MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Profitul Petrom s-a triplat
OMV Petrom a afișat pentru primul semestru un profit net de 1,2 miliarde lei
OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, a realizat în primul semestru din acest an un profit net de 1,21 miliarde lei (circa 266 milioane euro), cu 199% mai mare decât cel raportat în peroada similar a anului trecut, pe fondul creșterii vânzărilor cu 25% și reducerii investițiilor, arată rezultatele financiare publicate joi. În primul semestru din 2016, compania a obținut un profit net de 405 milioane lei (90 milioane euro). Vânzările au crescut în primele șase luni cu 25%, la 9,26 miliarde lei, stimulate "de prețurile semnificativ mai ridicate la țitei și volumele mai mari de produse petroliere, gaze naturale și electricitate, compensate parțial de prețurile medii de vânzare mai scăzute la gaze naturale”, arată raportul. "În primele șase luni din 2017, am transformat condițiile de piață favorabile într-o performanță operațională și financiară solidă. Am beneficiat de prețuri ale țițeiului în creștere, marje de rafinare solide și de o cerere mai mare pentru toate produsele noastre”, a declarat directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe. Un alt element care a susținut profitul Petrom este eliminarea "taxei pe stâlp" de la 1 ianuarie 2017. Investitiile au scăzut cu 32% în primul semestru, la 913 milioane lei, de la 1,34 miliarde lei în primul semestru din 2016, influențate în principal de reducerile substanțiale de investiții din segmentul Upstream. Pentru 2017, compania estima inițial investițiii de circa 800 milioane euro, cu 40% mai mari față de 2016, însă a revizuit în scădere bugetul. ”Am revizuit estimările de investiții pentru 2017 în sensul scăderii acestora la 0,7 miliarde euro de la 0,8 miliarde euro, ca urmare a optimizării portofoliului de sonde, economiilor de costuri și revizuirii proiectelor; cu toate acestea, suntem pregătiți pentru o intensificare a activității de investiții în a doua jumătate a anului 2017, mai ales având în vedere poziția noastră financiară solidă", a mai spus Gheorghe. În România, producția totală de hidrocarburi a fost în primul semestru de 29,39 milioane bep, în scădere cu 4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Producția de țiței și condensat în România a fost de 12,57 milioane bep, cu 5% mai mică decât în semestrul I 2016, ”în principal din cauza declinului natural și a impactului vremii nefavorabile”, arată raportul companiei. Producția de gaze naturale în România a scăzut în primul semestru cu 2% ,la 16,82 milioane bep, din cauza declinului natural și a impactului activităților de construcție la Totea Deep, care au fost compensate parțial de producția din proiectul offshore Lebăda Est NAG de comprimare a gazelor. Compania avea la sfârșitul primului semestru 14.332 angajați, cu 6% (905) mai puțini față de perioada similară a anului trecut. OMV Petrom este cel mai mare grup petrolier din România, cu o producție anuală de țiței și gaze de aproximativ 64 milioane bep în 2016. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW și un parc eolian de 45 MW. Pe piața distribuției de produse petroliere, OMV Petrom este prezent pe piețele din România și țările învecinate prin intermediul a 783 benzinării, la sfârșitul lui 2016, sub două branduri, OMV și Petrom.
Ce spune șefa celei mai mari companii petroliere din țară despre prețul carburanților
OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, nu comentează declarațiile politice legate de o posibilă întâlnire cu reprezentanți ai Guvernului pe marginea păstrării prețurilor la carburanți și după creșterea accizei, dar asociațiile din care face parte au avut discuții cu autoritățile inclusiv pe marginea acestui subiect, a declarat joi directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, în cadrul unei conferințe de presă. Ministerul Finanțelor a redactat recent un proiect de ordonanță de Guvern prin care urmează să fie modificat Codul Fiscal, una dintre noutăți fiind majorarea semnificativă a accizelor la carburanți de la 1 septembrie, ceea ce înseamnă că șoferii ar putea plăti mai mult pentru benzină și motorină. Practic, Ministerul Finanțelor propune revenirea accizelor la carburanți exact la nivelul din 2016, când era în vigoare supraacciza de 7 eurocenți pe litrul de carburanți introdusă de guvernul PSD condus de Victor Ponta în 2014. Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat recent că măsura va avea un impact "nesemnificativ" asupra prețului resimțit de consumator. "Pentru consumator nu va fi o povară, având în vedere că în acest moment prețul barilului și al carburanților este redus. Discuția pe care am înțeles că Ministerul Finanțelor a purtat-o cu operatorii economici este ca această creștere să fie practic absorbită în prețul actual", a mai spus recent șeful ALDE. Mariana Gheorghe a declarat joi că nu comentează declarațiile politice și nici deciziile comerciale care vor fi luate de companie, dar a mai spus că asociațiile din care face parte compania a avut discuții cu autoritățile inclusiv pe marginea acestui subiect. ”Nu comentăm declarații politice. Nu o sa comentăm nici asupra deciziilor comerciale. Dacă decizia asupra accizei se aprobă, vom lua și noi o decizie. Asemenea măsuri sunt sensibile și pot influența competiția. (...) Autoritățile au avut consultări pe mai multe subiecte cu asociațiile din care facem parte. A fost discutat și acest subiect”, a afirmat Gheorghe. Ea a atras atenția că, din prețul final, taxele reprezintă 50%, cotația internațională a prețului țițeiului 35-40%, iar cheltuielile și profitul companiei se înscriu în restul de 10-15%. Gheorghe a subliniat că, la 1 ianuarie 2017, când Guvernul a decis eliminarea supraacizei și reducerea TVA, prețul carburanților a scăzut cu 50 de bani într-o singură zi.
“Contul de TVA va genera dificultăți majore de flux de numerar firmelor”
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), care reunește 45 de organizații sau membri asociați din mediul de afaceri, susține că implementarea noului sistem de plată a TVA încont separat "peste noapte", fără timp de pregătire și în lipsa unei analize de impact, va genera dificultăți majore de flux de numerar companiilor care își plătesc cinstit taxele, iar unele ar putea intra în insolvență . Membrii coaliției nu sunt de acord cu privire la consecințele implementării noului sistem privind plata defalcată a TVA, prin care se intenționează utilizarea unui cont bancar dedicat încasărilor și plăților de TVA. Ministerul Finanțelor a publicat recent proiectul de ordonanță privind plata defalcată a TVA (split payment), măsură prevăzută în programul de guvernare al actualului guvern PSD-ALDE și care urmează să se aplice din 1 octombrie, care prevede că toate companiile plătitoare de TVA trebuie să deschidă conturi separate pentru plata taxei, din care nu mai pot folosi bani decât cu acordul Fiscului, iar orice greșeală în plata TVA va atrage o amendă de 50% din sumă. Oamenii de afaceri din cadrul CDR consideră că stabilitatea și transparența cadrului fiscal sunt cruciale în vederea unei dezvoltări economice predictibile și sustenabile a României și susțin lupta pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale proporțional cu costurile administrative ce revin contribuabililor onești. Conform proiectului de ordonanță, sistemul privind plata defalcată a TVA se va aplica opțional începând cu 1 septembrie 2017, urmând a fi obligatoriu începând cu 1 octombrie 2017. “Noul sistem privind plata defalcată a TVA, în primul rând va genera dificultăți majore de flux de numerar, cu consecința necesității atragerii unor noi surse de finanțare, sau în cazuri nefericite, chiar cu intrarea în insolvență a agenților economici onești. În plus, odată cu aplicarea sistemului se intenționează aplicarea unor sancțiuni considerabile (amenzi în valoare de 10% - 50% din valoarea TVA nevirată în contul furnizorului / prestatorului), chiar și în situația unor plăți făcute din greșeală în alte conturi decât conturile dedicate de TVA”, se arată în comunicatul transmis de CDR. Membrii coaliției susțin că evaziunea fiscală din domeniile cu risc fiscal ridicat de nedeclarare a veniturilor nu va fi combătută de noul sistem de plată defalcată a TVA. “Dorim să semnalăm faptul că o astfel de măsură prin care sunt indisponibilizate sumele de TVA, prin limitarea scopului pentru care pot fi folosite și deci a dreptului de dispoziție asupra acestora, reprezintă o ingerință asupra dreptului de proprietate al firmelor, ceea ce ridică probleme de constituționalitate a acestor măsuri”, sunt de părere oamenii de afaceri.
Înmatriculările de autoturisme au ajuns la șapte luni la peste 350.000 de unități
Înmatriculările de autoturisme în România au crescut în primele șapte luni ale acestui an cu 69,2% față de aceeași perioadă din 2016, până la 350.780 de unități, potrivit datelor publicate joi de către Direcția Regim Permise Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Înmatriculările de autoturisme second-hand aduse din străinătate au accelerat puternic față de anul trecut, un efect clar al eliminării timbrului de mediu de la 1 februarie. Datele publicate includ înmatriculările cumulate de mașini noi și second-hand și detalii legate de ponderea mașinilor noi sau de ocazie în totalul înmatriculărilor. Astfel, înmatriculările de autoturisme noi în România au crescut în primele șapte luni cu 21,9% față de aceeași perioadă din 2016, la 56.343 unități. De asemenea, în perioada ianuarie-iulie au fost înmatriculate în România 294.437 de autoturisme second hand, în creștere cu 82,78% față de primele șapte luni din 2016, potrivit datelor DRPCIV. Astfel, 83,9% din autoturismele înmatricultate în primele șapte luni au fost uzate. În luna iulie au fost înmatriculate 11.335 de autoturisme noi, în creștere cu 5,27% față de iulie 2016, și 41.131 autoturisme second-hand, cu 62,16% mai multe față de a șaptea lună a anului trecut. Principala cauză a creșterii puternice a înmatriculărilor de autoturisme second hand este eliminarea timbrului de mediu de la 1 februarie 2017. În 2016, au fost înmatriculate 396.538 de autoturisme în România, în creștere cu 19,4% față de 2015, an în care s-au înmatriculat 332.223 de unități. Înmatriculările de autoturisme noi în România au crescut anul trecut cu 17%, la 94.924 de unități. Anul de vârf pentru înmatriculările de autoturisme noi în România a fost 2007, cu 312.589 înmatriculări.
Luxemburgul devine a opta țară europeană afectată de scandalul ouălor
Luxemburgul s-a alăturat listei cu țări europene afectate de scandalul ouălor contaminate cu Fipronil, au arătat teste efectuate într-un supermarket și la producători de alimente la care sunt folosite ouă, relatează RTBF. Ducatul devine astfel a opta țară europeană unde au fost vândute ouă contaminate. Guvernul a anunțat că „ouă contaminate au fost scoase la vânzare pe piața luxemburgheză” în supermarketurile Aldi și Cactus. Ce nu s-a vândut deocamdată, a fost restras. Supermarketuri din Germania, Olanda, Belgia, Suedia și Elveția au retras milioane de ouă de pe rafturi, după ce s-a aflat că ar fi contaminate cu Fipronil, o substanță potențial periculoasă pentru oameni. Fipronil este folosit în produsele veterinare pentru a combate puricii, păduchii și căpușele. Însă UE interzice folosirea sa pentru tratarea animalelor destinate consumului uman, precum găinile. În cantități mari, insecticidul este considerat „cu un grad moderat de periculozitate” și poate afecta rinichii, ficatul și tiroida oamenilor, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Câștigurile Băncii Transilvania au urcat cu 8,2%
Banca Transilvania (simbol bursier TLV), a doua instituție de credit după active de pe piața românească, a înregistrat în primul semestru al acestui an un profit net de 496,06 milioane lei (circa 109 milioane euro), în creștere cu 8,2% față de aceeași perioadă din anul precedent, în ciuda scăderii veniturilor operaționale, arată rezultatele financiare publicate joi de bancă. În primul semestru din 2016, banca a obținut un profit net de 458,26 milioane lei. Activele băncii au ajuns la jumătatea acestui an la 53,24 miliarde lei (11,7 miliarde euro), în creștere cu 2,8% față de nivelul înregistrat în decembrie 2016. Anul trecut, Banca Transilvania a depășit în premieră BRD și a urcat pe poziția a doua în clasamentul băncilor românești după valoarea activelor, în urma BCR, care a rămas liderul pieței. La jumătatea anului, distanța dintre Banca Transilvania și BRD a crescut, în condițiile în care BRD a afișat active de 51,54 miliarde lei (11,3 miliarde euro) la finalul lunii iunie. Veniturile din dobânzi ale Băncii Transilvania au scăzut în primul semestru cu 1,2% față de aceeași perioadă din 2016, la 989,3 milioane lei, în timp ce veniturile din comisioane au urcat în același interval cu 12,7%, la 273,9 milioane lei.
Comenzi mai mari pentru firmele din industrie
Companiile din sectorul industriei de prelucrare au primit, în luna iunie, comenzi noi mai mari cu 2,6% față de aceeași lună a anului trecut, în principal ca urmare a cererii mai mari înregistrate de firmele din industria bunurilor de folosință îndelungată, care a compensat scăderea comenzilor de bunuri de capital, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția vine după un avans mult mai mare în luna mai, de 24,6%, cel mai înalt ritm de creștere lunară din ultimii patru ani. Cumulat, în primele șase luni din acest an, companiile din sectorul industriei de prelucrare au primit comenzi noi mai mari cu 11,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. În iunie, principalul avans al comenzilor noi a fost înregistrat de industria bunurilor de folosință îndelungată (plus 16,6%) și de sectorul bunurilor intermediare (plus 7,6%). Comenzile noi din industria bunurilor de capital au scăzut în iunie cu 1,3%. Față de luna precedentă, comenzile noi din industria de prelucrare au scăzut în iunie cu 2,6%. În 2016, comparativ cu 2015, comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut cu 7,3%, ritm dublu față de cel de 3,6% înregistrat în 2015, față de 2014.
