MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Taxa pentru vacanțele în străinătate este pusă la zid
Propunerea pentru introducerea unei taxe pentru turiștii care își petrec vacanța în străinătate aparține Federației Patronatelor din Turismul Românesc
Alianța pentru Turism (APT), platformă care reunește 24 de organizații profesionale, patronale și asociative din domeniul turismului, dezaprobă ferm propunerea formulată de o federație patronală din acest domeniu cu privire la introducerea unei taxe pe vacanțele efectuate în străinătate de către cetățenii români. "Astăzi, de Ziua Mondială a Turismului, un domeniu clădit pe încredere și libertatea de călătorie, considerăm că soluțiile pentru dezvoltarea turismului românesc rezidă în creșterea calității serviciilor oferite, dezvoltarea infrastructurii și mai ales investiția în promovarea imaginii.Conform datelor statistice, turismul a adus în 2019, înainte de pandemie, aproximativ 9 miliarde de euro la PIB-ul României, procent care poate și trebuie să crească dacă premisele de mai sus sunt îndeplinite. Legislația învechită și care nu mai ține cont de realitățile digitale în care trăim, practica turismului la negru sau la gri, lipsa unei Organizații Naționale de Management al Destinației care să poată dezvolta proiecte multianuale cu bugete clare, independente de mișcările politice sunt tot atâtea elemente care pun piedică dezvoltării turismului românesc", se arată într-un comunicat transmis miercuri de organizația menționată. Potrivit sursei citate, unitatea industriei turismului este un factor cheie pentru coeziunea propunerilor și acțiunilor de promovare și dezvoltare a turismului. În tot acest context, asocierea tuturor organizațiilor care activează în turism cu propunerea unei singure federații este injustă și nu corespunde realității. "Alianța pentru Turism va continua munca și dialogul cu autoritățile pentru ca turismul să devină cu adevărat o prioritate națională", se menționează în comunicatul APT. Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a transmis, marți, într-un comunicat de presă postat pe pagina oficială de Facebook a organizației, că taxa de promovare turistică percepută cetățenilor români care călătoresc în străinătate ar urma să fie colectată de agențiile de turism, platformele de rezervări și alți intermediari similari, fiind ulterior virată în contul OMD-ului național, într-un mod similar cu colectarea taxei speciale de promovare, cunoscută sub titulatura de "taxă de stațiune" sau "city tax". Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a transmis, marți, într-un comunicat de presă postat pe pagina oficială de Facebook a organizației, că taxa de promovare turistică percepută cetățenilor români care călătoresc în străinătate ar urma să fie colectată de agențiile de turism, platformele de rezervări și alți intermediari similari, fiind ulterior virată în contul OMD-ului național, într-un mod similar cu colectarea taxei speciale de promovare, cunoscută sub titulatura de "taxă de stațiune" sau "city tax". În replică, prim-vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea, a declarat că propunerea FPTR de a impune o taxă asupra turiștilor români care călătoresc în afara țării, sub pretextul promovării României, este "absurdă" și are ca model turistic Coreea de Nord, Afganistan sau România comunistă. "Ca om de turism cu experiență de peste 35 de ani iau act cu surprindere și indignare de propunerea absurdă a Federației Patronatelor din Turismul Românesc (...) de a impune o taxă asupra turiștilor români care călătoresc în afara țării, taxă sugerată sub pretextul promovării României. Această idee este complet nejustificată și anticoncurențială. Mentalitatea comunistă a unor hotelieri din România, care se concentrează exclusiv pe creșterea prețurilor, și nu pe îmbunătățirea calității serviciilor, reprezintă o insultă la adresa industriei turismului și a turiștilor români. Acești hotelieri par să dorească să închidă turiștii români în țară, forțându-i să se cazeze în hoteluri scumpe și neîngrijite. Este inacceptabil să se sugereze că acesta ar fi modelul de dezvoltare pentru turismul românesc", a precizat Burcea, într-un comunicat transmis marți AGERPRES. Totodată, Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) a anunțat, miercuri, că se disociază ferm de propunerea Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), de impunere a unei taxe de promovare a turismului din România, pentru turiștii români care călătoresc în afara țării noastre.
BERD a înrăutățit estimările privind evoluția economiei în 2023 și 2024
u PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,8% în acest an, după ce prognoza din mai indica o expansiune de 2,5% în 2023, iar anul viitor creșterea ar urma să fie de 3,2% față de nivelul de 3,5% cât era inițial
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a înrăutățit estimările privind evoluția economiei românești în 2023 și în 2024, potrivit unui raport publicat miercuri de instituția financiară internațională. Conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,8% în acest an, după ce prognoza din mai indica o expansiune de 2,5% în 2023. Creșterea ar urma să accelereze la 3,2% anul viitor, față de un nivel de 3,5% estimat în luna mai, se arată în raport. Economia României s-a dovedit rezistentă în 2022 și a înregistrat o creștere de 4,7%, stimulată de cererea internă robustă și acumularea de stocuri. În prima jumătate din 2023, creștere s-a diminuat la 1,7% în ritm anual, reflectând o încetinire bruscă în trimestrul doi. Cererea internă a rămas robustă, pe fondul cheltuielilor guvernamentale mai ridicate și a investițiilor, dar epuizarea stocurilor și declinul exporturilor de mărfuri în ritm anul au tras în jos creșterea, apreciază BERD. Producția industrială nu a reușit până acum să revină pe creștere, reflectând șocul prețului energiei precum și cerere externă mai slabă. Deși inflația este încă la un nivel ridicat - 9,4% în iulie 2023 - creșterea salariului real a fost pozitivă din martie 2023, reflectând înăsprirea condițiilor pe piața muncii. Poziția fiscală s-a înrăutățit, însă, și autoritățile pregătesc un plan de consolidare fiscală, care urmează să fie convenit cu Comisia Europeană. Deficitul fiscal ar putea ajunge la 7% din PIB în 2023, mult mai ridicat decât nivelul prevăzut de 4,4% din PIB. Ca atare, consumul privat moderat, împreună cu cu ajustări potențiale de taxe, vor defini probabil traiectoria de creștere din acest an, se arată în raport. Având în vedere încetinirea din prima jumătate a anului, creșterea PIB-ului este prognozată la 1,8% pe ansamblul acestui an, estimează BERD. Exporturile și producția agricolă solidă, și investițiile robuste finanțate de UE, sunt surse de riscuri de evoluție pozitivă pentru prognoză, în timp ce deficiențele din industrie și construcții ar urma să afecteze creșterea. În 2024, în condițiile în care inflația se moderează și se atenuează condițiile financiare, creșterea ar putea accelera la 3,2%, în absența oricăror șocuri majore, apreciază BERD.
Șapte din zece români petrec o zi din concediu stând la cozi la ghișeele statului
Șapte din zece români petrec o zi din concediul anual la cozi la ghișeele statului, iar opt din acești zece oameni nu reușesc să-și rezolve problema pe care o au din prima, a declarat, miercuri, într-o dezbatere de specialitate, Bogdan Mihai Dumea, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID). "În România, șapte din zece oameni petrec o zi din concediul anual stând la cozi la ghișeele statului, iar opt din acești zece oameni nu reușesc să-și rezolve problema pe care o au, din prima. Atunci trebuie să ne uităm la acest timp pe care oamenii îl pierd, la aceste resurse care sunt pierdute și pentru stat, și pentru oameni, și să găsim soluții să îmbunătățim. România fără ghișee, un oraș digital, o localitate digitală ar oferi o serie de beneficii, printre care servicii mai eficiente și, invariabil, costuri reduse pentru a oferi aceleași servicii. Trebuie să ne uităm la creșterea încrederii cetățenilor în serviciile pe care le oferă statul, îmbunătățirea calității vieții, în final și, sperăm noi, sfârșitul birocrației și al cozilor, că de acolo am plecat. Desigur, sunt foarte multe lucruri care pot fi făcute în acest sens. Ministerul nostru, prin ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României, n.r.), administrează ghișeul.ro, aceasta fiind una dintre primele soluții pe care statul le-a oferit în acest sens și la care lucrăm pentru a o dezvolta, pentru a introduce noi servicii și pentru a ușura interacțiunea dintre cetățean și stat. Soluția nu este una ideală sau perfectă și sunt foarte multe îmbunătățiri pe care le putem face în viitor", a afirmat Dumea. În viziunea oficialului, toate serviciile statului ar trebui integrate în Cloud-ul guvernamental, iar soluția ideală ar fi implementarea unei singure aplicații pe care cetățeanul român să o folosească în relația cu autoritățile. "Ca soluție ideală, va trebui să ne uităm și să integrăm toate aceste concepte la care lucrăm deja în Cloud-ul guvernamental (...). După care trebuie să permitem ca toate aceste informații să fie cumulate, adunate într-o zonă de unde universitățile, statul și companiile, inclusiv, să-și extragă datele de care au nevoie pentru a produce soluții mai inteligente pentru cetățeni. În final, sper eu, ca proiect de țară, soluția ideală ar fi conceptul de One App, o singură aplicație pe care cetățeanul român să o folosească în relația cu statul, dar nu pentru a relaționa cu instituțiile statului, ci o singură aplicație prin care el să spună ce are nevoie, să facă solicitarea respectivă și să nu îl intereseze ce instituții lucrează în spate și cum comunică între ele. Toate aceste concepte sunt în momentul acesta în cercetare și dezvoltare în cadrul ministerului, în cadrul unui proiect pe care l-am inițiat și pe care îl coordonez, de realizare a unui manual sau un Ghid de digitalizare, un material pe care îl lucrăm cu mai multe instituții ale statului, inclusiv cu ANCOM. În final, să ajungem la un material pe care să îl putem da primăriilor, UAT-urilor, Direcțiilor de concentrate și să le indicăm direcțiile pe care trebuie să le urmeze în domeniul digitalizării", a explicat reprezentantul ministerului de resort.
Aproape 5 din 10 români preferă programul de lucru flexibil
u 43% își doresc mai multe zile de vacanță
Aproape 5 din 10 angajați români, respectiv 48%, preferă programul de lucru flexibil, iar 43% își doresc mai multe zile de vacanță, conform unui sondaj realizat de un furnizor global de spații flexibile. Cel mai recent raport privind bunăstarea angajaților la nivel global arată că surprinzător de mulți angajați, respectiv 9 din 10, consideră facilitățile și ofertele legate de bunăstare ca fiind critice atunci când aleg un loc de muncă, iar 82% se așteaptă să primească sprijin din partea angajatorilor pentru a-și menține echilibrul între viața profesională și cea personală. În timp ce trendul "quiet quitting" pare să încetinească și din ce în ce mai multe companii își readuc angajații la birou, sondajul sugerează că atitudinile față de locul de muncă și echilibrul dintre viața profesională și cea personală continuă să evolueze - majoritatea angajaților acordă mai multă importanță sănătății mentale și fizice și bunăstării generale. Bunăstarea angajaților a devenit un element critic pentru a stimula productivitatea și a menține retenția, aspecte pe care companiile trebuie să le ia în considerare pentru a rămâne competitive. Raportul explorează, de asemenea, cele mai semnificative moduri prin care angajații consideră că angajatorii ar trebui să le susțină bunăstarea generală. 43% dintre participanți au afirmat că beneficiul cu cel mai mare impact asupra bunăstării este programul de lucru flexibil. Alte beneficii menționate includ flexibilitatea spațiului de lucru (21%), mese sănătoase gratuite (24%), mai multe zile de concediu (33%), îmbunătățirea asigurării de sănătate (16%) și alte facilități, cum ar fi sălile de sport la locul de muncă. La nivel local, studiul arată că 48% dintre români preferă programul de lucru flexibil, 43% își doresc mai multe zile de vacanță, 29% vor mese sănătoase gratuite, iar 25% vor îmbunătățirea asigurării de sănătate. Atunci când au fost întrebați despre efectele negative ale locurilor de muncă în care bunăstarea nu era o prioritate, 25% dintre respondenți au spus că astfel de medii afectează negativ dorința lor de a rămâne în companie - jumătate dintre aceștia (50%) au considerat că motivația angajaților ar fi cea mai afectată, urmată de productivitate (48%) și creativitate (28%). În România, 56% dintre respondenți spun că scăderea productivității este principalul efect negativ al locurilor de muncă în care bunăstarea nu era o prioritate, 51% spun că motivația e cea mai afectată, iar 24% sunt de părere că cel mai mult ar avea de suferit creativitatea.
„Tehnologia 5G va fi majoritară în România, undeva la sfârșitul anului 2026”
Operatorii de telecomunicații ne dau speranțe că, undeva la sfârșitul anului 2026, tehnologia 5G va fi majoritară în România, dar tranziția nu va simplă, a declarat, miercuri, într-o dezbatere de specialitate, președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea. "Discutăm despre comunități inteligente. Din păcate, sunt mai multe abordări în România. Ca întotdeauna, când facem o tranziție către un anumit tip de societate, alegem acest concept de descentralizare în loc să ne gândim la o strategie comună, la un plan de acțiune, niște principii general valabile și să urmărim acest proces. Din păcate, slăbiciunile descentralizării sunt mai mari decât beneficiile descentralizării. În acest moment, dacă discutăm despre soluții inteligente ca toate aceste probleme pe care le găsim într-o comunitate cu ajutorul tehnologiei și a conectivității să fie mai aproape de cetățean, să fie mai simplu pentru el, să le poată utiliza, eu cred că tehnologia 4G oferă suficient de multe instrumente pentru a sprijini comunitățile, dacă au resurse financiare și au capabilitatea. Specializarea inteligentă nu este foarte simplă pentru comunități. Dacă discutăm de chestiuni tehnice, atunci putem să spunem așa: la sfârșitul anului trecut aveam cam 3% 5G în România, în jur de vreo 720 - 730.000 de cartele SIM. Dacă ne uităm la datele raportate de către operatori, undeva la sfârșitul lunii august erau vreo 750 de stații 5G, vreo 5.000 de celule în comunitățile urbane. Dacă nu suntem atenți și nu avem un plan pe care să-l discutăm cu operatorii mobili s-ar putea să ne trezim ca această tehnologie să fie majoritară în România după 2027. Dialogul pe care îl avem astăzi cu operatorii ne dă speranțe că, undeva la sfârșitul anului 2026, o să fie o tehnologie majoritară în România. Tranziția nu este simplă", a menționat Zgonea. Șeful ANCOM a punctat faptul că tranziția digitală a României nu poate avea loc fără un efort comun al instituțiilor publice și zonei private
Volkswagen va suspenda temporar producția a două modele electrice
Volkswagen va suspenda producția de mașini electrice ID.3 și Cupra Born, la fabricile sale din Zwickau și Dresda, din Germania, în primele două săptămâni din octombrie, din cauza cererii mai slabe, a declarat un purtător de cuvânt al companiei, transmite Reuters. Din cauza situației actuale de pe piață, producția de vehicule va fi redusă în perioada sărbătorilor de toamnă din Saxonia, în perioada 2-13 octombrie, la uzina Volkswagen din Zwickau, a spus purtătorul de cuvânt. Agenția de știri dpa din Germania a relatat prima această știre. Producția modelului ID.3 la Dresda va fi suspendată din 2 octombrie și va fi reluată începând cu 16 octombrie. Volkswagen a refuzat să comenteze despre numărul de angajați afectați. Producătorul auto a declarat la începutul acestei luni că nu va prelungi contractele pe durată determinată a 269 de angajați de la uzina sa din Zwickau, care fabrică dour vehicule electrice.
Google renunță la aplicația Podcasts
Aplicația Google Podcast se va închide, urmând ca podcast-urile oferite de gigantul american să fie disponibile în YouTube Music. Google Podcasts îngroașă rândul aplicațiilor și serviciilor închise de companie în ultimii ani, fiind doar ultima dintr-un lung șir de produse trecute pe linia moartă. În acest caz, este vorba de o decizie strategică, prin care podcast-urile sunt mutate din aplicația dedicată în YouTube Music. Google urmează, astfel, exemplul Spotify, care a pus la un loc muzica și podcast-urile. Dacă în cazul Spotify numărul mare de utilizatori ai aplicație Spotify a fost factorul determinant, aici este vorba de numărul redus de utilizatori ai aplicației Google Podcasts. Conform unui studiu făcut de Edison în Statele Unite, dintre utilizatorii Google care ascultă podcast-uri, 23% le ascultau pe YouTube și doar 4% în aplicația Google Podcasts. Cu alte cuvinte, utilizatorii oricum se îndreptau spre YouTube pentru podcast-uri, iar aplicația dedicată avea prea puțini utilizatori.
Prețurile petrolului au crescut cu aproape 1%
Prețurile petrolului au crescut cu aproape 1% marți, revenindu-și dintr-o scădere la un minim al ultimelor două săptămâni atinse în timpul tranzacțiilor, deoarece așteptările privind o ofertă mai strictă au depășit îngrijorările că perspectivele economice incerte ar putea reduce cererea, transmite Reuters. Contractele futures pentru țițeiul Brent au închis în urcare cu 67 de cenți, sau cu 0,7%, la 93,96 dolari pe baril. Contractele futures pentru țițeiul U.S. West Texas Intermediate au închis în urcare cu 71 de cenți, sau cu 0,8%, la 90,39 dolari pe baril. Luni, Rusia și-a atenuat interdicția de export pentru benzină și motorină. Exporturile de produse deja acceptate de Căile Ferate Ruse și Transneft pot continua, în timp ce benzina cu mai mult sulf și combustibilul folosit pentru nave vor fi scutite de interdicție. Dar interzicerea exporturilor de motorină și benzină de înaltă calitate rămâne în vigoare. Aprovizionarea cu petrol rămâne restricționată, deoarece Rusia și Arabia Saudită au extins reducerile de producție până la sfârșitul anului.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
