MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Șeful ASF susține că lucrează la un plan pentru reducerea polițelor RCA
“Toate aceste măsuri sunt gândite ca să aibă ca rezultat final reducerea RCA", afirmă Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară
Autoritatea de Supraveghere Financiară lucrează la un set de măsuri care să aibă ca rezultat final reducerea RCA, a anunțat sâmbătă noaptea Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, după discuții cu reprezentanții fermierilor și transportatorilor. "Lucrăm la un document de măsuri, unele vor fi parte din norme interne, deci vor avea un termen de implementare scurt, alte măsuri țin de schimbări de legislație. Lucrăm la bonus malus, vom elabora o serie de subdiviziuni și circumstanțe care să permită mai multe gradări de preț, discutăm și despre întreruperea RCA acolo unde există activități sezoniere, sunt în discuții cu asigurătorii să avem la nivel generalizat, fiindcă în excepții există, și plata în rate pentru RCA. Toate temele sunt pe masă și am încredere că vom găsi o soluție în cele din urmă. Toate aceste măsuri sunt gândite ca să aibă ca rezultat final reducerea RCA", a declarat Petrescu, potrivit Digi24. Pe de altă parte, reprezentantul fermierilor Dănuț Andruș a subliniat că solicitările protestatarilor nu sunt luate în calcul iar neputința este "la ea acasă". "Cerințele pe care le-am făcut noi nu pot fi luate în calcul. Din punctul eu de vedere neputința e la ea acasă. Adică nu se poate face absolut nimic", a precizat Andruș. Reprezentanții transportatorilor și ai fermierilor au intrat duminică în a cincea zi de proteste, nemulțumiți de rezultatul discuțiilor purtate cu autoritățile. Aceștia merg la Ministerul Finanțelor, după ce sâmbătă au discutat cu oficiali din Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor și Autoritatea de Supraveghere Financiară. Protestatarii sunt nemulțumiți de accizele mari la motorină, prețurile RCA, dar și de schimbările legislative intrate în vigoare de la 1 ianuarie. Ei au plecat pe drumurile din țară cu camioane și tractoare, cu viteză redusă, îndreptându-se spre București, iar traficul a fost blocat pe mai multe șosele inclusiv pe Șoseaua de centură a Capitalei.
Fermierii români, ajutoare de stat de peste 161 de milioane de euro
u fondurile ar urma să fie acordare prin programul "Creditul Fermierului"
Fermierii români care își desfășoară activitatea în domeniul producției agricole primare ar putea primi în acest an ajutoare de stat de peste 161 de milioane de euro prin "Creditul Fermierului", un program care urmărește sprijinirea accesului la lichidități, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit unui proiect de Ordonanță al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). "Bugetul schemei de ajutor de stat este de maximum 815,5 milioane lei, echivalentul în lei a aproximativ 164,1 milioane euro, și se implementează numai în limita sumelor disponibile în soldul contului de disponibil simbol din "Fondul pentru creditare și garantare a creditelor", precum și a prevederilor bugetare anuale aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (...)", se arată în documentul postat în transparență decizională. Prin implementarea acestei scheme de ajutor de stat se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de maximum 3.500 de beneficiari. Astfel, în cadrul schemei de ajutor de stat "Creditul Fermierului" se acordă beneficiarilor eligibili un ajutor de stat sub formă de grant care acoperă componenta de dobândă reprezentând partea de ROBOR la 3 luni, acordată pe o perioadă de maximum 60 luni, fără a depăși cuantumul nominal stabilit prin acordul de finanțare, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 280.000 de euro/beneficiar. Toate cifrele utilizate trebuie să fie brute, și anume înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe. Ajutorul se acordă cel târziu la data de 30 iunie 2024 numai întreprinderilor afectate de criză, iar cuantumul ajutorului nu trebuie stabilit pe baza prețului sau a cantității produselor introduse pe piață, se arată în nota de fundamentare. "Plata grantului se efectuează până la data 30 iunie 2030 inclusiv fără a se depăși cuantumurile nominale stabilite prin acordurile de finanțare. În situația în care pe perioada de valabilitate a creditului nivelul componentei de dobândă reprezentând ROBOR la 3 luni depășește nivelul prevăzut în acordul de finanțare, beneficiarul are obligația de a plăti diferența", se precizează în document. Beneficiarii "Creditului Fermierului" pot fi operatorii economici, asociațiile agricole, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale, asociațiile de fermieri, care își desfășoară activitatea în domeniile agricultură, vânătoare și servicii anexe. Potrivit proiectului, instituțiile de credite înscrise în program acordă beneficiarilor, în conformitate cu normele proprii de creditare în vigoare, credite non-revolving pentru finanțarea capitalului de lucru, pe o perioadă maxim de 60 de luni, fără posibilitate de prelungire. Pentru aceste credite nu se percepe comision de rambursare anticipată, iar contractul de credit nu poate conține clauze care să permită modificarea unilaterală a acestuia de către instituția de credit. "Rata dobânzii aferentă este rata dobânzii formată din ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 1,95% pe an. Marja include și nivelul total al comisioanelor percepute de către instituția de credit în toate etapele creditării. Marja nu include taxele aferente operațiunilor conexe activității de creditare, precum: taxe notariale, costurile legate de evaluare și înregistrarea garanțiilor și altele asemenea", se menționează în nota de fundamentare. Rata dobânzii se suportă astfel: partea reprezentând ROBOR la 3 luni de către bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii sub forma ajutorului de stat acordat în cadrul schemei " Creditul Fermierului", iar marja de maximum 1,95% pe an de către beneficiarul creditului.
Jumătate dintre investitorii români din retail vor să investească în Inteligența Artificială
Jumătate dintre investitorii de retail din România (50%) plănuiesc să dețină acțiuni de inteligență artificială (IA) și doar 18% declară că nu sunt deloc interesați să investească în această tehnologie, relevă un sondaj realizat în 13 țări. Cercetarea eToro Retail Investor Beat evidențiază, totodată, faptul că peste un sfert dintre investitorii români (27%) deja alocă bugete pentru a implementa în afacerile lor Inteligența Artificială. În acest context, o analiză eToro arată că expoziția din acest an a Consumer Electronics Show (CES) din Las Vegas este despre inteligența artificială, mai ales despre tipul de tehnologie nevăzută. Astfel, prezența IA în interiorul unei mașini se manifestă printr-o setare sau printr-un mic indicator aprins cu inițialele "IA" pe partea din față a unui aparat. De asemenea, producătorii de electronice au decis să pună inteligența artificială direct în living, iar LG și Samsung au prezentat asistenți IA care sunt, de fapt, mici roboți capabili să înțeleagă comenzi vocale și să îndeplinească sarcini simple. Ei arată cumva ca niște droizi din Star Wars. Potrivit sursei citate, robotul de inteligență artificială Ballie de la Samsung a fost prezentat pentru prima dată în anul 2020, dar a revenit anul acesta la CES cu un proiector încorporat. "Noua versiune este concepută pentru a fi un companion, un aparat de divertisment și un câine de pază cu ajutorul camerelor sale frontale și posterioare. Ballie te poate urmări prin casă, poate veni când este chemat și chiar te poate întâmpina la ușă. Robotul are capacitatea de a detecta postura umană și de a-și ajusta proiecția la cel mai bun unghi de vizualizare posibil. Robotul are trei roți care îi permit să se deplaseze prin casă", se menționează în analiza de specialitate. La rândul său, LG a prezentat propriul robot de companie, botezat Smart Home AI Agent. Practic, mașinăria se bazează pe învățarea automată pentru a înțelege contextul, în așa fel încât să poată oferi răspunsuri emoționale personalizate pentru fiecare membru al casei. Robotul este alimentat de un model de limbaj mare generativ de inteligență artificială, "astfel încât puteți discuta cu el în timp ce faceți treburile casnice, dar nu vă va împături rufele", notează specialiștii.
UE deschide un front cu producătorii auto chinezi BYD, Geely și SAIC
Anchetatorii Comisiei Europene urmează să inspecteze producătorii de automobile chinezi în următoarele săptămâni, ca parte a unei anchete pentru a stabili dacă vor impune tarife punitive pentru a proteja producătorii europeni de vehicule electrice, au declarat trei persoane implicate în această investigație, transmite Reuters. Inspectorii vor vizita BYD, Geely și SAIC, au spus două surse, una dintre ele spunând că anchetatorii nu vor vizita mărci nechineze produse în China, cum ar fi Tesla, Renault și BMW. Investigația, lansată în octombrie și programată să dureze 13 luni, urmărește să stabilească dacă vehiculele electrice mai ieftine, fabricate în China, beneficiază în mod nedrept de subvențiile de stat. Numită protecționistă de către China, ancheta a escaladat tensiunile dintre Beijing și UE. Comisia Europeană a confirmat că va efectua vizitele. ”Comisia a selectat un eșantion reprezentativ de producători chinezi și din UE, care au răspuns deja la chestionare”, a declarat Olof Gill, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru Comerț. ”Comisia va efectua vizite de verificare la sediile lor, în ianuarie-februarie 2024”, a spus el. Ministerul Comerțului din China, BYD și SAIC nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Geely a refuzat să comenteze, dar a citat declarația din octombrie conform căreia compania a respectat toate legile și a susținut concurența loială pe piață, la nivel global. O sursă a spus că anchetatorii au sosit în China, în timp ce o altă sursă a spus că vizitele sunt programate pentru luna aceasta și februarie. Vizitele sunt pentru lucrări de verificare - inspecții la fața locului care verifică răspunsurile pe care producătorii auto le-au dat la chestionare - a spus o sursă. Documentele Comisiei Europene pentru anchetă spun că este ”în etapa de inițiere”, vizitele de verificare fiind programate până pe 11 aprilie. Sursele au cerut să nu fie numite deoarece detaliile vizitei sunt confidențiale. Săptămâna trecută, China a deschis o investigație antidumping asupra coniacului importat din Uniunea Europeană, un pas care a părut vizată Franța, care susține investigația referitoare la vehiculele electrice. Modelele chineze populare exportate în Europa includ MG, de la SAIC, și Volvo, de la Geely.
Citigroup va desființa 20.000 de locuri de muncă în următorii doi ani
Citigroup va desființa 20.000 de locuri de muncă în următorii doi ani, a anunțat banca americană vineri, după ce a raportat o pierdere trimestrială de 1,8 miliarde de dolari cauzată de o serie de costuri unice, transmite Reuters. Acțiunile băncii, care a derulat un efort pe mai mulți ani pentru a reduce birocrația, a crește profiturile și a stimula prețul titlurilor, care a rămas în urmă față de alte bănci, au scăzut cu peste 1%. ”Trimestrul patru a fost foarte dezamăgitor. Știm că 2024 este critic”, a declarat CEO-ul Jane Fraser analiștilor. Banca își va reduce forța de muncă globală de 239.000 cu 20.000 până în 2026, inclusiv disponibilizările efectuate în reorganizarea sa radicală, a declarat directorul financiar Mark Mason reporterilor. De asemenea, Citi se așteaptă să nu mai includă 40.000 de locuri de muncă atunci când va desprinde și va lista divizia mexicană de consum Banamex, într-o eventuală ofertă publică inițială. Având în vedere reducerea numărului de angajați și separarea Banamex, grupoul bancar își propune să atingă un nivel de 180.000 de angajați, a spus Mason. Analiștii au spus că rezultatele celei de-a treia mare instituție de credit din SUA în funcție de active sunt puternice atunci când sunt excluse costurile unice. ”Câștigurile Citigroup au arătat îngrozitor, cu o pierdere mare, de 1,8 miliarde de dolari, dar activitatea de bază a băncii a dat dovadă de rezistență”, a declarat Octavio Marenzi, CEO la firma de consultanță în management Opimas. Pierderea a fost determinată de costuri de 3,8 miliarde de dolari dezvăluite miercuri într-un dosar care include cheltuieli de reorganizare, o rezervă legată de devalorizările valutare și instabilitatea din Argentina și Rusia și o plată de 1,7 miliarde de dolari pentru reînnoirea unui fond guvernamental de asigurare a depozitelor. Banca se așteaptă să raporteze costuri între 700 de milioane și 1 miliard de dolari în acest an legate de costurile de concediere și reorganizare.
Implicarea grupului imobiliar austriac Signa în sectorul de retail a fost o greșeală
A fost o greșeală pentru grupul imobiliar austriac Signa să se aventureze în afacerile cu amănuntul, deoarece acest lucru l-a costat capital care îi lipsea cu mult atunci când a încercat să evite insolvența, a declarat directorul Alfred Gusenbauer, în comentarii difuzate sâmbătă, transmite Reuters. Gusenbauer, fost lider al social-democraților și cancelar austriac, a fost unul dintre cei mai înalți directori din complexa constelație de aproximativ 1.000 de companii care alcătuiesc Signa, cea mai mare victimă de până acum a problemelor care afectează sectorul imobiliar din Europa. Holdingul Signa a depus cerere de insolvență în noiembrie, cu datorii de aproximativ 5 miliarde de euro (5,5 miliarde de dolari). De atunci, diverse unități i-au urmat exemplul. Signa are proiecte de mare profil și magazine universale în Germania, Austria și Elveția. ”Cred că aventurarea în comerțul cu amănuntul a fost o greșeală”, a declarat Gusenbauer la radioul ORF, într-un interviu. El este președintele consiliului de supraveghere al diviziilor Signa Prime Selection și Signa Development și a făcut parte din consiliul consultativ al grupului, recent dizolvat, al Signa Holding, care l-a inclus pe fondatorul Signa, Rene Benko.
Google va permite europenilor să configureze nivelul de partajare
Utilizatorii din cadrul Uniunii Europene vor putea decide în ce măsură le pot partaja datele personale serviciile Google între ele. Google a anunțat că europenii vor beneficia de mai mult control în ceea ce privește transferul datelor personale între serviciile companiei. În mod normal, serviciile Google partajează între ele informațiile utilizatorilor pentru a crea setul de date pe baza căruia se face targetarea cu reclame și pentru a face posibile anumite funcții. Însă, strict pentru cei din Uniunea Europeană, compania va oferi posibilitatea controlării nivelului de partajare a datelor între serviciile companiei. Conform gigantului american, utilizatorii vor putea alege între a lăsa partajarea să funcționeze ca și până acum, să o dezactiveze complet sau să o permită doar parțial. Aceasta este una dintre schimbările pe care Google este forțat să le face pentru a respecta noua legislație europeană privind piețele digitale.
Prețurile petrolului au urcat cu 1%
Prețurile petrolului au urcat cu 1 vineri, în timp ce unele petroliere au deviat cursul de la Marea Roșie în urma loviturilor aeriene și maritime din timpul nopții ale Statelor Unite și Marii Britanii asupra țintelor Houthi din Yemen, după atacurile rebelilor din Yemen asupra transportului maritim, transmite Reuters. Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 90 de cenți, sau cu 1,13%, la 78,31 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru țițeiul West Texas Intermediate, de referință în SUA, au urcat cu 88 de cenți, sau cu 1,15%, la 72,85 dolari pe baril. Ambele contracte de referință au consemnat scădere ped ansamblul acestei săptămâni, ca urmare a reducerilor drastice de prețuri de către Arabia Saudită și a creșterii surprinzătoare a stocurilor de petrol din SUA. ”În timp ce cererea și oferta de țiței se apropiau de echilibru, cu prețuri apropiate de 70 de dolari pe baril, escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu are acum prioritate și ar putea plasa o primă de 5-7 dolari pe baril pentru contractele futures pe țiței pe termen scurt” a declarat Dennis Kissler, vicepreședinte senior de tranzacționare la BOK Financial. Companiile care operează tancuri petroliere Stena Bulk, Hafnia și Torm au spus că au decis să oprească toate navele care se îndreaptau spre Marea Roșie.
Datoria externă totală a României a crescut până la 164 miliarde euro
u împrumuturile externe datorate de stat, firme și populație au urcat cu cu 20,093 miliarde euro, în primele 11 luni din 2023
Datoria externă totală a României a crescut cu 20,093 miliarde euro, în primele 11 luni din 2023, la 163,979 miliarde euro, de la 143,886 miliarde euro, la 31 decembrie 2022. ”În perioada ianuarie - noiembrie 2023, datoria externă totală a crescut cu 20 093 milioane euro, până la 163,979 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 116,965 miliarde euro la 30 noiembrie 2023 (71,3% din totalul datoriei externe), în creștere cu 18,6% față de 31 decembrie 2022; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2023 nivelul de 47,014 miliarde euro (28,7% din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,9% față de 31 decembrie 2022”, arată datele BNR. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,9% în perioada ianuarie - noiembrie 2023, comparativ cu 17,9% în anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 noiembrie 2023 a fost de 5,5 luni, în comparație cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2023 a fost de 96%, comparativ cu 82,4% la 31 decembrie 2022. În perioada ianuarie - noiembrie 2023 contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 20,2 miliarde euro, comparativ cu 24,331 miliarde euro în perioada ianuarie - noiembrie 2022. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 3,510 miliarde euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 552 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 320 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 251 milioane euro. Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 6,313 miliarde euro (comparativ cu 9,547 miliarde euro în perioada ianuarie - noiembrie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5,996 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 317 milioane euro.
Câștigul salarial mediu net a ajuns la 4.765 lei
u valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice, respectiv 10.935 lei
Câștigul salarial mediu net s-a ridicat la 4.765 lei, în noiembrie 2023, în creștere cu 73 lei (plus 1,6%) față de luna octombrie 2023. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice (10.935 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2.620 lei) arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna noiembrie 2023, câștigul salarial mediu brut a fost 7.766 lei, cu 257 lei (plus 3,4%) mai mare decât în luna octombrie 2023. Câștigul salarial mediu net a fost 4.765 lei, în creștere cu 73 lei (plus 1,6%) față de luna octombrie 2023. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice, 10.935 lei, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2.620 lei)”, arată datele INS. Comparativ cu luna noiembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 15,1%. Indicele câștigului salarial real a fost 107,9% în luna noiembrie 2023 față de luna noiembrie 2022. Indicele câștigului salarial real a fost 101,6% în luna noiembrie 2023 față de luna octombrie 2023. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 238,2%, cu 3,6 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna octombrie 2023. În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparație (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației. În luna noiembrie 2023, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna octombrie 2023, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 15,8% în fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a, respectiv cu 15,7% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor; între 7% și 11,5% în fabricarea echipamentelor electrice, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, extracția minereurilor metalifere, fabricarea de mobilă, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice; între 4% și 6,5% în fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), colectarea și epurarea apelor uzate, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), alte activități industriale n.c.a., fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, transporturi pe apă, fabricarea produselor textile, fabricarea produselor din tutun, cercetare-dezvoltare, fabricarea altor mijloace de transport, activități de poștă și de curier. Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna octombrie 2023 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
PIB-ul s-a ridicat în trimestrul III 2023 la 403,03 miliarde lei prețuri curente
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 403,03 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,9% față de trimestrul II 2023 și cu 2,9% față de trimestrul III 2022, arată datele provizorii (2) publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). În primele nouă luni din 2023, economia României a crescut, comparativ cu perioada similară din 2022, cu 1,4% pe seria brută și cu 2,2% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ în urma revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2023 față de varianta provizorie (1) publicată în 7 decembrie 2023. Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 403,03 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,9% față de trimestrul II 2023 și cu 2,9% față de trimestrul III 2022. Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2023 a fost de 1.185.766 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 2,2% față de perioada 1.I-30.IX 2022. Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 434,981 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 1,1% față de trimestrul III 2022. Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2023 a fost de 1.130.747 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 1,4% față de perioada 1.I-30.IX 2022. În trimestrul III 2023, în varianta provizorie (2), dinamica VAB a scăzut cu 0,1 puncte procentuale comparativ cu varianta provizorie (1), în timp ce dinamica PIB nu s-a modificat între cele două estimări. Volumul valorii adăugate brute a înregistrat modificări mai importante în: Industrie (-0.4 puncte procentuale contribuția la creșterea PIB), de la 98,2% la 98,3%; Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (-0,2 puncte procentuale contribuția la creșterea PIB), de la 99,5% la 98,8%. Volumul impozitelor nete pe produs s-a majorat cu 0,6 puncte procentuale față de varianta provizorie (1).
Firma de închiriere auto Hertz se debarasează de mașinile electrice
Firma de închiriere auto Hertz Global Holdings vinde aproximativ 20.000 de vehicule electrice, inclusiv Tesla, din flota sa din SUA, la aproximativ doi ani de la un acord cu producătorul auto pentru a-i oferi vehiculele spre închiriere, un alt semn că cererea de vehicule electrice a scăzut, transmite Reuters. Hertz va opta în schimb pentru vehicule pe benzină, compania invocând cheltuieli mai mari legate de coliziuni și daune pentru vehiculele electrice, chiar dacă își propusese să transforme 25% din flota sa într-una electrică până la sfârșitul anului 2024. CEO-ul Stephen Scherr a semnalat anul trecut, la JPMorgan Auto Conference, factorii contrari proveniți din cheltuielile mai mari pentru vehiculele sale electrice, în special pentru Tesla. Hertz a limitat chiar și cuplul și viteza la vehiculele electrice și le-a oferit utilizatorilor experimentați de pe platformă, pentru a-i ajuta să se adapteze, după ce anumiți utilizatori au avut coliziuni frontale, a spus el. Acțiunile companiei, care operează și vehicule de la producătorul suedez de vehicule electrice Polestar, printre altele, au scăzut cu aproximativ 4%. Acțiunile Tesla au scăzut cu aproximativ 3%. Hertz se așteaptă, de asemenea, la costuri de aproximativ 245 de milioane de dolari legate de cheltuielile cu amortizarea din vânzarea de vehicule electrice în trimestrul patru al anului 2023. Decizia Hertz subliniază parcursul dificil al vehiculelor electrice, pe măsură ce creșterea vânzărilor lor încetinește, determinând producători de automobile precum General Motors și Ford, să reducă planurile de producție. Analistul Morgan Stanley Adam Jonas a spus într-o notă că mișcarea Hertz este un alt semn că așteptările privind vehiculele electrice trebuie ”resetate în jos”. În timp ce consumatorii se bucură de experiența de conducere și de economiile de combustibil (pe km) ale unui vehicul electric, Jonas a spus că există și alte ”costuri ascunse pentru deținerea unui vehicul electric”. ”Cheltuielile legate de coliziuni și avarii, asociate în principal cu vehiculele electrice, au rămas ridicate în trimestrul respectiv”, a spus Hertz într-un document depus joi la autoritățile de reglementare. Compania, care planificase anterior să comande 100.000 de vehicule Tesla până la sfârșitul anului 2022 și 65.000 de vehicule Polestar pe parcursul a cinci ani, a declarat că se va concentra pe îmbunătățirea profitabilității pentru restul flotei sale de vehicule electrice.
Rata anuală a inflației a scăzut în decembrie 2023 la 6,6%, de la 6,72% în noiembrie
Rata anuală a inflației a scăzut în decembrie 2023 la 6,6%, de la 6,72% în noiembrie, arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Pe întregul an 2023, rata inflației a fost de 10,40%, față de 2022. ”Indicele prețurilor de consum în luna decembrie 2023 comparativ cu luna noiembrie 2023 a fost 100,26%. Rata anuală a inflației în luna decembrie 2023 comparativ cu luna decembrie 2022 a fost 6,6%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2023 – decembrie 2023) față de precedentele 12 luni (ianuarie 2022 – decembrie 2022) a fost 10,4%”, arată datele INS. Indicele armonizat al prețurilor de consum în luna decembrie 2023 comparativ cu luna noiembrie 2023 a fost 100,22%. Rata anuală a inflației în luna decembrie 2023 comparativ cu luna decembrie 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 7%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2023 – decembrie 2023) față de precedentele 12 luni (ianuarie 2022 – decembrie 2022) determinată pe baza IAPC a fost 9,7%. Mărfurile alimentare s-au scumpit în decembrie 2023 cu 5,82% față de decembrie 2022 și cu 0,29% față de noiembrie 2023. La această categorie cel mai mult s-au scumpit berea, cu 14,59% față de decembrie 2022, și respectiv peștele proaspăt, cu 14,11%. Cel mai mult s-a ieftinit uleiul comestibil, cu 27,47% în decembrie 2023 față de decembrie 2022. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 5,51%, în decembrie 2023 față de decembrie 2022, și cu 0,09% față de noiembrie 2023. La această categorie cel mai mult s-a scumpit detergenții, cu 23,27%, în decembrie 2023 față de decembrie 2022, și articolele chimice, cu 16,63%. Cel mai mult s-a ieftinit energia electrică, cu 14,94%, în decembrie 2023 față de decembrie 2022. Serviciile s-au scumpit cu 11,21% în decembrie 2023 față de decembrie 2022 și cu 0,7% față de noiembrie 2023. La această categorie cel mai mult s-au scumpit apa, canalul și salubritate, cu 20,81%, în decembrie 2023 față de decembrie 2022, și serviciile poștale, cu 16,12%. Nu s-au înregistrat ieftiniri la această categorie.
Producția industrială este în scădere
Producția industrială a scăzut, în primele 11 luni din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, atât ca serie brută (-4,8%), cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (-4,9%), arată datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). ”În perioada 1.I – 30.XI.2023, comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2022, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 4,8%, din cauza scăderilor producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-9,7%) și industriei prelucrătoare (-4,4%). Industria extractivă crescut cu 2,6%”, arată datele INS. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în perioada ianuarie-noiembrie 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, a fost mai mică cu 4,9%, ca urmare a scăderilor înregistrate de producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-9,8%) și industria prelucrătoare (-4,4%). Industria extractivă a crescut cu 2,7%. În luna noiembrie 2023, producția industrială (serie brută) a scăzut față de luna precedentă cu 1,1%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-2,6%) și industria extractivă (-0,8%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 10,1%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai
Jocurile Netflix s-au bucurat de un număr mai mare de download-uri în 2023
Numărul download-urilor pentru jocurile oferite de Netflix a crescut semnificativ anul trecut, în special în ultimul trimestru. Cumpărarea jocurilor din seria GTA pare să fie cea mai bună decizie luată până acum de Netflix în ceea ce privește jocurile, acestea fiind responsabile de creșterea în popularitate a jocurilor oferite de platformă. Anul trecut, jocurile Netflix, în ansamblu, s-au bucurat de un număr cu 180% mai mare de download-uri în comparație cu 2022, arată o analiză Sensor Tower. În total, jocurile companiei americane au însumat 81,2 milioane de download-uri pe Android și iOS în 2023. Dintre acestea, 53% au fost înregistrate doar în ultimul trimestru al anului, atunci când Netflix a luat trei jocuri din seria GTA. Sunt deja câțiva ani de când Netflix oferă jocuri, fără să se poată lăuda cu o performanță remarcabilă pe acest segment. Însă, încet-încet, compania a crescut numărul de jocuri și profilul acestora. Se vorbește deja de mai mult timp de ambițiile Netflix în ceea ce privește streaming-ul de jocuri, care pare o extensie naturală la cel de conținut video. Între timp, presa americană scrie și despre faptul că șefii companiei discută deja despre cum ar putea să scoată mai mulți bani din jocuri, în discuție fiind inclusiv microtranzacțiile și reclamele.
Prețurile petrolului sunt în creștere ușoară
Prețurile petrolului au urcat joi cu aproximativ 1%, după ce Iranul a confiscat un petrolier în largul coastei Omanului, amplificând riscul unei escaladări a conflictului în Orientul Mijlociu, transmite Reuters. Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 43 de cenți dolari, sau cu 0,6%, la 77,23 dolari pe baril, în timp ce prețul țițeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 47 de cenți, sau cu 0,7%, până la 71,84 dolari pe baril. În timpul tranzacțiilor, ambele valori de referință avansaseră cu peste 2 dolari, dar s-au retras ulterior din cauza inflației peste așteptări din SUA, în decembrie, și a informațiilor că China vrea să importe o cantitate mai mică de petrol saudit. Iranul a confiscat un tanc încărcat cu petrol irakian destinat Turciei, ca răzbunare pentru confiscarea, anul trecut, a aceleiași nave și a petrolului său de către SUA. Sechestrarea navei St Nikolas, sub pavilionul Insulelor Marshall, coincide cu săptămâni de atacuri ale milițiilor Houthi din Yemen, susținute de Iran, care vizează rutele maritime din Marea Roșie. Rebelii Houthi din Yemen au organizat săptămâna aceasta cel mai mare atac de până acum asupra căilor comerciale de transport maritim din Marea Roșie.
