MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Suntem campioni în Europa la creșterea prețurilor: salt de 257% față de anul 2000
Cel mai mult s-au scumpit băuturile alcoolice cu 726% și combustibilii, locuințele, apa, gazul sau electricitatea (536%
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor pentru produse și servicii, cu 257% în perioada 2000-2017, urmată de Islanda (108,3%), Ungaria (98%) și Letonia (86,7%), arată datele furnizate luni de Eurostat. În România prețurile băuturilor alcoolice și al țigărilor au crescut cel mai mult în perioada 2000-2017, cu 726%, peste media europeană, care a fost 92,1%. De asemenea, creșteri semnificative de prețuri în perioada analizată s-au înregistrat la combustibili, locuințe, apă, gaz și electricitate (536%), în timp ce media europeană a fost 57,2%. Transportul în România a crescut în perioada analizată cu 338%, iar restaurantele și spațiile de cazare au crescut prețurile și tarifele cu 328%, media europeană în acest sector fiind de 56%. Românii plătesc mai mult și pentru educație, cu 297% în perioada 2000-2017, în timp ce media europeană a fost 91%. Potrivit Biroului de Statistică al Uniunii Europene, românii plătesc mai mult și pentru mâncare/băuturi non-alcoolice (unde creșterile au fost de 185% în perioada analizată), comunicații (135%), îmbrăcăminte și încălțăminte (144%) și sănătate (116%). „Între 2000 și 2017, prețurile din UE au crescut cu 36% în general. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate pentru băuturile alcoolice și tutun, precum și pentru educație, unde prețurile au crescut cu mai mult de 90%. Sectorul imobiliar, cel al utilităților, precum și serviciile turistice au avut rate de creștere de peste 55%. Prețurile pentru îmbrăcăminte și încălțăminte au rămas aproape stabile, în timp ce prețurile pentru comunicații au scăzut cu mai mult de 20%”, menționează Eurostat. La nivelul statelor membre, după România, țările cu cele mai mari creșteri de preț au fost Islanda (108,3%), Ungaria (98%), Letonia (86,7%) și Bulgaria (84,6%), iar la polul opus se află Germania cu 28,6%, Suedia 29,1% și Franța (29,7%). Comparativ cu România care a crescut prețurile cu 536,5% în sectorul imobiliar, utilități și combustibili, Irlanda a crescut prețurile în același sector cu 199%. De asemenea, Irlanda stă pe poziția a doua și la valoarea produselor de mobilier și elemente decorative (74,9%, față de 128% în România), dar și la capitolul recreație și cultură (88%, față de 128,9% în România). În sectorul horeca și cel al serviciilor turistice, Ungaria ocupă poziția a doua în clasament cu 158,5% față de 328% în România, iar în privința prețurilor din sănătate, Ungaria ocupă prima poziție cu 156%. Poziția Letoniei din clasament a fost inflențată de creșterea prețurilor la alimente și băuturi non-alcoolice care au fost cu 123,4% mai mari. De asemenea, creșteri s-au înregistrat și în sectorul utilităților, combustibililor și imobiliarelor (167,5%), dar și în sănîtate (139,2%). În Bulgaria, cele mai mari creșteri ale prețurilor au fost la băuturile alcoolice și tutun (408,8%, față de 726,5% în România), dar și în sănătate (154%). La polul opus se află Germania, unde cele mai mici prețuri au fost înregistrate în sectorul imobiliar, utilități și combustibili (38,1%), dar și horeca - 41,9%. Pe de altă parte, Franța a înregistrat scăderi de 7,5% din preț pentru servicii de recreație și cultură, în sănătate creșterile au fost de 22,7%, iar prețurile pentru restaurante și spații de cazare au înregistrat creșteri de 47,9%.
TVA de 5% în turism. Anunțul făcut de ministrul de resort!
u măsura va fi aplicată pentru cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping, serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea
Ministerul Turismului a stabilit, în concordanță cu planul de acțiune al Guvernului pentru perioada septembrie-decembrie, mai multe măsuri pentru îmbunătățirea activității sectorului de turism din România. Turismul va avea TVA de 5%, cea mai mică cotă a TVA dintre toate sectoarele economice. ”Printre aceste măsuri se numără aplicarea cotei de TVA de 5% pentru domenii precum: cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping, serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea, activitățile sportive, recreative si distractive”, a informat luni Ministerul Turismului. De altfel, potrivit unui document discutat sâmbătă în în ședința de sâmbătă a Comitetului Executiv Național (CExN) al PSD, de la Neptun, beneficiile acestei măsuri sunt: stimularea turismului în România, reducerea evaziunii fiscale în sectorul turismului și generarea de efecte pozitive asupra mediului de afaceri. De asemenea, o altă măsură anunțată pentru stimularea turismului din România este deblocarea turismul balnear prin redevențe zero pentru apa geotermală și apa minerală natural utilizată pentru consumul populației la buvetele publice. În plus, autoritățile locale și societățile comerciale vor putea accesa bani din fondul de investiții, banii destinați special dezvoltării și modernizării statiunilor balneare. ”Estimarea Guvernului pentru dezvoltarea turismului balnear prevede investiții de minim 1 miliard de euro prin proiecte în următorii 10 ani”, arată oficialii. Guvernul ar urma să înființeze un fond de investiții pentru dezvoltarea stațiunilor balneare, fond ce se va alimenta în principal din sumele recuperate din insolvență. Fondul va finanța dezvoltarea și modernizarea a 31 de stațiuni balneare: Techirghiol, Băile Tușnad, Băile Govora, Călimănești-Căciulata, Covasna, Băile Felix, Sovata, Turda, Singeorz Băi, Borsec, Băile Olănești, Ocna Sibiului, Geoagiu Băi, Mangalia, Pucioasa, Buziaș, Băile Herculane, Slănic Moldova, Amara, Slănic Prahova, Vatra Dornei, Praid, Sângeorgiu de Mureș, Eforie Nord, Bazna, Sărata Monteoru, Bălțătești, Moneasa, Lacul Sărat, Ocna Șugatag, Vața de Jos. UAT-urile și societățile comerciale vor putea primi finanțări pentru proiecte de investiții din acest fond. Sectorul turistic balnear avea nevoie urgent de aceste măsuri în contextul în care o treime dintre izvoarele termale și minerale ale Europei sunt în țara noastră, spun ei. La capitolul beneficii, documentul PSD menționează: efecte pozitive pentru sănătatea populației prin stimularea utilizării apelor geotermale și minerale, creșterea capacității de utilizare a stațiunilor balneare și stimularea turismului prin reducerea prețurilor în acest domeniu.
Consiliul Concurenței intră în forță pe piața medicamentelor eliberate fără prescripție
Consiliul Concurenței a anunțat luni că a declanșat o analiză privind producția și comercializarea medicamentelor eliberate fără prescripție medicală și a suplimentelor alimentare. ”În cadrul acestui studiu vor fi analizate condițiile structurale ale piețelor, relațiile contractuale existente între diferiți actori ce desfășoară activități în sectorul producției și comercializării medicamentelor eliberate fără rețetă/suplimentelor alimentare și se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil”, a anunțat autoritatea de concurență. În cazul în care vor fi identificate disfuncționalități care afectează mediul concurențial, Consiliul Concurenței va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenționări către mediul de afaceri sau administrația publică, cu scopul de a îmbunătăți eficiența economică a sectorului și de a proteja interesele consumatorilor. De asemenea, în situația în care descoperă indicii, autoritatea de concurență poate declanșa investigații privind posibila încălcare a legii. Pe parcursul analizei piețelor de producție și de comercializare a medicamentelor eliberate fără prescripție medicală, precum și a suplimentelor alimentare, Consiliul Concurenței poate solicita informații și documente tuturor actorilor implicați. „Ca urmare, autoritatea de concurență își dorește o cooperare activă cu toți actorii implicați în acest sector, fie instituții publice, fie companii, și își exprimă disponibilitatea de a primi orice informații relevante”, precizează autoritatea de concurență. Reprezentanții Consiliului Concurenței spun că instituția nu are doar un rol corectiv, ci și unul preventiv, prin monitorizarea piețelor, respectiv supravegherea comportamentului actorilor pe aceste piețe și a metodelor folosite de aceștia, având ca scop final protecția intereselor consumatorilor. “Sectorul farmaceutic este foarte important pentru noi, iar activitatea din ultimii ani dovedește acest lucru: am făcut o serie de recomandări asupra proiectelor de acte normative, dar ne-am și implicat atât prin anchete sectoriale și investigații privind practici anticoncurențiale (unele finalizate cu sancțiuni), cât și prin analiza concetrărilor economice din domeniu. Am colaborat foarte bine cu instituțiile din domeniu, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului, cu care, de altfel, vom colabora în continuare pentru dezvoltarea unor noi reglementări privind obligația de serviciu public”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
Un sfert din fondurile pentru Prima Casă sunt încă disponibile
În cadrul programului guvernamental Prima Casă, din plafonul distribuit la începutul anului 2018 au mai rămas disponibile doar 25% din fonduri, arată datele prezentate luni de Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii - FNGCIMM. „Programul Prima Casă poate fi considerat unul din cele mai de succes programe guvernamentale, cu peste 245.000 de români și familiile lor ce au ales să se de mute în casă nouă, datorita facilităților de garantare oferite. Popularitatea programului este confirmată și în 2018, al zecelea an de derulare, când plafonul alocat, în valoare de 2 miliarde de lei, a fost utilizat până la această dată în proporție de aproape 75%, acordându-se în primele 8 luni ale anului curent cca 16.600 de garanții și promisiuni de garantare”, arată datele prezentate de Alexandru Petrescu, la solicitarea organizatorilor Salonului Imobiliar București. „Programul își menține scopul social, contribuind direct la creșterea calității vieții tinerilor, fapt confirmat de prezența în portofoliul Fondului a unui procent de peste 70% de beneficiari cu vârsta de până la 35 de ani, generând totodată efecte de creștere conexe în sectorul construcțiilor și industriilor de producție mobilier și amenajări rezidențiale”, a mai arătat Alexandru Petrescu. În cadrul Salonului Imobiliar București (SIB), care se va desfășura la Palatul Parlamentului în perioada 7-10 septembrie, își vor expune oferta mai mult de 100 de expozanți totalizând peste 10.000 de unități locative din toate zonele Bucureștiului, precum și locuințe de vacanță.
Numărul firmelor radiate a crescut în primele șapte luni din 2018 cu 2,4%
În primele șapte luni din 2018, numărul companiilor radiate a crescut cu 2,4% față de perioada similară din 2017 (48.532 față de 47.562), arată datele prezentate de Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Pe județe, cele mai multe radieri au avut loc în București, unde 7.500 de firme au fost scoase din evidențe, însă comparativ cu perioada similară din 2017 numărul firmelor radiate a scăzut cu 9,29% (de la 8.268 în 2017, la 7.500 în 2018). După București la numărul de firme radiate se află județul Cluj, cu 2.063 de companii, în scădere față de primele șapte luni din 2017, când numărul firmelor scoase din evidență a fost de 2.244, urmat de Bihor, unde au fost radiate 1.829 de firme, în creștere cu 22,38% față de perioada similară din 2017. Pe de altă parte, județele cu cele mai puține radieri au fost Ialomița 340, Covasna cu 351 de firme radiate, Călărași - 377, Teleorman - 438 și Giurgiu - 497. De asemenea, în luna iulie 2018 s-au înregistrat 6.784 de radieri, iar cele mai multe au fost în București (1.008), Cluj (322) și Timiș (304), iar la polul opus, județele cu cele mai puține firme radiate în iulie 2018 au fost Călărași (46), Covasna (48) și Teleorman (51).
Rezervele valutare s-au diminuat cu 318 milioane euro
Bănca Națională a României (BNR) a anunțat luni că rezervele valutare administrate de banca centrală erau, în 31 august, de 31,06 miliarde euro, cu 318 milioane euro mai mici față de cele înregistrate în 31 iulie. În 31 iulie, rezervele valutare erau de 31,378 miliarde euro, cu 388 milioane de euro mai mici decât în 30 iunie. În cursul lunii august au fost intrări de 837 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice și altele, potrivit BNR. Totodată, au fost ieșiri de 1,155 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele. Rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 3,448 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 august au fost de 34,508 miliarde euro, față de 34,845 miliarde euro la 31 iulie.
Indicele Robor la trei luni a stagnat la 3,22%
Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,22%, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Vineri, indicele a scăzut la 3,22%, cel mai mic nivel din 29 iunie, când a fost 3,15%. Luni, indicele a stagnat. Totodată, indicele Robor la șase luni a stagnat luni la 3,41%. Acesta a scăzut vineri la 3,41%, cel mai mic nivel din 4 iulie, când a fost 3,39%.
Inflație record în Turcia
Inflația din Turcia a crescut, în luna august, până la nivelul de 17,9%, fiind cu 2,1% mai mare decât în luna iulie și cu aproximativ 7,6% mai mare decât cea din luna ianuarie, arată datele publicate luni de biroul de statistică Turkstat. Este totodată și cea mai mare inflație lunară înregistrată de Turcia din decembrie 2003 încoace, atunci când inflația a fost de 18,36%. De altfel, luna trecută, creșterea inflației a coincis și foarte probabil că a și fost cauzată de accelerarea procesului de devalorizare a lirei turcești, care a culminat pe 13 august. Raportat la dolarul american, lira turcească a pierdut 40% din valoare pe parcursul acestui an. Creșterea inflației a coincis, de asemenea, și cu majorarea, de către SUA, a taxelor vamale pe produsele turcești din oțel, de la 25% la 50%, ca urmare a refuzului Turciei de a-l elibera pe preotul american Andrew Brunson. Refuz ce a dus la tensiuni diplomatice și ulterior la măsuri economice.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
