MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE:Efectul nebănuit al rețelelor de socializare față de cumpărăturile românilor
Părinții sunt categoria de consumatori cea mai vulnerabilă la presiunea socială, fiind forțați să cheltuiască pentru copiii lor un buget mai mare decât își pot permite, potrivit noului Raport al Consumatorilor privind plățile efectuate de către aceștia. Acesta arată că rețelele de socializare joacă de asemenea un rol important în crearea presiunii asupra consumatorilor moderni.
65% dintre românii intervievați au fost de acord cu afirmația “Rețelele de socializare mă fac să cumpăr mai mult decât aș avea nevoie”, în timp ce la nivel european, media celor care au răspuns afirmativ la această întrebare este de doar 39%. Astfel, patru din zece părinți au experimentat presiune în ultimul an, simțindu-se fortați de către contextul social să cumpere pentru copiii lor lucruri cu care nu erau financiar confortabili. Doar 3% dintre aceștia au rezistat presiunii și au decis să achiționeze doar ceea ce era prevăzut în buget. Intrum, leaderul european în credit management, reprezentat în România de către Top Factoring, prezintă ediția 2017 a studiului European Consumer Report, bazat pe răspunsurile a 24.401 consumatori europeni intervievați. Studiul, desfășurat în luna septembrie, include și răspunsurile a 1.000 de respondenți din România. Anul acesta, Intrum și-a concentrat analiza pe datele care stau în spatele excesului de consum. “Datele analizate demonstrează că un grup vulnerabil expus unei presiuni sociale poate duce la o îndatorare nesănătoasă pe termen lung. Cu toate opțiunile de plată care există în momentul de față și luând în considerare presiunea socială raportată la nivel general, misiunea noastră este de a investi în sporirea încrederii și în educarea generațiilor prezente și viitoare atunci când vine vorba despre un consum sustenabil”, declară Mikael Ericson, director general și președinte Intrum. Raportul arată nu doar că patru din zece părinți se simt expuși presiunii sociale, dar observă că în special părinții tineri cu vârste între 18-34 ani sunt foarte vulnerabili, cinci din zece simțind constant o presiune a societății atunci când vine vorba despre cumpărături efectuate pentru copiii lor. Cu referire la depășirea cheltuielilor, există certitudine asupra faptului că există creștere în ceea ce privește creditelele de consum. Potrivit Intrum, se observă o creștere masivă a cumpărăturilor pe credit. Aproape fiecare al patrulea roman (35%) crede că este în regulă să cumpere bunuri precum televizoare, calculatoare sau telefoane pe credit, acest trend înregistrând o creștere susținută în ultimii doi ani.
O nouă zi cu vești foarte proaste pentru persoanele cu credite în lei
Indicele Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut marți până la nivelul de 2,22%, cel mai mare din octombrie 2014 până în prezent, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. NIvelul de 2,22%, atins marți, este cel mai mare din 27 octombrie 2014, când a atins nivelul de 2,33%. Indicatorul a crescut accelerat din data de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%. Indicele Robor la 6 luni a rămas marți la același nivel de luni, 2,35%, cel mai mare nivel din 3 noiembrie 2014, când a atins pragul de 2,37%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piața interbancară, iar creșterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei. Evoluția dobânzilor pe piața monetară este de obicei corelată cu evoluția randamentelor la titlurile de stat. Dobânzile interbancare au scăzut puternic anul trecut, iar Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie și în octombrie 2016 un nivel minim istoric de 0,68% pe an. Dobânzile au reintrat pe o traiectorie ascendentă de la finalul lunii octombrie 2016, chiar dacă s-au oprit, o lungă perioadă, între 0,8% și 0,9%, pentru Robor la 3 luni.
Ministrul Economiei: Au apărut la raft ape îmbuteliate despre care nu știm nimic
Ministerul Economiei urmărește, prin revizuirea legii apelor minerale, să verifice mai bine proveniența apelor îmbuteliate, în condițiile în care există la raft produse despre care nu se știe nimic, existând un risc de îmbolnăvire a populației, a declarat marți, a afirmat marți ministrul Economiei, Gheorghe Șimon, după dezbaterile din Comisia economică, industrii și servicii din cadrul Senatului. Șimon a anunțat, în cadrul discuțiilor, că întregul pachet legislativ privind reglementarea sistemului de redevențe al concesiunilor resurselor minerale, petroliere și hidrominerale, va fi revizuit și va fi votat în Parlament în luna februarie a anului viitor. Ministerul are două interese prin legea apelor minerale, care vizează controlul calității apei și a numărului de sticle îmbuteliate, a precizat ministrul. ”Apar la raft fel și fel de ape îmbuteliate, așa numitele ape de masa, despre care nu știm nimic. Nu știm de unde provin, nu știm câte sticle s-au îmbuteliat. Există două riscuri: riscul îmbolnăvirii populației pentru că nu cunoaștem care este calitatea apei, și există riscul unei fraude fiscale deoarece nu știm câte sticle se îmbuteliază”, a afirmat Șimon. Legat de redevențele care vor fi impuse în cazul concesiunilor resurselor minerale, petroliere și hidrominerale, ministrul consideră că trebuie stabilit un nivel corect atât pentru stat, cât și pentru mediul de afaceri.
Afacerile din comerțul cu amănuntul au crescut cu 13,6%
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, considerat cel mai important indicator al consumului populației, a încetinit în a zecea lună a acestui an, înregistrând un avans de 13,6% față de octombrie 2016, ritm scăzut față de cel înregistrat în luna precedentă, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). În septembrie, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 13,7% față de septembrie 2016, serie brută, după un avans de 15,9% în august (față de august 2016). Datele oficiale, care exclud vânzările de autovehicule și motociclete, arată că afacerile din comerț au fost susținute în octombrie în special de vânzările de produse nealimentare, care au urcat cu 18% față de a zecea lună din 2016. Vânzările de carburanți au urcat cu 13,6% față de octombrie 2016, iar cele de alimente, băuturi și tutun - cu 8,3%. Comparativ cu luna septembrie, afacerile din comerțul cu amănuntul au scăzut în august cu 0,6%, pe serie brută, dar au crescut cu 1% în cifre ajustate la influențele sezoniere și în funcție de numărul de zile lucrătoare, indicatorul cel mai urmărit de analiști.
Google lansează Android Oreo Go, o versiune de Android pentru telefoanele ieftine
Google anunță disponibilitatea sistemului de operare pentru smartphone-uri ieftine Android Go, varianta Oreo. Așa cum a promis în luna mai, când a organizat evenimentul anual dedicat dezvoltatorilor de aplicații, Google lansează Android Oreo Go, un sistem de operare care încearcă să facă ceva mai suportabile și cele mai ieftine telefoane cu Android. În fiecare an, noua versiune de Android lansată va fi urmată și de o variantă Go, pentru smartphone-urile cu dotări slabe, pe care nu rulează bine versiunea normală de Android. De exemplu, dacă anul viitor va fi anunțat Android X, acesta va fi însoțit de varianta pentru telefoane ieftine, Android X Go. Android Go are în vedere telefoanele cu memorie puțină – sub 1 GB RAM – pe care versiunea standard de Android și aplicațiile dezvoltate pentru acesta nu rulează în condiții optime, afectând experiența de utilizare. Google spune că Android Go include optimizări care vizează performanța de rulare și ocuparea spațiului de stocare.
Costul cu forța de muncă a crescut în România cu 17,85%
Costul orar cu forța de muncă, un indicator al poverii salariale pentru angajatori, a crescut în al treilea trimestru din 2017 cu 17,85%, forma brută, comparativ cu aceeași perioadă din 2016, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în activitățile de spectacole, sănătate și asistență socială, învățământ și administrație publică, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS). În al doilea trimestru al anului, ritmul de creștere a costurilor cu forța de muncă a fost de 20% comparativ cu aceeași perioadă din 2016, ritm mai redus față de cel înregistrat în primul trimestru al anului (18,2%). "Comparativ cu același trimestru al anului precedent, costul orar al forței de muncă a crescut în toate activitățile economice. Cele mai mari creșteri ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) se observă în activități de spectacole, culturale și recreative (38,76%), sănătate și asistență socială (32,48%), învățământ (30,91%) și administrație publică (29,57%)", se precizează în comunicatul INS. Comparativ cu trimestrul precedent, costul orar cu forța de muncă a crescut, în al treilea trimestru din 2017, cu 3,7%, după un avans de 7,91% în trimestrul al doilea și de 0,96% în primul trimestru.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
