Economic

MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Rectificarea bugetară: 115,5 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului

Ziarul de Vrancea
7 aug 2018 406 vizualizări

Ministerul Finanțelor a primit cea mai mare sumă la prima rectificarea bugetară din acest an, 1,28 miliarde lei, în principal pentru contribuția României la bugetul Uniunii Europene (UE), iar Secretariatului General al Guvernului (SGG) are în plus aproape 150 milioane lei, din care 115,5 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Per total, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează cu 7,09 miliarde de lei în urma rectificării bugetare, în contextul în care veniturile au crescut cu 5,99 miliarde lei.

Din suma totală primită de Ministerul Finanțelor, 765,5 milioane de lei sunt pentru contribuția României la bugetul UE, 240 milioane lei pentru schemele de ajutor de stat pentru investiții și rambursarea accizei la carburanți pentru transportatori, iar 200 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară din care se va asigura finanțarea referendumului pentru redefinirea familiei și a sumelor necesare înlăturării efectelor calamităților.Totodată, alte 580,7 milioane lei sunt, în principal, pentru plata despăgubirilor acordate în baza legilor de restituire a proprietăților, pentru cheltuieli de investiții în infrastructura IT și dotarea ANAF, precum și pentru participarea României la capitalul Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură.Totodată, Guvernul a decis să aloce 1,126 miliarde de lei pentru bugetele locale din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor autorităților administrației publice locale.Bugetul asigurărilor sociale de stat primește în plus 852,1 milioane lei, în principal pentru asigurarea drepturilor de pensie.Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate primește 557,5 milioane lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului din unitățile sanitare.Ministerului Afacerilor Interne primește 366,3 milioane lei, din care 100 milioane lei pentru plata pensiilor militare de stat, 100 milioane lei cheltuieli cu salariile și 150 milioane lei pentru cheltuieli de investiții.Ministerului Sănătății are în plus 333,6 milioane lei, în principal pentru achiziționarea de incubatoare și alte echipamente medicale pentru mamă și copil și pentru programe și acțiuni de sănătate.

Ministerului Educației Naționale 178,1 milioane lei, în principal pentru burse și despăgubiri civile.

Ministerului Transporturilor are în plus 170,5 milioane lei, în principal pentru facilitățile la transport acordate diferitelor categorii sociale (studenți, pensionari, veterani de război etc.) și pentru investiții ale agenților economici în infrastructura publică de transport rutier și feroviar. SGG primește suplimentar 147,8 milioane lei, din care 115,5 milioane de lei în principal pentru Catedrala Mântuirii Neamului.Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVA) are în plus 99,5 milioane de lei, în principal pentru eradicarea pestei porcine africane, în cadrul căruia se decontează despăgubiri pentru animalele sacrificate.

Cine pierde: Ministerul Cercetării, minus 122 milioane de lei, SRI minus 113 milioane lei

Cei mai mari pierzători ai rectificării bugetare sunt Ministerul Cercetării, minus 122 milioane, Serviciul Român de Informații (SRI), care a primit mai puțin cu 113 milioane lei, și Ministerul Energiei, buget redus cu 47,7 milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor. Administrația Prezidențială are un buget tăiat cu 11,1 milioane lei. Ministerul Finanțelor a anunțat că a fost nevoit să reducă unele bugete alocate cheltuielilor, la prima rectificare bugetară din acest an, pentru a asigura majorarea bugetelor alocate suplimentar.“Pentru asigurarea acestor sume, pe lângă majorarea veniturilor și având în vedere necesitatea menținerii deficitului bugetar, a fost necesară și reducerea cheltuielilor cuprinse în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, în principal prin anularea sumelor reținute conform art.21 din Legea finanțelor publice nr.500/2002, în proporție de 10% din bugetul aprobat, sume care potrivit legii nu puteau fi angajate de instituții în primul semestrul al anului, precum și reducerea unor economii rezultate din analiza plăților efectuate pe primele șase luni ale anului comparativ cu cele programate de instituții pentru aceeași perioadă”, se arată în comunicat.Cea mai mare scădere a înregistrat-o Ministerul Cercetării și Inovării, minus 122,1 milioane lei. Urmează SRI, cu o reducere a bugetului de 113 milioane lei, și Ministerul Energiei (- 47,7 milioane de lei). Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a avut bugetul tăiat cu 44,2 milioane de lei, Ministerul Afacerilor Externe cu 35,1 milioane lei, iar Serviciul de Protecție și Pază (SPP) cu 22,7 milioane lei.Alte reduceri au fost operate în carul Ministerului Turismului (- 17,3 milioane de lei), Serviciul de Informații Externe (-16,5 milioane lei) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (-16,2 milioane lei).

Administrația Prezidențială pierde 11 milioane

Executivul a decis reducerea bugetului alocat Administrației Prezidențiale cu 11,1 milioane lei. Președinția a anunțat marți că rectificarea bugetară anunțată de Guvern nu are nicio legătură cu necesitatea consolidării bugetului național, ci este un instrument de sancționare a instituțiilor nesubordonate PSD, Guvernul apelând la o formă de sabotaj bugetar. “La instituțiile la care au fost diminuate creditele bugetare, nu au fost diminuate corespunzător și creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanțate din fonduri europene precum și a lucrărilor de investiții”, a anunțat Ministerul Finanțelor. Astfel, diminuarea a fost efectuată doar în cadrul creditelor bugetare. Finanțele au anunțat că proiectul de rectificare a fost realizat în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale.

Câștigul salarial mediu net a urcat în iunie cu 14,3%, la 2.721 lei

Câștigul salarial mediu net a crescut în iunie, nominal, cu 14,3%, față de aceeași lună a anului trecut, la 2.721 lei, dar creșterea reală, în raport cu evoluția prețurilor de consum, a fost de 8,4%, ritm scăzut față de cel înregistrat în luna precedentă, potrivit datelor transmise marți de Institutul Național de Statistică (INS).În mai, câștigul salarial mediu net a crescut cu 14,4% față de aceeași lună a anului trecut, până la 2.704 lei, dar creșterea reală a fost de 8,5%. În iunie, indicele câștigului salarial real (câștigul salarial în raport cu evoluția prețurilor de consum - n.r.) față de aceeași lună a anului trecut a fost de 108,4%.În iunie, câștigul salarial mediu nominal net a crescut față de luna precedentă cu 17 lei (plus 0,6%).Indicele câștigului salarial real a fost de 100,6% pentru luna iunie față de luna precedentă.Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost de 195%, cu 1,2 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna mai 2018.În iunie, valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice, 6.473 lei, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante, 1.557 lei.În iunie, față de luna mai, în majoritatea activităților, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, de vacanță ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă și tichete cadou).De asemenea, câștigurile salariale medii nete din luna iunie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte), cât și ca urmare a disponibilizării de personal cu câștiguri salariale mici în unele activități economice, potrivit INS.Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat astfel: cu 19,9% în activități de editare, cu 18,7% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, respectiv cu 12,8% în tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor.Totodată, cele mai mari scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat astfel: cu 15,2% în intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii); între 4,5% și 9% în extracția cărbunelui superior și inferior, industria metalurgică, silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură), colectarea și epurarea apelor uzate.“În sectorul bugetar s-au înregistrat ușoare scăderi ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă, astfel: administrație publică (-0,1%), sănătate și asistență socială (-0,1%), respectiv învățământ (-1,7%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței școlare)”, se arată în comunicat.

Indicele Robor la trei luni a scăzut la 3,36%

Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,36%, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR).Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.Vineri, acesta a stagnat la 3,47%, iar luni a scăzut la 3,40%.Luni, 30 iulie, indicele a urcat la 3,47%, cel mai mare nivel din 24 februarie 2014, când a fost 3,55%. Totodată, indicele Robor la șase luni a scăzut marți la 3,46%. Vineri, acesta a stagnat la 3,53%, iar luni a scăzut la 3,49%.Luni, 30 iulie, acest indice a crescut la 3,53%, cel mai mare nivel din 5 martie 2014, când a fost 3,61%.

Românii au făcut în iulie 44.430 de tranzacții imobiliare, cu 17% mai puține decât în aceeași lună a anului trecut

Numărul de tranzacții imobiliare înregistrate în luna iulie în România a fost de 44.430, cu 17% mai mic decât în aceeași lună a anului trecut, arată datele transmise marți de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). În iulie 2017, numărul tranzacțiilor a fost de 53.498. “Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, în cea de-a șaptea lună a acestui an este cu 9.068 mai mic față de luna iulie 2017”, se arată în comunicat. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în luna iulie 2018, în București – 6.815, Ilfov – 3.285 și Timiș – 2.712. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Gorj – 284, Caraș-Severin – 192 și Olt - 102.Numărul ipotecilor, la nivel național, în luna iulie 2018, a fost de 26.781, cu 4.253 mai mare față de luna iulie 2017. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București – 5.199, Ilfov – 3.844 și Cluj – 1.981.La polul opus, se află județele Olt – 104, Harghita – 87 și Caraș Severin – 86. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în cea de-a șaptea lună din 2018 sunt Arad – 691, Timiș – 647, și Dolj – 524.Numărul de tranzacții imobiliare înregistrate anul trecut în România a fost 627.802, dintre care 19,8% numai în București și Ilfov, arată datele ANCPI.

Euro a crescut peste pragul de 4,64 lei

Banca Națională a României (BNR) a anunțat marți un curs de referință de 4,6428 lei/euro, în creștere cu 0,38% față de nivelul atins luni. Luni, euro a crescut la 4,6250 lei. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a apreciat de la 4,0000 lei la 4,0055 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 4,0191 lei la 4,0255 lei. Lira sterlină a crescut de la 5,1861 lei la 5,1933 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 155,8101 lei la 156,5112 lei. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a anunțat, luni, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,50% pe an.

Comisia Europeană va analiza dacă trebuie să impună introducerea unui încărcător comun pentru telefoanele mobile

Comisia Europeană va analiza dacă este necesar să ia măsuri în vederea introducerii unui încărcător comun pentru telefoanele mobile, din cauza lipsei de progrese din partea producătorilor de telefoane, a declarat comisarul pentru concurență Margrethe Vestager, transmite Reuters. Executivul UE a cerut de peste 10 ani introducerea unui încărcător comun, motivând că încărcătoarele vechi sunt sursa a peste 51.000 de tone de deșeuri electronice pe an și că încărcătoarele diferite sunt un inconvenient pentru utiizatori.Utilizatorii de iPhone și de telefoane cu sistem Android se plâng de mult timp de încărcătoarele diferite ale telefoanelor.Ca reacție la presiunile UE, 14 companii, între care Apple, Samsung, Huawei și Nokia, au semnat voluntar un memorandum de înțelegere, în 2009, pentru armonizarea încărcătoarelor pentru modelele noi de smartphone-uri care urmau să fie introduse pe piață în 2011. Unele companii au semnat ulterior scrisori de intenție, în 2013 și 2014, după expirarea memorandumului, în 2012. Comisia Europeană nu este însă mulțumită de situația actuală. “Având în vedere progresele nesatisfăcătoare ale acestei abordări voluntare, Comisia va lansa în curând un studiu de impact, pentru evaluarea costurilor și beneficiilor altor opțiuni”, a spus Vestager pe 1 august, răspunzând unei întrebări puse de un parlamentar european. Astfel de studii ajută Comisia să decidă dacă este nevoie să intervină. De această problemă răspunde comisarul pentru Piața Internă, Elzbieta Bienkowska.

Apple, YouTube, Facebook și Spotify au eliminat conținutul postat de Alex Jones, autor al unor teorii ale conspirației

Apple, YouTube, Facebook și Spotify au eliminat de pe platformele lor podcasturi și canale ale lui Alex Jones, autor al unor teorii ale conspirației, anunțând luni că proprietarul platformei media Infowars a încălcat standardele comunității, transmite Reuters.Măsurile sunt cele mai ample acțiuni adoptate până acum de companiile de internet, care anterior au suspendat sau eliminat o parte din conținutul produs de Infowars.De la fondarea Infowars în 1999, Jones a atras o audiență vastă. Între teoriile pe care le-a promovat este cea potrivit căreia atacurile care au avut loc în New York și Washington pe 11 septembrie 2001 au fost organizate de guvernul american.Facebook a anunțat că a eliminat paginile lui Alex Jones din cauza “glorificării violenței, care încalcă politicile referitoare la violența grafică și care folosesc un limbaj dezumanizant pentru a descrie persoane care sunt transsexuali, musulmani și imigranți și care încalcă politicile noastre referitoare la limbajul care transmite ură”.Aplicația Infowars rămâne disponibilă în magazinele de aplicații ale Apple și Google Play, în timp ce Twitter a anunțat că în prezent conturile Infowars nu încalcă regulile sale.Alphabet și Apple nu au răspuns imediat de ce aplicația Infowars mai este disponibilă pe platformele lor.Editorul Infowars Paul Joseph Watson a afirmat printr-un tweet că eliminarea conținutului este o cenzură și are rolul să ajute democrații în alegerile pentru Congres care vor avea loc în noiembrie.“Infowars este creditată să fi avut un rol major în alegerea președintelui Donald Trump. Prin interzicerea Infowars, marile companii de tehnologie se implică în alegeri cu doar trei luni înainte de scrutinul crucial de la jumătatea mandatului”, a scris Watson pe site-ul Infowars.Nici Jones și niciun reprezentant al Infowars nu au fost disponibili pentru comentarii suplimentare. Niciuna dintre companiile care au blocat conținutul nu au comentat dacă și-au coordonat acțiunile.Alex Jones Channel a afișat luni pe YouTube un banner în care afirmă că acest cont a fost interzis pentru că încalcă regulile comunității, iar un purtător de cuvânt al YouTube a adăugat prin email că încălcarea repetată a politicilor, cum sunt cele care interzic discursul care instigă la ură și hărțuirea, au dus la blocarea conturilor.Apple a șters cea mai mare parte a podcasturilor Infowars, iar un purtător de cuvânt a spus într-un comunicat că Apple “nu tolerează discursul urii” și că publică reguli pe care dezvoltatorii și publisherii trebuie să le respecte.“Podcasturile care încalcă aceste recomandări sunt eliminate din directorul nostru, iar acestea nu mai pot fi căutate și nu mai sunt disponibile pentru descărcare sau streaming. Credem în reprezentarea unei game largi de opinii, atâta timp cât oamenii îi respectă pe cei cu opinii diferite”, se arată într-un comunicat al Apple.Un singur program oferit de Infowars, “RealNews with David Knight,” mai rămăsese luni pe platformele pentru podcasturi ale Apple. BuzzFeed a relatat că Apple a eliminat biblioteca pentru cinci din cele șase podcasturi Infowars ale lui Jones, inclusiv show-urile “War Room” și “The Alex Jones Show.”Twitter a anunțat într-un email că postările de pe alte site-uri desori nu sunt publicate și pe Twitter și că tweet-urile Infowars sunt criticate deseori de cître oameni. Compania a adăugat că dacă Infowars va încălca în viitor regulile Twitter, atunci va lua măsuri.Compania de muzică și podcasturi Spotify a anunțat luni că a eliminat toate programele Infowars de pe platforma sa, după ce săptămâna trecută eliminase unele dintre acestea.Un reprezentant al companiei a spus că Spotify a luat în serios informațiile referitoare la conținutul care propagă ură.“Din cauza încălcărilor repetare ale politicilor Spotify referitoare la conținutul interzis, The Alex Jones Show a pierdut accesul la platforma Spotify”, a spus reprezentantl companiei.La sfârșitul lunii iulie, Facebook a suspendat contul personal al lui Jones, pentru o perioadă de 30 de zile, din cauza discursului agresiv, care instigă la ură.Jones a promovat și o teorie conform căreia masacrul care a avut loc în 2012 la școala Sandy Hook a fost organizat de forțe de stânga pentru a impune controlul armelor. În urma atacului efectuat de un tânăr în vârstă de 20 de ani, și-au pierdut viața 26 de copii și adulți.Jones a fost dat în judecată în Texas de doi părinți ai victimelor atacului de la Sandy Hook, care îi cer cel puțin 1 milon de dolari, aceștia afirmând că au fost hărțuiți din cauza programelor acestuia.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.