Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Românii țin în bănci aproape 583 de miliarde de lei

Ziarul de Vrancea
25 mar 2024 993 vizualizări

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna februarie 2024 cu 1,4%, arată datele BNR

 

Creditul guvernamental a înregistrat o creștere în luna februarie 2024 cu 9,2% față de luna ianuarie 2024, până la 218,77 miliarde lei, și de 25,3% (16,9% în termeni reali), față de februarie 2023, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna februarie 2024 cu 1,4% față de luna anterioară, până la nivelul de 582,65 miliarde lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 11,6% (4,1% în termeni reali). ”Creditul guvernamental a înregistrat o creștere în luna februarie 2024 cu 9,2% față de luna ianuarie 2024, până la 218,776 miliarde lei. În raport cu februarie 2023, acesta s-a majorat cu 25,3% (16,9% în termeni reali). Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna februarie 2024 cu 1,4% față de luna anterioară, până la nivelul de 582,655 miliarde lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 11,6% (4,1% în termeni reali)”, arată datele BNR. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 70,1% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,8% față de luna ianuarie 2024, până la 408,161 miliarde lei. Comparativ cu luna februarie 2023, acestea s-au majorat cu 17,5% (9,6% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut cu 1,5% față de luna anterioară, până la 223,584 miliarde lei și cu 21,9% (13,7% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) s-au majorat cu 2,2% (până la 184,577 miliarde lei) față de luna precedentă, iar față de luna februarie 2023, au înregistrat o creștere de 12,5% (5% în termeni reali). Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 29,9% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,4% față de luna ianuarie 2024, ajungând până la nivelul de 174,493 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 0,5%, până la 35,116 miliarde euro). Comparativ cu luna februarie 2023, indicatorul exprimat în lei s-a diminuat cu 0,05% (-1%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au scăzut cu 0,3% față de luna ianuarie 2024, până la 119,922 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 0,2%, până la 24,134 miliarde euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, scăderea acestui indicator exprimat în lei a fost de 2,8% (-3,7%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut cu 2% față de luna ianuarie 2024, până la 54,571 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 2,1%, până la 10,982 miliarde euro). Comparativ cu februarie 2023, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 6,5% (5,5%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii februarie 2024 un sold de 677,932 miliarde lei. Aceasta a crescut cu 1,3% (0,5% în termini reali) față de luna ianuarie 2024, iar în raport cu februarie 2023 s-a majorat cu 10,7% (3,3% în termeni reali).  Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în luna februarie 2024 cu 0,2% față de ianuarie 2024 (-1% în termeni reali), până la nivelul de 383,922 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 68,7% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,1%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,3% în totalul creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,9% (-0,7%, în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 4,9% (-2,1% în termeni reali), pe seama majorării cu 5,5% a componentei în lei (-1,6% în termeni reali) și cu 3,7% a componentei în valută exprimată în lei (2,7% în cazul exprimării indicatorului în euro).

Afacerile din comerț au căzut cu 20% în prima lună a anului

u cifra de afaceri din comerțul cu ridicata, cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete, a scăzut cu 20% în luna ianuarie 2024, față de decembrie 2023

Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut în luna ianuarie 2024, , față de luna decembrie 2023, atât ca serie brută cu 20%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,3%, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna ianuarie 2024, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut, față de luna decembrie 2023, atât ca serie brută cu 20%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,3%. Față de luna ianuarie 2023, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în luna ianuarie 2024, a crescut, atât ca serie brută, cu 1,2%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2,1%”, arată datele INS. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2024, comparativ cu luna precedentă, a scăzut, pe ansamblu, cu 20%, ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (-41,3%), comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-38,2%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-29,2%), activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-25,1%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-15,1%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-15%), comerțul cu ridicata specializat al altor produse (-3,4%) și din comerțul cu ridicata nespecializat (-1,5%). Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna ianuarie 2024, comparativ cu luna precedentă, a scăzut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 6,3%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2024, comparativ cu luna ianuarie 2023, a crescut, pe ansamblu, cu 1,2%, datorită creșterii cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (plus 26,1%), comerțul cu ridicata nespecializat (plus 20,2%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus 10,6%) și din comerțul cu ridicata specializat al altor produse (plus 8,4%). Scăderi au înregistrat: comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (-14%), activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-13,2%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-10,5%) și comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-2,9%).

BRD și Société Générale injectează 435 de milioane de euro la Ford Otosan Romania

Ford Otosan Romania SRL, subsidiară a Ford Otosan A.Ș., a încheiat un contract de credit în valoare de 435 de milioane de euro pe termen de 7 ani cu un sindicat bancar condus de Société Générale și filiala sa din România, BRD. Împrumutul va contribui la finanțarea viitoarei generații a Ford Transit Courier și Ford Tourneo Courier, precum și la lansarea noului Ford Puma, inclusiv a variantelor complet electrice ale acestor modele, la uzina Ford Otosan din Craiova. ”Ford Otosan Romania SRL, subsidiară a Ford Otosan A.Ș., a încheiat un contract de credit în valoare de 435 de milioane de euro pe termen de 7 ani. Împrumutul va contribui la finanțarea viitoarei generații a Ford Transit Courier și Ford Tourneo Courier, precum și pentru lansarea noului Ford Puma, inclusiv a variantelor complet electrice ale acestor modele, la uzina Ford Otosan din Craiova”, anunță BRD. Société Générale și filiala sa din România, BRD, au acționat în calitate de Coordinating Mandated Lead Arrangers și Bookrunners în cadrul tranzacției, la care a participat, de asemenea, și un grup important de bănci internaționale și românești.  "Uzina noastră de la Craiova joacă un rol semnificativ în stabilirea poziției de lider a Ford Otosan în producția de vehicule electrice în Europa. Suntem încântați să anunțăm semnarea unui acord de credit sindicalizat pentru finanțarea proiectelor de investiții în curs, în vehicule și inginerie la uzina de la Craiova, pentru a materializa planurile noastre de creștere în Europa. Acest credit este un pas strategic care evidențiază importanța uzinei de la Craiova în planurile de viitor ale Ford Otosan", spune Gül Ertuğ, CFO-ul Ford Otosan. Batu Çetin, Chief Regional Officer și CEO al Société Générale pentru Türkiye & CIS, a declarat că tranzacția reflectă sprijinul Grupului Société Générale pentru tranziția energetică și reprezintă un pas important în direcția continuării relației pe termen lung dintre bancă și Ford Otosan. "Suntem încântați să finanțăm acest proiect important, care reprezintă un pas semnificativ către electrificarea industriei auto din România. Dispunem de toate resursele, know-how-ul și experiența necesare pentru a susține proiecte cheie pentru economia românească, așa cum este cel dezvoltat la Ford Otosan Craiova”, a spus Maria Rousseva, CEO-ul BRD Groupe Société Générale.

Indicele ROBOR la trei luni a coborât la 6,05% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut marți la 6,05% pe an, de la 6,06% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului, indicele ROBOR la 3 luni era 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2023 a fost 7,56%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a menținut la 6,08%, iar ROBOR la 12 luni a rămas, de asemenea, la valoarea de 6,09%. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,97% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul III 2023, în urcare față de cel din trimestrul anterior, de 5,96%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare. 

Prețul primului vehicul electric al Xiaomi va fi de aproape 70.000 de dolari

Directorul general al Xiaomi, Lei Jun, a anunțat luni prețul primului vehicul electric al companiei chineze, SU7, înainte de lansarea oficială a acestuia, programată joi, transmite CNBC. ”Obiectivul Xiaomi SU7 este să fie cel mai frumos sedan, cel mai bun de condus și cel mai inteligent sedan de sub 500.000 de yuani (69.328 USD)”, a spus Lei într-o postare pe serviciul chinez de socializare Weibo. Este prima dată când Xiaomi confirmă limita superioară a intervalului de prețuri. Joi, Xiaomi va lansa oficial vehiculul electric SU7 și va începe să preia comenzi. Mașina este expusă în magazinele Xiaomi din China, în 29 de orașe, potrivit unei alte postări pe Weibo a lui Lei. Lei Jun a spus că test drive-urile vor începe joi. Președintele grupului, Weibing Lu, a declarat anterior pentru CNBC că Xiaomi vizează segmentul premium al pieței de mașini electrice. Acest lucru l-ar pune în concurență cu producători auto precum Tesla în China.  Pentru comparație, prețul sedanului Model S al Tesla începe de la 698.900 de yuani, în timp ce prețul Modelul 3 începe de la 245.900 de yuani. Xiaomi va concura, de asemenea, cu o mulțime de producători autohtoni, inclusiv gigantul BYD, Nio, Xpeng și Li Auto, mulți dintre care vizează, de asemenea, segmentul premium al pieței vehiculelor electrice. Xiaomi este cel mai bine cunoscut ca o companie de smartphone-uri și electronice de larg consum. Dar, în 2021, compania a anunțat planuri de a intra în cursa vehiculelor electrice. Trei ani mai târziu, se confruntă cu o piață a mașinilor electrice foarte diferită din China, una care încetinește și în care concurența este acerbă. Piața de vehicule electrice se află în mijlocul unui război al prețurilor, care a fost declanșat de Tesla la sfârșitul anului 2022. Acest lucru a forțat alte companii producătoare de mașini electrice să reducă prețurile pentru a stimula cererea și a rămâne competitive, ceea ce a presat marjele și profitabilitatea în întreaga industrie.

Bitcoin a crescut la peste 69.700 de dolari pe unitate

Bitcoin a crescut luni cu peste 6%, pentru a începe ultima săptămână din martie cu un preț de peste 69.700 de dolari pe unitate, conform Coin Metrics, relatează CNBC. Ether a crescut cu 5% la 3.575,01 USD pe unitate. Majoritatea celorlalte criptomonede au crescut la rîndul lor, pe valul bitcoin. Acțiunile MicroStrategy au crescut cu 17%, în timp ce titlurile Coinbase au avansat cu 9%. Sectorul mineritului a beneficat de creștere bitcoin, acțiunile platformelor Marathon Digital și Riot fiid în urcare cu 2%, respectiv 6%. Titlurile CleanSpark au crescut cu 16%, iar Cipher Mining ai câștigat 12%. Bitcoin a fost în corecție săptămâna trecută, după ce a atins un maxim istoric de 73.797,68 USD pe unitate, pe 14 martie. Miercurea trecută, bitcoin a scăzut până la aproximativ 60.800 USD pe unitate. Alex Thorn, director de cercetare la nivel de firmă la Galaxy Digital, a spus că astfel de scăderi sunt ”în conformitate cu norma corecțiilor istorice pe termen scurt ale pieței bull”. Motivul pentru creșterea de luni a fost neclar, dar evoluția prețului criptomonedei din martie a fost caracterizată de noi maxime, urmate de retrageri sănătoase.

Rețeaua de socializare deținută de Trump, debutează la bursă

Trump Media, compania lui Donald Trump care deține rețeaua de socializare Truth Social, debutează marți la bursă, pe piața NASDAQ, transmite CNBC Compania, care se va numi Trump Media & Technology Group Corp (TMTG), este rezultatul unei combinații dintre compania lui Trump și compania de tip fantomă Digital World Acquisition Corp, deja listată la bursă. Majoritatea acționarilor DWAC au votat vineri pentru aprobarea fuziunii cu TMTG. Acea fuziune a fost încheiată luni, potrivit unui dosar la Comisia pentru bursă și valori mobiliare. Trump deține cel puțin 58% din companie, o participație care valorează 3 miliarde de dolari sau mai mult, la prețul acțiunilor de luni. Trump Media va continua să fie condusă de CEO-ul Devin Nunes și de actuala sa echipă de management, care a operat compania privată înainte ca aceasta să fuzioneze cu DWAC.

Spotify vrea să vândă cursuri online

O nouă categorie de conținut - cursuri video online - ar putea fi adăugată, în curând, în aplicația și așa aglomerată a celor de la Spotify. Spotify a început să experimenteze cu vânzarea cursurilor online, care constituie deja a patra categorie de conținut a serviciului suedez, după muzică, podcast-uri și ebook-uri. Pentru început, Spotify oferă acces la patru categorii de cursuri - muzică, creativitate, business și trai sănătos, iar furnizorii sunt BBC Maestro, Skillshare, Thinkific și PlayVirtuoso, Spotify le-a promis furnizorilor că le va oferi acces la audiențe mai mari și că poate targeta direct utilizatorii interesanți de domeniile respective. Câteva lecții dintr-un curs pot fi accesate gratuit, dar cei care vor să continue să învețe, vor trebui să plătească. Plata nu se poate face în cadrul aplicațiile, pentru că Spotify nu vrea să plătească comision către Google sau Apple. În schimb, compania oprește un comision de la furnizorii cursurilor, dar nu spune cât este acesta. Experimentul este derulat în prezent doar în Marea Britanie, iar compania va evalua rezultatele acestuia înainte să decidă cum va merge mai departe.

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.