mormintelor eroilor căzuţi în războiul din 1916-1917, atunci cand bunicii noştri s-au jertfit în marea bătălie de la Mărăşeşti. Pentru mine, 6 august - dacă o iau pe stil vechi - , înseamnă victoria reputată de bunicii noştri aici, chiar pe aceste locuri. În ziua de 6 august 1917, cand diviziile 13 infanterie Ploieşti, 9 infanterie din Constanţa, 10 infanterie Brăila au salvat fiinţa poporului roman, pentru că aici se făcuse o breşă de către Germania în dispozitivul de apărare a bunicilor noştri. Însă jertfele bunicilor noştri au condus la completarea dispozitivului de luptă şi la aruncarea trupelor germane, astfel încat la data de 22 august pe stil vechi, bunicii noştri au ieşit victorioşi pe acest front de la Mărăseşti. Eu am predat istoria militară a poporului roman timp de 32 de ani într-un liceu militar. Am amintiri extraordinare de la război, am văzut chiar la intrare în incinta acestui parc memorial pe Căpitanul Grigore Ignat. El a căzut la datorie în ziua de 6 august 1917, aproape toţi subordonaţii săi s-au jertfit. Eu sunt prahovean prin adopţie şi mă mandresc cu faptul că pe data de 6 august bunicii noştri din divizia 13 infanterie Prahova au contribuit la completarea frontului, a dispozitivului de apărare şi salvare a fiinţei Pămant.”

15 tancuri scoase din luptă în prima zi

Preşedintele de onoare al Cultului Eroilor din judeţului Alba, Vasile Miron, în varstă de  87 de ani, este colonel veteran de război. Ne spune cu lacrimi în ochii că ziua de 6 august 1917 pentru el are o semnificaţie aparte, deoarece este ziua în care sărbătorim eroismul romanesc şi ziua în care, la Mărăşeşti, a avut loc cea mai cruntă bătălie a Primului Război Mondial. “Eu am luptat numai la Păuliş (n.r. în al doilea Răboi Mondial), eram elev acolo, la şcoala de subofiţeri. Din copilărie îmi doream să devin militar şi pot spune cu mana pe inimă că astăzi sunt mandru că am ales această meserie şi că m-am decis atunci să fiu ofiţer al armatei romane. Îmi aduc aminte că după ce a început atacul forţelor germane-ungare la Păuliş, era acolo o linie, mai bine spus un fel de şant anti-tanc, pe care noi o numeam linia Carol. Ea începea de la Satu-Mare şi venea pană în Mureş. Peste şantul acela era un pod, eu am fost la podul acela cu bateria de tunurii anti-tanc, deoarece nemţii atacau pe direcţia aia. Pe acele şanţuri nu puteau să treacă cu tancurile şi ţin minte că, în prima zi de război, 15 tancuri au fost scoase din luptă” ne-a declarat Vasile Miron. În acest moment, în judeţul Vrancea sunt aproximativ 4.000 de veterani de război şi de văduve, iar numărul acestora scade constant. Ar trebui să-i preţuim mai mult şi să fim mai atenţi la nevoile lor, pentru că ei sunt soldaţii care şi-au pus în joc viaţa pentru a apăra Romania. (Mădălina LECHEA)
Casetă

Mort  am fost, am înviat ! Cuvintele unui veteran de război

Un bătran în varstă de 93 de ani, originar din comuna Străoane, judeţul Vrancea, îşi aminteşte cu oroare zilele cumplite de pe frontul de luptă din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Ion Popoiu, veteran de război, se afla la Mausoleul Eroilor, în ziua de 6 august, o zi cu o importantă semnificaţie, dedicată eroilor pieriţi în lupta de la Mărăşeşti în anul 1917. Pentru el, războiul a însemnat o perioadă de 4 ani petrecuţi în Kiev, ani în care a văzut şi a trăit lucruri îngrozitoare. “Adunau morţii timp de o săptămană şi îi băgau într-o groapă mare. Apoi, venea maşina, îi îmbarcau şi îi aruncau într-un camp”, a rememorat bătranul. Cel mai emoţionant moment pentru acesta a fost revederea cu mama lui: “Parcă o văd pe biata mamă, cand a deschis uşa şi m-a văzut, a căzut din picioare. Au udat-o cu apă, ca să îşi mai revină, dar eu i-am spus: «Nu mai plange, mamă. Mort am fost, am înviat» !”, după cum ne-a povestit.  (Andreea-Diana IONIŢĂ)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.