VIDEO | Măsurile fiscal bugetare prin care statul vrea să micșoreze gaura de la buget
Reducerea cheltuielilor bugetare, taxe şi impozite mai mari, dar şi impozit special pe maşini şi case scumpe. Sunt principalele prevederi ale pachetului de măsuri prin care statul vrea să micșoreze gaura de la buget. Va exista, în premieră, și un impozit de 70% pe veniturile care nu pot fi dovedite şi condiţionează acordarea voucherelor de vacanţă. Guvernul urmează să îşi asume răspunderea în parlament pe acest proiect de lege. Proiectul de lege privind măsurile fiscal bugetare a fost pus în dezbatere publică marți dimineață de către Ministrul Finanțelor.
VIDEO:Stirile TVR Online
Microîntreprinderile vor achita un impozit de 1% dacă au o cifră de afaceri până în 60.000 de euro pe an și 3% dacă depășesc acest prag, se arată în proiectul de lege. Și companiile cu afaceri peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1%. La fel și băncile.
Marcel Boloș, ministrul Finanțelor: „Am observat că unde există cea mai mare pierdere fiscală înregistrată și profiturile nesemnificative înregistrate, și de aici, prin simulări, am ajuns la pragul de 50 milioane. Rămân susținătorul folosirii banilor cu chizbuință, să arătăm bun simț și respect față de contribuabilii care plătesc la bugetul de stat.”
ALEX MILCEV, analist fiscal (preluare Info plus): „Tot ce o să conteze în practică este cum această măsură o să fie implementată în realitate. Câți bani chiar o să fie economisiți prin această măsură. Este important ca aceste măsuri chiar să aibă efect, pentru că reușita lor o să însemne că, probabil, o presiune fiscală pe mediul de afaceri și pe toți contribuabilii persoane fizice o să fie mai mică.”
Măsurile îi vizează și pe angajații din construcții, agricultură și industria alimentară, care vor achita contribuția de asigurări de sănătate. În plus, toți din aceste sectoare, dar și IT-iștii cu venituri peste 10.000 de lei vor fi nevoiți să plătească impozit.
DRAGOȘ CABAT, analist economic (preluare Info Plus): Este posibil să vedem o creştere a preţurilor în aceste sectoare. Eliminarea lor vine să echilibreze şi să facă dreptate pentru toţi ceilalţi salariaţi din România care nu beneficiau de aceste scutiri, dar va aduce o perioadă la fel de grea ca până acum, sau poate şi mai grea pentru sectorul construcţiilor, agricultură şi HoReCa, în perioada următoare.
Românii care care dețin case mai scumpe de 500.000 euro și mașini de peste 75.000 euro vor fi obligați să plătească un impozit special. Iar veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită ar urma să fie impozitate cu 70%.
TVA va crește de la 5 la 9% pentru locuințe sociale, alimente de înaltă valoare calitativă, panouri fotovoltaice, termice, pompe de căldură. Și de la 9 la 19%, pentru bere fără alcool și alimente cu zahăr adăugat.
Se păstrează însă taxa pe valoare adăugată de 5% pentru cărți, ziare, reviste, muzee și evenimente culturale, lemn de foc și energie termică.
În schimb, vor crește accizele la țigări și băuturi alcoolice.
Se schimbă și procedura acordării voucherelor de vacanță. Acestea vor fi majorate la 1.600 lei, dar vor fi primite doar de cei cu venituri nete sub 8.000 de lei. Pentru voucherele de vacanţă se va plăti contribuție de asigurări de sănătate de 10%.
GEORGE MĂNDILĂ, președintele Organizației de Management al Destinației Mamaia – Constanța: „România are foarte multe locații, în Mamaia sunt foarte mulți turiști care vin pe baza voucherelor de vacanță, cu toți cu care am vorbit au spus că e o enormitate să se scoată acele vouchere, ar închide foarte multe business-uri. S-au făcut multe modernizări, s-au construit foarte multe pensiuni, minihoteluri, pe baza acestor vouchere de vacanță.”
Proiectul de lege vizează și măsurile de reducere a cheltuielilor din instituții și autorități publice. Funcțiile de secretari de stat și consilieri ar urma să fie diminuate cu cel puțîn 25%, posturile vacante vor fi desființate, la fel și funcțiile de șefi de birou.
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat, marţi, că, după ce se va vedea care este impactul bugetar al măsurilor fiscale anunţate, "în funcţie de cum va evolua partea de sustenabilitate financiară a României", ar mai putea fi ajustate aceste măsuri, dacă va fi cazul, menţionând că nu există riscul ca deficitul bugetar să depăşească 5,5% din PIB. Întrebat care ar fi veniturile care ar putea rezulta în total în 2024 în urma aplicării tuturor măsurilor, Boloş a spus: „Dacă luăm în calcul şi partea de reducere de cheltuieli, aşa cum arată acum în forma aceasta, dacă luăm în calcul şi partea de evaziune fiscală, sunt 22 de miliarde lei".
Proiectul are trei elemente componente: cotele de TVA, sunt măsurile care privesc reducerea cheltuielilor bugetare - vorbim de reducerea de posturi de secretar de stat, posturi de consilieri ai președinților de consilii Județene ale prefecților dar și ale primarilor și se vor desființa 2000 posturi neocupate din aparatul public, însă există și măsuri de combatere pentru tot ceea ce înseamnă evaziune fiscală.
Sunt 82 de pagini în acest act normativ. Au fost foarte multe discuții pe acest proiect cu mediul privat, cu sindicatele și au fost și foarte multe nemulțumiri.
Prin măsurile pe care vrea să le aplice începând cu data de 1 octombrie o parte dintre ele, iar celelalte de 1 ianuarie 2024, Executivul vrea să acopere gaura din buget de 45 de miliarde de lei.
Marți, premierul s-a întâlnit cu reprezentanții primarilor de municipii, cu reprezentantii președinților de consilii Județene dar și cu primarii din comunele din România pentru a discuta deoarece multe din măsurile din acest proiect vor avea un impact direct pe asupra a tot ce înseamnă administrația publică locală, deaorece vor desființa foarte multe posturi.
VIDEO:Stirile TVR Online
Procedura aprobării actului normativ
- Primul pas va fi cel prin care Guvernul va aduce la cunoștința Birourilor Permanente ale celor două Camere, printr-o scrisoare, intenția de a asuma răspunderea;
- Pasul doi - Birourile Permanente ale celor două Camere, după primirea scrisorii Guvernului, în ședință comună, vor stabili ordinea de zi și programul ședinței în care Guvernul își va asuma răspunderea, dar și termenul până la care se pot depune amendamente de către deputați și senatori;
- Pasul trei - Amendamentele depuse în termenul stabilit vor fi comunicate Guvernului pentru a fi analizate în vederea stabilirii care vor fi acceptate și care vor fi respinse;
- Pasul patru - Guvernul va comunica Parlamentului amendamentele acceptate;
- Într-o ședință comună a celor două Camere, premierul Marcel Ciolacu va declara în mod expres faptul că Guvernul își angajează răspunderea asupra proiectului de lege și va motiva recurgerea la această cale de promovare a unui proiect, urmată de prezentarea conținutului, adică va prezenta aceste măsuri fiscale.
- Din acest moment începe să curgă termenul de trei zile pentru depunerea unei moțiuni de cenzură. Dacă nu se depune o moțiune de cenzură până la epuizarea termenului de trei zile, proiectul de lege se consideră adoptat.
După expirarea a altor două zile, dacă legea nu a fost atacată la Curtea Constituțională, se transmite președintelui României, Klaus Iohannis, pentru promulgare.
Text informații + VIDEO:stiri.tvr.ro
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
