MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:Cea mai veche casă de modă franceză, preluată de chinezi
Lanvin, cea mai veche casă de modă franceză în activitate, care se confruntă cu dificultăți financiare, a fost preluată majoritar de conglomeratul chinez Fosun, au anunțat, joi, cele două grupuri într-un comunicat, transmite AFP.
Până la această preluare, Lanvin era deținută de o femeie de afaceri din Taiwan, Shaw Lan Chu-Wang (75%), și de antreprenorul german Ralph Batel. Cei doi vor deveni acționari minoritari ai Lanvin, potrivit comunicatului, care nu a oferit cifre exacte. În domeniul modei, Fosun, proprietarul Club Med în Franța, mai deține 25% din marca Iro, din iunie 2016. Pentru Fosun, achiziția Lanvin va întări activitățile sale in domeniul modei, grupate sub numele Fosun Fashion Group. "Credem ferm că Fosun poate să aducă plusvaloare Lanvin, grație resurselor și competențelor mondiale, respectând poziționarea de gamă de lux și excepționala calitate a colecțiilor fabricate în Franța și Italia", a spus Joann Cheng, președinte executiv Fosun Fashion Group.
Piața bunurilor de larg consum a crescut cu 7%
u produsele de îngrijire a locuinței au înregistrat cea mai mare creștere în 2017, de aproape 10% în valoare
Piața FMCG a înregistrat în 2017 o creștere de 7% pentru bunurile de folosință curentă cumpărate pentru consumul casnic, dar în spatele acestei evoluții a stat majorarea prețurilor, nu creșterea volumelor cumpărate, așa cum s-a întâmplat în 2016, potrivit unui studiu publicat ieri de GfK. Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna ianuarie la 4,32%, cel mai înalt nivel din iulie 2013, când a fost 4,41%, în condițiile în care gazele naturale s-a scumpit cu 3,79% față de decembrie, potrivit datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS). Produsele de îngrijire a locuinței au înregistrat cea mai mare creștere în 2017, de aproape 10% în valoare. ”Peste media pieței au crescut și lactatele (mai ales untul, brânza topită și specialitățile din brânză), alimentele ambalate și băuturile. Alimentele proaspete și produsele de îngrijire personală au crescut în același ritm cu piața de FMCG”, se arată în comunicat. Ponderea promoțiilor a scăzut în valoare pentru produsele de îngrijire orală, băuturile calde, conservele și lactatele. Totuși, promoțiile dețin cele mai mari ponderi în cadrul produselor destinate îngrijirii personale și a locuinței, mai ales în rândul detergenților de rufe și al produselor universale, potrivit GfK. La finalul lui 2017, comerțul modern a înregistrat o cotă de piață de 59% în creștere cu 1,4 puncte procentuale față de 2016. Magazinele de tip discount și cele de proximitate au avut cele mai acelerate creșteri. ”Hipermarketurile rămân cel mai important canal modern de cumpărare. Pe parcursul anului trecut au fost vizitate mai des de cumpărători, însă coșurile au rămas la nivelul anului precedent. Magazinele de tip discount au avut vânzări în creștere datorită faptului că oamenii au plătit în medie mai mult la fiecare act de cumpărare și au achiziționat mai des din aceste formate”, se arată în comunicat. Supermarketurile au beneficiat de o frecvență medie de cumpărare mai ridicată și de coșuri mai mari și rămân în continuare cel mai vizitat retailer, potrivit GfK. Totdată, magazine de proximitate au avut cea mai bună dinamică. ”Au reușit să recruteze noi cumpărători, i-au atras mai des în magazine și i-au convins să cheltuiescă sume mai mari la un act de cumpărare. Evoluție pozitivă a fost influențată și de expansiunea acestor formate. În ansamblu, în 2017 au fost deschise aproape 220 de magazine de proximitate”, se arată în comunicat.
Guvernul drege din mers marile erori din revoluția fiscală
Guvernul a aprobat ordonanță de urgență (OUG) prin care vor fi plafonate contribuțiile datorate de către mame și persoanele aflate în concediu medical, astfel încât indemnizațiile acestora să nu scadă în comparație cu cele plătite până la 1 ianuarie 2018, măsurile fiind tranzitorii și urmând a fi aplicate până la 30 iunie 2018, a declarat ieri premierul Viorica Dăncilă. ”Vom aproba o OUG care cuprinde măsuri pentru menținerea drepturilor și indemnizațiilor asiguraților în sistemul public de sănătate. Măsurile sunt tranzitorii și se aplică până la 30 iunie 2018, pentru persoanele asigurate, care se află în concediu medical sau care urmează să intre în concediu medical în această perioadă”, a declarat Dăncilă. Premierul a spus că ar dori ca aceste măsuri tranzitorii să fie prelungite în cazul mamelor.”Reiterez o dorință de a exista o discuție între ministrul Finanțelor, ministrul Justiției și ministrul Muncii, pentru a putea prelungi această perioadă tranzitorie pentru mămici. Eu cred că este un lucru important și cred că mămicile din România ar fi bucuroase dacă am putea realiza acest lucru”, a afirmat Dăncilă. Astfel, persoanele care beneficiază de concediu temporar pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii, concediu medical și cele pentru îngrijirea copilului, vor beneficia de aceleași drepturi și de același nivel al indemnizației ca cele aflate în plată până la 1 ianuarie 2018, potrivit premierului. Zeci de persoane au participat, duminică, la un protest în fața Guvernului, nemulțumite de scăderea indemnizațiilor de concediu medical, inclusiv prenatal. Oamenii au arătat cartonașe roșii guvernanților. Protestul a debutat la prânz, iar mobilizarea s-a făcut pe rețelele de socializare.
Băncile și IFN propun un studiu de impact privind posibila plafonare a DAE
Industria financiară va demara un studiu de impact în urma apariției proiectului de lege privind plafonarea dobânzii efective anuale (DAE) la creditele acordate populației (ipotecare și de consum).
„Pur și simplu, ideea plafonării ne-a luat prin surprindere, atât pe noi, cât și pe IFN-uri. Suntem foarte avansați în procesul de a comanda un studiu de impact la o entitate independentă pe care să ni-l asumăm la nivel de industrie“, a afirmat Bogdan Preda, director executiv al Consiliului Patronatului Bancar (CPBR), citat de Ziarul Financiar. O poziție asemănătoare are și Asociația Română a Băncilor (ARB), care apreciază că inițiativa ar putea avea un impact major asupra consumatorilor, instituțiilor de credit și a economiei. „Vom reveni cu o analiză de impact detaliată în scurt timp pentru ca toți decidenții și publicul să înțeleagă nu numai impactul de instanța întâi dar și pe cel de instanța a doua. Această inițiativă are un impact major asupra consumatorilor, instituțiilor de credit și a economiei“, a declarat Florin Dănescu, președintele executiv al ARB. Deocamdată, proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor la credite a primit avizul favorabil al senatorilor din comisiile de buget, economică și juridică. Aceștia au stabilit ca dobânda efectiva anuală (DAE) pentru creditele ipotecare să nu depășească cu de 2,5 ori dobânda de referință a Băncii Naționale (în prezent de 2,25%). În cazul creditelor de consum, dobânda maximă care poate fi percepută a fost stabilită la 18%. Senatorii au decis ca aceste prevederi să se aplice băncilor și IFN-urilor și doar împrumuturilor noi. În prezent DAE la un credit de consum în lei ajunge la circa 10%, în timp ce dobânda la un credit ipotecar în lei se situează la circa 4-5%. În cazul IFN-urilor dobânzile sunt mult mai mari, trecând de 100%. Proiectul legislativ a fost inițiat de deputatul PNL Daniel Zamfir, cunoscut în ultima perioadă pentru inițiativele legislative împotriva băncilor. El a inițiat și legea privind darea în plată sau conversia creditelor în valută. Zamfir spune că în elaborarea acestui proiect s-a inspirat de un studiu realizat de Comisia Europeană care precizează că în 14 țări din Europa, în principal din zona euro, dobânzile sunt plafonate. Analiștii financiari critică măsura și afirmă că implementarea sa nu va face altceva decât să distorsioneze economia prin încălcarea principiilor pieței libere. Consecințele negative ar putea merge până la decurajarea grupurilor străini să continue investițiile în România.
Valoarea medie a beneficiilor oferite de companii în 2017 a crescut cu 11%
Valoarea medie a beneficiilor oferite angajaților de companii în 2017 a fost mai mare cu 11% față de media anului precedent, cu o creștere de 25% în decembrie 2017 comparativ cu decembrie 2016, arată un studiu realizat de compania de resurse umane Smartree. Dacă până acum câțiva ani doar tichetele de masă sau decontarea transportului erau incluse în pachetul de bonificații, în prezent, angajatorii oferă un sistem mult mai complex din acest punct de vedere: tichete cadouri, abonamente medicale, abonamente la saloane de SPA - înfrumusețare, de sport, excursii plătite, camere de relaxare, fructe la birou, la care se adaugă inclusiv posibilitatea de a lucra de acasă sau opțiunea de a achiziționa produse și servicii la prețuri reduse. „Beneficiile reprezintă un instrument solid de motivare a angajaților, de stimulare a performanței și de păstrare, pe termen lung, a loialității lor în cadrul companiilor, dar și de atragere a noi candidați implicați în procesele de recrutare. Implementat într-un mod coerent, corect și transparent, și ținându-se cont de tendințele din piață, dar și de resursele disponibile ale companiilor, acest sistem de bonusare poate conduce la o retenție sporită a angajaților”, a declarat Raluca Peneș, HR Coordinator Smartree. Pentru anul curent reprezentanții companiei estimează o creștere de 10% în ceea ce privește valoarea medie a bonusurilor acordate angajaților, pe fondul unei piețe a muncii tot mai dinamice. De asemenea, în 2018, angajatorii vor căuta metode tot mai neconvenționale de a-și fideliza membrii echipelor, cu accent pe opțiuni de natură non-financiară a pachetului de beneficii.
Google te învață cum să îțI alegi telefonul potriit pentru afaceri
Google lansează un program prin care încearcă să facă mai ușoară alegerea smartphone-urilor pentru uz în mediul de afaceri. Android Enterprise Recommnded este cea mai nouă încercare a celor de la Google de a prinde rădăcini cu Android în domeniul business, domeniu în care Microsoft și Google au avut mai mult succes până acum. Programul vrea ca din marea de telefoane cu Android să evidențieze modele pe care firmele și angajații acestora se pot baza. În acest scop, Google a stabilit o serie de condiții pe care telefoanele care vor să fie recomandate pentru business trebuie să le îndeplinească. Cele mai importante condiții sunt: Să primească update-urile de securitate în cel mult 90 de zile din momentul în care Google le livrează; Să aibă Android 7 sau mai recent; Să suporte funcția managed devices (telefoanele să poată fi accesate și controlate din cadrul unei console centrale); Să ofere un profil de business; Să poate fi cumpărate deblocate. Din punct de vedere hardware, pentru fi admise în noul program de recomandare pentru business, smartphone-urile cu Android trebuie să aibă cel puțin 2 GB memorie RAM, 32 GB spațiu de stocare, un procesor cu o frecvență de măcar 1,4 GHz, cameră foto cu cel puțin 10 MP, arhitectură software pe 64 de biți și o autonomie de cel puțin 8 ore.
Patronul Paralela 45 virează spre piața produselor de cofetărie
Alin Burcea, patronul Paralela 45, unul din cei mai mari touroperatori din România, va intra pe piața produselor de cofetărie/patiserie, cel mai probabil de anul viitor, când va deschide o unitate de producție. ”Deocamdată este un proiect. Va fi operațional de anul viitor, când fiica mea va termina școala. Va fi afacerea ei, așa cum soția mea are business-ul Chicco. Nu am ales încă un nume, vom decide la momentul respectiv”, a declarat Alin Burcea, pentru News.ro. Acesta spune că va cumpăra un spațiu unde va construi un laborator și un punct de desfacere. ”Doar utilajele vor costa circa 200.000 euro, iar clădirea, în funcție de zonă. Nu avem acum o valoare a investiției totale”, afirmă Burcea. Fiica sa, Ioana, este cea care va fi proprietarul acestui business. ”Fiica mea a absolvit Marketing în Marea Britanie și acum urmează o școală de cofetari-patiseri în Franța, la Paris. Este foarte pasionată de acest domeniu. În plus, în București sunt doar câteva patiserii bune și nici nu fac toate livrări”, a spus Burcea. Omul de afaceri spune că în Capitală sunt numai zece cofetării/patiserii bune, iar acestea nu fac față cererii.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
