MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Protecția Consumatorului a amendat 500 de magazine Mega Image cu 5,6 milioane de lei
Printre cele mai frecvent întâlnite abateri s-au numărat neconcordanțe între prețul produsului la raft și prețul acestuia la casa de marcat
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a amendat cu 5,65 milioane de lei un număr de 500 de magazine aparținând lanțului de supermarketuri Mega Image, în urma abaterilor constatate în timpul unor controale derulate începând de la jumătatea lunii august. "În toate locațiile verificate, comisarii ANPC au constatat abateri de la respectarea prevederilor legale în vigoare, în domeniu, pentru care au aplicat următoarele sancțiuni: 793 amenzi contravenționale, în valoare totală de circa 5,65 milioane lei; 152 avertismente; oprire temporară de la comercializare până la remedierea deficiențelor constatate pentru produse în valoare totală de peste 35.000 lei; oprire definitivă de la comercializare a produselor neconforme în valoare circa 1,2 milioane lei; oprire temporară de la prestarea serviciilor, până la remedierea deficiențelor, pentru 31 de magazine; propuneri de încetare a practicii comerciale incorecte, pentru 12 magazine", se arată într-un comunicat al ANPC. Printre cele mai frecvent întâlnite abateri s-au numărat neconcordanțe între prețul produsului la raft și prețul acestuia la casa de marcat, inducerea în eroare a consumatorilor, nefiind precizate pe eticheta de la raft ingredientele exacte conținute, nerespectarea regimului promoțiilor (comercializarea produselor ambalate multipack, fără a exista la vânzare produsul, pentru a se verifica prețul singular, neafișarea datei de început a promoției, lipsa informațiilor cu privire la perioada de desfășurare a promoțiilor), diferențe între cantitatea netă marcată pe ambalaj și cea reală a produsului, comercializarea unor produse cu termenul de valabilitate/data de minimă durabilitate expirat/expirată sau data-limită de consum/data durabilității minimale depășită. Totodată, au fost constatate și alte nereguli precum nerespectarea condițiilor de depozitare, păstrare și expunere la comercializare, schimbarea stării termice inițiale a produselor, comercializarea unor produse alimentare care prezentau semne organoleptice de alterare și comercializarea unor produse alimentare cu miros și gust urât sau pete de mucegai. "Supravegherea activității marilor retaileri este o prioritate pentru Autoritatea noastră. Lanțurile foarte mari de magazine au un impact social major. Din acest motiv, suntem obligați să analizăm permanent de la calitatea legumelor și fructelor, până la condițiile de comercializare, inclusiv diferențele de preț ale produselor de la raft, la casa de marcat. Vrem, în felul acesta, să transmitem un mesaj ferm legat de tot ceea ce înseamnă drepturile consumatorilor. Din păcate, pare că nu reușim să ne facem înțeleși și, permanent, sunt invocate abuzurile Autorității noastre când, de fapt, își doresc să mascheze realitatea. La ei acasă se poate să le respecte, la noi pare că nu", a declarat Horia Constantinescu, președinte ANPC.
Eliminarea facilităților fiscale din IT accelerează o criză deja resimțită pe piața muncii
u în IT, există în continuare specializări pentru care găsirea candidaților potriviți rămâne o problemă
Eliminarea facilităților fiscale din domeniul IT accelerează o criză deja resimțită pe piața muncii, iar competiția între candidați va crește și mai mult, arată o analiză realizată de o platformă de recrutare online din România. "Anul 2023 a fost unul dificil pentru sectorul IT, atât la nivel global, dar mai ales în România. Pe de o parte, concedieri semnificative în prima parte a anului au lăsat foarte mulți candidați în căutare de job într-o piață cu pretenții tot mai ridicate, iar pe de altă parte, impozitarea veniturilor de peste 10.000 de lei brut, măsură care ar urma să fie implementată din această toamnă, pune presiune pe recrutare și îi poate determina pe angajatori să se orienteze către candidații mai tineri, care să se încadreze în limita salarială neimpozitabilă", se arată în analiza citată. Numărul de joburi din IT disponibile pe platforma de recrutare bestjobs s-au menținut la nivelul lunii ianuarie, în timp ce numărul aplicărilor înregistrate de candidați în ultima lună este cu 15% mai mare decât la începutul anului. În IT, există în continuare specializări pentru care găsirea candidaților potriviți rămâne o problemă. Acestea sunt, de regulă, cele legate de tehnologiile noi sau în dezvoltare, precum automatizările, Inteligența Artificială sau securitatea cibernetică, pentru care ofertele salariale sunt cu mult peste media pieței. Astfel, un Cybersecurity Engineer poate câștiga între 1.500 și 2.300 euro net, un Ofițer în securitatea datelor, între 1.000 și 1.500 euro net și un Automation QA Engineer, între 1.900 și 2.500 euro net, potrivit datelor bestjobs. De altfel, cei mai mulți angajați din IT, în special cei care lucrează în programare și ale căror salarii depășesc 10.000 de lei brut, pot viza alte tipuri de contracte care să avantajeze mai mult, precum cele de colaborare prin PFA sau microîntreprindere. La polul opus, eforturile marilor companii din IT de a-și ajusta numărul de angajați recrutați în timpul pandemiei la volumul de muncă actual a rezultat în concedieri masive în acest sector, care au început de la finalul lui 2022 și încă au ecou pe piața muncii. Foarte mulți candidați sunt încă disponibili după perioade lungi de căutări și, în contextul eliminării facilităților fiscale, vor fi nevoiți să își reducă considerabil și așteptările financiare. "După mulți ani în care sectorul IT s-a confruntat cu un mare deficit de specialiști, în ciuda ofertelor mari salariale, anul acesta se conturează un schimb în raportul de forțe dintre angajatori și candidați, avantajul trecând de partea angajatorilor. Cu toate acestea, unele specializări o duc mai bine decât altele, dar la nivelul recrutărilor, se simte o tensiune tot mai mare, în contextul în care unii candidați au dificultăți în a-și găsi rapid un job potrivit", spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.
Ciolacu: Majorăm cu 10% salariul minim general, de la 3.000 de lei la 3.300 de lei brut
Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi (ieri), că Guvernul majorează cu 10% salariul minim general, de la 3.000 de lei la 3.300 de lei brut pe lună. Premierul a mai spus din calculele prezentate în această dimineață de Ministrul Finanțelor, în urma introducerii asigurărilor de sănătate pentru toți angajații, indiferent de activitate, salariul minim net al angajaților din construcții, agricultură și industria alimentară ar fi putut scădea și că nu este de acord cu acest lucru, astfel că a decis să scoată de pe ordinea de zi Ordonanța care vizează aceste categorii. ”Astăzi, majorăm cu 10% salariul minim general, de la 3.000 de lei la 3.300 de lei brut pe lună, așa cum am promis, pentru a proteja veniturile salariaților din România. Acest Guvern nu va renunța la prioritatea de a crește salariul minim și ne dorim să existe o altă treaptă de creștere în 2024, pe care o vom discuta, evident, cu partenerii sociali”, a spus premierul în deschiderea ședinței Executivului. Potrivit lui Ciolacu, ”calculele prezentate în această dimineață de Ministrul Finanțelor arată că, în urma introducerii asigurărilor de sănătate pentru toți angajații, indiferent de activitate, salariul minim net al angajaților din construcții, agricultură și industria alimentară ar fi putut scădea”. ”Eu nu sunt de acord cu acest lucru! Niciun salariu minim net nu trebuie să scadă! Drept urmare, am decis să scoatem de pe ordinea de zi această ordonanță care vizează aceste categorii. Ministerele de resort vor reanaliza textul. Până atunci, toate salariile din construcții, agricultură și industria alimentară vor rămâne la fel”, a mai spus premierul Marcel Ciolacu.
Analiștii se așteaptă ca-n următorul an inflația să ajungă la circa 7,5%
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA Romania a scăzut semnificativ în luna august, (cu 7,5 puncte) la valoarea de 47,9 puncte. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni a crescut ușor fata de exercițiul anterior și s-a situat la valoarea medie de 7,58%. ”Indicatorul de Incredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut semnificativ în luna august, (cu 7,5 puncte) la valoarea de 47,9 puncte. Această situație s-a datorat scăderii ambelor componente ale indicatorului, însă se remarcă scăderea componentei de anticipații cu 8,8 puncte până la valoarea de 38,3 puncte”, anunță Asociația CFA Romania. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni a crescut ușor față de exercițiul anterior și s-a situat la valoarea medie de 7,58%. “În contextul anticipatelor majorări de taxe indicatorul de încredere a scăzut puternic în luna august. De asemenea anticipațiile de majorare a taxelor indirecte, a avut un efect de creștere ușoară a anticipațiilor inflaționiste. În contextual incertitudinii ridicate și anticipațiile de creștere economică pentru 2023 s-au redus substanțial”, spune Adrian Codirlașu, CFA – vicepreședinte al Asociației CFA Romania. În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, 81% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0119 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0753 lei pentru un euro. Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 50% dintre participanți anticipează o scădere a acestora în timp ce 44% dintre participanți anticipează o stabilitate în următoarele 12 luni. De asemenea 68% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, iar 31% ca sunt corect evaluate. Deficitul bugetului de stat anticipat pentru acest an: valoarea medie a anticipațiilor este de 5,5%.
Asociația micilor producători de energie: Numărul prosumatorilor a escaladat
u statul român, prin ANRE, companiile distribuitoare de energie din România și furnizorii nu au putut ține pasul
Asociația micilor producători de energie electrică din România (AMPEER)a transmis, joi, după suspendarea programului Casa Verde Fotovoltaice, că statul român, ANRE și furnizorii de energie nu pot face față ritmului în care numărul prosumatorilor din România a crescut în ultima perioadă, fiind necesară o reformă legislative fundamental. ”Dacă România se poate mândri cu o creștere într-un domeniu în ultimii 2 ani, cu siguranța ne putem referi la creșterea exponențială a numărului de prosumatori persoane fizice majoritar, dar și persoane juridice. Doar în primele șase luni din anul 2023, numărul prosumatorilor a escaladat de la circa 40.000, câți erau la finele anului 2022, la peste 77.600 de prosumatori, capacitatea lor de producție crescând de peste 2,3 ori în intervalul analizat”, a transmis, joi, AMPEER, într-u comunicat de presă. Sursa citată a precizat că acesta este doarb începutul, iar ”statul roman, prin ANRE, companiile distribuitoare de energie din România și furnizorii nu au putut ține pasul, din punct de vedere tehnic și birocratic, cu apetitul românilor de a deveni semi-independenți energetic cu scopul de a-și diminua facturile la energie electrică prin montarea unui sistem fotovoltaic”. ”AMPEER, reprezentând interesele prosumatorilor din România, consideră că este necesară o reforma legislativă fundamentală, alături de schimbări majore și investiții de anvergură în dezvoltarea rețelelor muribunde, în care, de prea mulți ani, nu s-a investit aproape nimic”, a mai transmis organizația. Organizația anunță că are soluții pentru armonizarea legislației actuale cu cea europeană, dar și propuneri concrete pentru mărirea capacității de producție ”pentru cea mai ieftină și facilă energie de pe Terra, cea de la Soare”.
Chatboții ajung pe Facebook, Messenger, Instagram și WhatsApp
Facebook, Messenger, Instagram și WhatsApp vor pune, în curând, la dispoziția utilizatorilor chatboți cu diverse personalități și funcționalități. Meta a anunțat că va lansa mai multe tipuri de chatboți pentru platformele sale sociale, confirmând zvonurile care au circulat anterior. Niciuna din platformele sociale ale companiei nu va scăpa de chatboți, cu excepția Threads, care este, încă, în plin proces de dezvoltare. În principiu, chatboții din cadrul Facebook, Messenger, Instagram și WhatsApp vor oferi răspunsuri la întrebările utilizatorilor, la fel ca ChatGPT. În plus, aceștia vor avea acces în timp real la rezultatele de căutare disponibile în Bing, în urma unui partener din Meta și Microsoft. De asemenea, cu ajutorul acestora, utilizatorii vor putea genera și imagini, pornind de la comanda /imagine. Chatboții vor exprima 28 de caractere, multe dintre acestea bazate pe personalități precum Charli D’Amelio, Dwyane Wade, Kendall Jenner, MrBeast, Snoop Dogg, and Paris Hilton. Meta intră aici în concurență directă cu OpenAI, având câteva atuuri în mânecă. Pe de o parte, Meta oferă gratuit acces la funcții disponibile doar contra cost în cazul ChatGPT.
Indonezia interzice tranzacțiile comerciale pe platformele de socializare
Ministerul Comerțului din Indonezia a declarat marți că lucrează pentru a reglementa în continuare comerțul electronic, adăugând că țara nu permite tranzacții pe platformele de social media, transmite CNBC. ”Unul dintre lucrurile reglementate este că guvernul permite ca rețelele sociale să fie folosite doar pentru a facilita promovarea, nu pentru tranzacții”, a spus ministerul într-un comunicat oficial. Aceasta înseamnă că utilizatorii din Indonezia nu pot cumpăra sau vinde produse și servicii pe TikTok și Facebook. Guvernul a declarat că va interzice, de asemenea, companiilor de rețele sociale să devină platforme de comerț electronic, pentru a preveni utilizarea abuzivă a datelor publice. Într-o conferință de presă de luni, ministrul Comerțului Zulkifli Hasan a spus că ”legătura șîntre rețelele sociale și comerțul electronicț trebuie ruptă, astfel încât algoritmul să nu fie controlat în totalitate”, iar acest lucru ”previne utilizarea datelor cu caracter personal” în scopuri comerciale.
Prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 3%
Prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 3% miercuri, după ce stocurile de țiței din SUA au scăzut mai mult decât erau așteptările, amplificând îngrijorările legate de ofertă, pe fondul reducerilor de producție ale OPECÂ, transmite Reuters. Contractele futures pentru țițeiul Brent au depășit 97 dolari pe baril, urcând ulterior cu 2,55 dolari până la 96,51 dolari pe baril. Contractele futures pentru țițeiul (WTI) West Texas Intermediate, din SUA, au urcat cu 3,16 dolari, până la 93,54 dolari. Ambele benchmarkuri au atins cel mai ridicat nivel din acest an în tranzacțiile intraday. Stocurile de țiței din SUA au scăzut săptămâna trecută cu 2,2 milioane de barili, până la 416,3 milioane de barili, au arătat datele guvernamentale, în comparație cu așteptările analiștilor dintr-un sondaj Reuters, privind o scădere de 320.000 de barili.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
