MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Tot mai mulți români au început să-și plătească dările de bunăvoie
“Ca rezultat de ansamblu, în România, conformarea voluntară la plata taxelor a crescut la 87,5%, de la 85%”, susține Adrian Câciu, ministrul de Finanțe
Ministrul de Finanțe Adrian Câciu a declarat, în plenul de miercuri al Senatului unde a avut loc dezbaterea „Ora Guvernului”, că rezultatul de ansamblu este că, în România, conformarea voluntară la plata taxelor a crescut la 87,5%, de la 85%. Ministrul PSD a mai spus că ar dori să vadă că aceste trend se păstrează și în acest an și poate chiar o creșterea conformării voluntare. „Dau curs acestei invitații a grupului parlamentar al USR, așa cum voi da curs de fiecare dată oricărei solicitări a Parlamentului de a fi prezent și de a încerca să explic și să găsim împreună soluții, pentru că împreună suntem în această bătălie pentru România, de a încerca să prezentăm care este situația, evident dincolo de ceea ce înseamnă politica ce ne desparte câteodată. Aș vrea totuși, pentru că solicitarea a fost pe prezentarea modului în care vom prezenta deficitul în acest an și modul în care au evoluat deficitele României, au apărut și alte solicitări, să vă rog ca pe partea de întrebări care sunt legate de modul de încasare al TVA și sunt dechis să vin la Comisia de buget a Senatului pentru a avea o discuție mai aplicată, unde pot veni și șefii instituțiilor care se ocupă și au toate planurile de acțiunea pentru ceea ce înseamnă încasările de taxe din România, dar mai ales reducerea distorsiunilor pe care le constată instituțiile financiare internaționale și Comisia Europeană. Ceea ce pot să vă spun ca rezultat de ansamblu este că în România conformarea voluntară la plata taxelor a crescut la 87,5% de la 85,5%. Evident o să privesc acest lucru cu prudență și am să spun că aș vrea să văd și în acest an păstrarea acestui trend, de ce nu, creșterea conformării voluntare. Acesta ar deveni un element structural. Aș mai vrea să explic un lucru. Cine se uită la deficitele României, fără a face legătură cu economia României, ar trebui să mediteze un pic, pentru că deficitele reprezintă o poză de moment a economiei”, a explicat Câciu, în plenul de miercuri al Senatului. El a adăugat că în trimestrul IV din anul 2022, creșterea economică înregistrată de România este una foarte bună. „Între timp, crizele care au apărut suprapuse la prețurile la energie, la inflația care este istorică, din punctul meu de vedere, are o repetitivitate după 20 de ani, ne pun la grea încercare atât partea de buget, de sustenabilitate, dar mai ales partea de funcționare a economiei, pentru că el are efect asupra consumului, fie el de capital, fie el de bunuri de larg consum. Cu toate acestea, 2022 s-a încheiat cu o creștere economică, astăzi au apărut și datele pe trimestrul 4 și confirmă o creștere economică foarte bună – 4,8%. Se putea mai mult? Posibil, dacă am fi avut niște acțiuni mai curajoase la începutul anului 2022, vorbesc după apariția conflictului din Ucraina, poate economia ar fi avut rezultate mai bune. Efectul prețurilor la energie este cel mai dureros efect pe care îl resimte orice român și orice companie din România. Evident că Guvernul a venit cu sprijinul economie și a cetățenilor cu o serie de măsuri. Dacă ne uităm la ele și dacă vreți să vă fac o poză – la un deficit de 7% pe cash, o datorie care se închide ca pondere în PIB la 47,2% de la aproape 50%, când am fost la preluare, Guvernul a venit cu un sprijin pentru economie și cetățeni cu un plus de 47 miliarde. Mulți vor spune că a fost făcut pe seama inflației. Eu spun că a fost făcut dual și a fost făcut pe o mai bună orientare în unele zone de cheltuieli publice”, a precizat Adrian Câciu. Ministrul de Finanțe a mai afirmat că că dobânzile au crescut în țara noastră, însă nu numai la noi, iar România nu este „o insulă izolată, nici în lume, nici în Europa”. Acesta a adăugat că inflația anuală în România este de 13,8%, însă într-adevăr pe luna decembrie a anului trecut a fost de 16%.
Ce spune ministrul Finanțelor despre majorarea polițelor RCA
“eu insist să spun că avem nevoie de mai multe companii de asigurări pe această piață, astfel încât competiția dintre ele să ducă la scăderea prețurilor”, a comentat oficialul
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat miercuri, despre majorarea polițelor RCA, că avem nevoie de mai multe companii de asigurări pe această piață, astfel încât competiția dintre ele să ducă la scăderea prețurilor. ”Trebuie, din punctul meu de vedere, ca piața de asigurări să se diversifice. Dacă avem prețuri crescute pe o piață este pentru că sunt prea puțini jucători și nu face bine clientului, sau consumatorului”, a spus ministrul. El a continuat: ”Eu insist să spun că avem nevoie de mai multe companii de asigurări pe această piață, astfel încât competiția dintre ele să ducă la scăderea prețurilor”. Adrian Câciu a precizat că ”resortul stabilirii tarifelor de referință este al Autorității de Supraveghere Financiară și eu cred că sunt prea ridicate” și a arătat că nu are nicio legătură majorarea polițelor RCA cu o posibilă scădere a vânzărilor de mașini.
Fiscul a încasat anul trecut din executări silite 14,2 miliarde lei
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a încasat anul trecut din executări silite 14,2 miliarde lei, cu 15,9% mai mult față de anul 2021. De asemenea, ANAF arată, în raportul privind activitatea instituției în anul 2022, că veniturile la bugetul de stat pe care le-a colectat anul trecut au fost de 372,6 de miliarde de lei, față de 311,1 miliarde lei venituri bugetare colectate în 2021. Astfel, au crescut încasările față de 2021, ”chiar și în condițiile menținerii unui ritm susținut al restituirilor de TVA, superior celui din 2021”. ”Prin activitatea de executare silită s-au încasat 14,2 miliarde lei, cu 15,9% mai mult față de anul 2021. La data de 31.12.2022 erau în derulare 43.912 eșalonări la plată cu un total al arieratelor eșalonate în sumă de 11,5 miliarde lei. Pentru debitorii având eșalonări în derulare, dintre facilitățile fiscale accesate în anul2022, s-a remarcat eșalonarea la plată în forma simplificată, acest lucru reflectându-se în valoarea obligațiilor fiscale restante pentru care s-a apelat la această formă de înlesnire la plată, de 5,1 miliiane lei (77,8% din valoarea totală a arieratelor eșalonate).Sumele încasate în anul 2022 din ratele eșalonate la plată au fost de 5,5 milioane lei”, arată raportul ANAF. În ceea ce privește activitatea de executare silită cazuri speciale, în anul 2022 a fost încasată suma totală de 199,6 milioane lei, cu 18,1% mai mare față de anul 2021, din care 152,5 milioane lei din activitatea de executare silită, respectiv 47,1 milioane lei din activitatea de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului. Rezultatele majore specifice activității de executare silită în cazul sentințelor penaleșicivile, aferente anului 2022, sunt reprezentate de:
- instituirea unui număr de 1.171 măsuri asigurătorii din dispoziția organului deurmărire penală și/sau a instanțelor judecătorești, constând în popriri asigurătoriiasupra disponibilităților bănești și asupra sumelor datorate debitorilor decătreterți,precum și sechestre asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile, cu 40,6% mai multe față de anul 2021;
- înființarea unui număr de 2.637 popriri asupra sumelor datorate debitorilor de către terți;
- sechestrarea unui număr de 1.085 bunuri mobile și a unui număr de 941 bunuri imobile;
- organizarea unui număr de 1.244 licitații, cu 10,5% mai multe față de anul 2021, pentru un număr de 764 bunuri sechestrate, din care 157 bunuri mobile și 607 bunuri imobile, fiind adjudecate 285 bunuri mobile și imobile, cu 23,1% mai multe față de anul 2021;
- valoarea de adjudecare a bunurilor imobile licitate, rezultată din activitatea de executare silită cazuri speciale este de 29,9 milioane lei, cu 135,2% mai mare față de anul 2021;
- valorificarea unui număr de 77 bunuri prin alte modalități prevăzute de lege (prin înțelegerea părților, în regim de consignație, vânzare directă etc.);
- emiterea a 7 decizii de atragere a răspunderii solidare.
Economia României a crescut în anul 2022 cu 4,8%, la 1.412 miliarde lei
Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2022 a fost de 1.412.457 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 4,8% față de anul 2021, arată datele provizorii (1) publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). ”Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2022 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1% comparativ cu trimestrul III 2022; Față de același trimestru din anul 2021, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere cu 4,6% pe seria brută și de 4,9% pe seria ajustată sezonier; Atât seria brută, cât și cea ajustată sezonier, a Produsului Intern Brut trimestrial au fost recalculate ca urmare a revizuirii datelor trimestriale pentru anul 2021, în vederea reconcilierii cu datele anuale semidefinitive, publicate în comunicatul de presa nr. 324 din 21 decembrie 2022, precum și ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2022, fiind rectificate față de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 38 din 14 februarie 2023”, arată datele INS. Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2022 a fost de 361.796 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 1% față de trimestrul III 2022 și în creștere cu 4,9% față de trimestrul IV 2021. Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2022 a fost de 422.332 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 4,6% față de trimestrul IV 2021. Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2022 a fost de 1.412.457,4 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 4,8% față de anul 2021. La creșterea PIB, în anul 2022 față de anul 2021, au contribuit majoritatea ramurilor economiei, contribuții pozitive mai importante având următoarele ramuri: -Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (plus 1,2%), cu o pondere de 18,6% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,6%; -Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (plus 0,9%), cu o pondere de 7% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 13,2%; -Informațiile și comunicațiile (plus 1,3%), cu o pondere de 6,6% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 20,1%; -Construcțiile și tranzacțiile imobiliare cu o contribuție egală la creșterea PIB (plus 0,7%), având o pondere de 6,3%, respectiv 7,4% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 11,2%, respectiv 8,8%.
Șeful Rezervei Federale a SUA: Este posibil ca majorările de dobânzi să fie mai mari
Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a avertizat marți că este posibil ca ratele dobânzilor să fie mai mari decât se așteptau factorii de decizie ai băncii centrale, transmite CNBC. Citând date de la începutul acestui an care arată că inflația și-a inversat încetinirea de la sfârșitul anului 2022, liderul băncii centrale a avertizat că va avea loc o înăsprire a politicii mpnetare, pentru a reduce creșterea economică. ”Cele mai recente date economice au fost mai puternice decât erau așteptările, ceea ce sugerează că nivelul final al ratelor dobânzilor va fi probabil mai mare decât se anticipa anterior”, a spus Powell în remarcile pregătite pentru două apariții săptămâna aceasta la Capitol Hill. ”Dacă totalitatea datelor va indica că este justificată o înăsprire mai rapidă, vom fi pregătiți să creștem ritmul creșterilor ratelor”. Aceste observații au două implicații: una, că nivelul maxim sau terminal al ratei fondurilor federale va fi probabil mai mare decât indicația anterioară a oficialilor Fed și, a doua, că trecerea luna trecută la o creștere de un sfert de procent ar putea fi de scurtă durată, dacă datele despre inflație vor continua să fie ridicate. În estimarea lor din decembrie, oficialii fixaseră dobânda finală la 5,1%. Powell nu a specificat cât de mari crede că vor ajunge în cele din urmă dobânzile. Discursul survine în ctimp ce piețele sunt în general optimiste că banca centrală poate îmblânzi inflația fără a împinge economia în recesiune. Acțiunile au scăzut brusc, în timp ce randamentele titlurilor Trezoreriei au crescut după ce au fost publicate observațiile lui Powell. Datele din ianuarie arată că inflația, măsurată de creșterea prețurilor de consum – măsura preferată de factorii de decizie, a continuat să fie de 5,4% în termeni anuali. Indicatorul este cu mult peste ținta de 2% a Fed pe termen lung și ușor peste nivelul din decembrie.
S&P a redus ratingul de credit al Nissan Motor la nivelul junk
Ratingul de credit al Nissan Motor a fost redus marți de către S&P Global Ratings la nivelul junk, nerecomandat investițiilor, din cauza perspectivelor de profit negative, sub așteptări, ale producătorului auto japonez în anul 2023, transmite Reuters. S&P a redus ratingul Nissan cu o treaptă, de la BBB- la BBplus , potrivit unui comunicat al agenției de evaluare financiară, o mișcare care l-a plasat sub nivelul rfecomandat pentru investiții. Totuși, agenția a spus că perspectiva ratingului este stabilă, pe baza riscului limitat de scădere a profitabilității și a așteptărilor că producătorul auto din Yokohama va rămâne cu o disciplină financiară conservatoare și un bilanț solid. ”Performanța companiei a fost slabă de mai bine de trei ani”, a spus agenția de rating în comunicat, adăugând că impactul întreruperilor lanțului global de aprovizionare cu componentele auto cheie va continua probabil în 2023. ”De asemenea, în a doua jumătate a anului, ne așteptăm ca reducerea cererii de vânzări de mașini noi în SUA și Europa va exercita presiuni asupra prețurilor de vânzare”, se arată în comunicat.
Meta (Facebook) vrea să concedieze alte câteva mii de lucrători
Meta pregătește o nouă rundă de concedieri, care ar putea afecta mii de lucrători, în cadrul măsurilor de reducere a costurilor, potrivit unui articol al Bloomberg. Reducerile de locuri de muncă ar putea începe săptămâna aceasta și reprezintă o rundă suplimentară de disponibilizări, adăugându-se celor 13% dintre lucrătorii Meta care au fost disponibilizați ca parte a unui plan major de reducere a costurilor anunțat în noiembrie. Un purtător de cuvânt al Meta a refuzat să comenteze pentru CNBC despre această informație. Directorul general al Meta, Mark Zuckerberg, a indicat anterior că gigantul rețelelor sociale se va concentra în acest an pe eforturile menite să reducă costurile companiei, prezentând 2023 drept ”Anul eficienței”. El le-a spus analiștilor, în februarie, că Meta se concentrează pe ”reducerea proiectelor care nu sunt performante sau care ar putea să nu mai fie esențiale” și că intenționează ”să elimine funcțiile de management mediu, pentru a lua decizii mai rapid”. Eforturile de reducere a costurilor vin într-un moment dificil pentru compania de tehnologie, care a declarat că cheltuielile și costurile sale au crescut cu 22% în termeni anuali, până la 25,8 miliarde de dolari în trimestrul patru, în timp ce vânzările totale au scăzut cu 4%, până la 32 de miliarde de dolari.
Prețurile petrolului au scăzut cu peste 2 dolari pe baril
Prețurile petrolului au scăzut marți cu peste 2 dolari pe baril, după ce comentariile președintelui Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell, au alimentat temerile de majorare a dobânzilor și dus la aprecierea dolarului, în timp ce China, cel mai mare importator de țiței din lume, a publicat date economice slabe, transmite Reuters. Contractele futures pentru țițeiul Brent au scăzut cu 2,35 dolari, sau cu 2,7%, până la 83,83 dolari pe baril. Prețul țițeiului american West Texas Intermediate a scăzut cu 2,48 dolari pe baril, sau 3%, la 77,98 dolari. Prețurile au scăzut după ce Powell a spus Congresului că Fed va trebui probabil să crească dobânzile mai mult decât se aștepta, în urma datelor economice peste așteptări. Aceste comentarii reverberează în piață, care a căpătat un sentiment de reducere a riscurilor”, a declarat John Kilduff, partener la Again Capital LLC din NYC. Comentariile au impulsionat indicele dolarului american, care a crescut cu peste 1%, la 105,41, făcând petrolul mai scump pentru cumpărătorii care plătesc cu alte valute. O creștere cu 1 punct procentual este pur și simplu extraordinară”, a adăugat Kilduff.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
