MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Prețurile alimentelor au urcat masiv în ultima lună
La nivel mondial, alimentele s-au scumpit în medie cu 13%, a anunțat ONU u întreruperea aprovizionării cu culturi din regiunea Mării Negre a exacerbat creșterea prețurilor mărfurilor alimentare, arată agenția alimentară a instituției
Prețurile alimentelor au crescut la nivel mondial cu aproape 13% în martie, până la un nou nivel record, deoarece războiul din Ucraina a provocat tulburări pe piețele cerealelor de bază și uleiurilor comestibile, a anunțat agenția alimentară a ONU, transmite Reuters. Indicele prețurilor alimentelor, al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care urmărește cele mai comercializate mărfuri alimentare la nivel global, a înregistrat o medie de 159,3 puncte luna trecută, comparativ cu 141,4, nivel revizuităîn sus, pentru februarie. Cifra din februarie a fost stabilită anterior la 140,7, care era un record la acea vreme. Rusia și Ucraina sunt exportatoare majore de grâu, porumb, orz și ulei de floarea-soarelui prin Marea Neagră, iar invazia Moscovei în Ucraina, de șase săptămâni, a blocat exporturile ucrainene. Luna trecută, FAO a declarat că prețurile alimentelor și furajelor ar putea crește cu până la 20% ca urmare a conflictului din Ucraina, amplificând riscul de malnutriție. Indicele prețurilor cerealelor calculat de agenție a urcat cu 17% în martie, până la un nivel record, în timp ce indicele uleiului vegetal a crescut cu 23%, înregistrând, de asemenea, cea mai mare valoare de până acum, a spus FAO. Întreruperea aprovizionării cu culturi din regiunea Mării Negre a exacerbat creșterea prețurilor mărfurilor alimentare, care erau deja la maximele din ultimii 10 ani în indicele FAO înainte de războiul din Ucraina, din cauza problemelor legate de recolta globală. De asemenea, prețurile zahărului și lactatelor au crescut brusc luna trecută, a spus FAO. În estimări separate privind cererea și oferta de cereale, publicate vineri, FAO și-a redus previziunea privind producția mondială de grâu în 2022 la 784 de milioane de tone, de la 790 de milioane luna trecută, deoarece a luat în considerare posibilitatea ca cel puțin 20% din suprafața culturilor de iarnă a Ucrainei să nu poată fi recoltată. Estimarea revizuită a producției globale de grâu este totuși cu 1% peste nivelul anului precedent, se arată în comunicat. Agenția și-a redus estimarea privind comerțul global cu cereale în anul comercial 2021/22, deoarece exporturile crescute din Argentina, India, Uniunea Europeană și Statele Unite ar urma să compenseze doar o parte din perturbarea exporturilor din Marea Neagră. Comerțul total de cereale în 2021/22 a fost revizuit în scădere cu 14,6 milioane de tone față de previziunile lunare anterioare, la 469 de milioane de tone, acum cu 2% sub nivelul din 2020/21. Stocurile mondiale de cereale prognozate la sfârșitul anului 2021/2022 au fost revizuite în declin cu 15 milioane de tone, la aproape 851 de milioane de tone, în principal din cauza așteptărilor că perturbarea exporturilor va duce la stocuri mai mari în Ucraina și Rusia, a adăugat FAO.
Prețul energiei pe bursă a crescut în martie cu 45%
prețul pe piața spot a avut o medie de 1.356 lei pe MWh față de 932 lei pe MWh în februarie
Prețul energiei electrice pe piața spot a bursei OPCOM a început să crească din nou puternic în martie, după scăderile înregistrate în lunile ianuarie și februarie ale acestui an, potrivit rapoartelor lunare publicate pe site-ul operatorului bursier și analizate de AGERPRES. Astfel, în martie 2022 prețul pe piața spot a avut o medie de 1.356 lei pe MWh, în creștere cu 45% față de cotația din februarie, care a fost de 932 lei pe MWh. În ianuarie, prețul fusese 949 lei pe MWh, de asemenea în scădere față de decembrie. Prețul din martie 2022 este de peste cinci ori mai mare decât în aceeași lună a anului trecut, când era 265 lei pe MWh. Valoarea totală a tranzacțiilor pe această piață a fost de 2,837 miliarde de lei în martie, în creștere cu 324% față de aceeași lună a anului trecut. Pe de altă parte, volumul tranzacțiilor a scăzut cu 17,9%, până la 2.035.757 MWh. Și cota de piață a pieței spot (Piața pentru Ziua Următoare - PZU) a scăzut cu 13,82%, până la 41,35%. Pe piața spot a OPCOM au fost înregistrați 332 de participanți în luna martie, dintre care activi au fost 223. Piața pentru Ziua Următoare (PZU) este o componentă a pieței angro de energie electrică pe care se realizează tranzacții orare ferme cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacționare.
Datoria guvernamentală a sărit de 50% din PIB
la finale lunii febaruarie, datoria administrației publice a ajuns la 597 de miliarde de lei
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) se situa, în februarie 2022, la 596,9 miliarde de lei, în creștere față de nivelul de 591,55 miliarde de lei consemnat în luna precedentă, conform datelor centralizate de Ministerul Finanțelor. Raportat la PIB, datoria guvernamentală a fost de 50,6% la sfârșitul lui februarie (50,2% din PIB la finalul lunii ianuarie 2022). Datoria pe termen mediu și lung se cifra la 579,158 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt la 17,741 miliarde de lei. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 497,556 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 90,1 miliarde de lei. O sumă de 265,987 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 284,398 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro și 45 miliarde de lei echivalent datorie în dolari americani. Datoria administrației publice centrale se ridica, la sfârșitul lui februarie, la peste 580 miliarde lei, din care 562,372 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în euro (280,21 miliarde de lei) și în lei (253,361 miliarde de lei, echivalent). Datoria administrației publice locale se cifra la 16,816 miliarde de lei, din care 16,786 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Conform datelor MF, datoria externă a administrației publice era de 307,748 miliarde de lei (26,1% din PIB), din care 302,836 miliarde de lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,512 miliarde de lei datoria externă a administrației publice locale.
UE vrea o garanție mai lungă pentru produsele electronice
Parlamentul European a amendat și votat o propunere a Comisiei Europene din sfera Right to Repair, adăugând o nouă prevedere legată de garanția produselor, ca mijloc de încurajare a reparării în locul schimbării acestora. Cu 509 voturi pentru, 3 împotrivă și 13 absențe, Parlamentul European a adoptat cea mai nouă propunere a Comisiei Europene din cadrul Right to Repair, sferă legislativă ce a fost declarată o prioritate pentru acest an. Legislația definește mai multe principii care să susțină repararea produselor, luându-se în calcul designul, dezvoltarea etică, standardizarea și informarea consumatorilor - toate în ideea facilitării reparării și prelungirii duratei de viață a produselor. Din pachetul legislativ iese în evidență o reglementare ce prevede extinderea garanției legale, pentru anumite categorii de produse, dincolo de cei doi ani ani prevăzuți în prezent. Rămâne de văzut care sunt produsele ce se vor încadra aici și care va fi durata minimă de garanție conform completărilor legale ce vor fi făcute în viitorul apropiat. Noua legislație are la bază sondaj UE privind repararea produselor, în urma căruia 77% dintre respondenți au spus că preferă să repare un produs decât să cumpere altul nou.
Elon Musk vrea să ieftinească Twitter Blue
Proaspătul acționar majoritar al Twitter vrea să aducă mai multe modificări serviciului pe bază de abonament al platformei sociale, inclusiv să reducă prețul abonamentului. Într-o serie de postări pe Twitter, Elon Musk a sugerat că serviciul pe bază de abonament al rețelei sociale are nevoie, pentru a deveni popular, de mai multe modificări. În primul rând, Musk spune că Twitter Blue ar trebui să fie semnificativ mai ieftin decât costă în prezent. Acum un abonament este 3 dolari pe lună. Semnificativ mai ieftin ar putea însemna un dolar pe lună. Noul acționar majoritar aduce în discuție și plata pentru Twitter Blue cu monede digitale, menționând aici celebra monedă dogecoin. Dispariția reclamelor este o altă chestiune pe care Musk o dorește. Acesta spune că dependența de banii din reclame poate afecta autonomia platformei sociale. Celebrul antreprenor american mai are și alte propuneri. Vrea ca cei care plătesc pentru Twitter Blue să primească un marcaj special, diferit de cel folosit pentru personalități. În fine, Elon Musk se mai întreabă dacă nu ar fi o idee ca sediul companiei din San Francisco, unde oricum angajații nu mai vin să lucreze, deoarece muncesc de la distanță, să fie transformat într-un adăpost pentru cei care trăiesc pe stradă. Seria de postări în care vorbește despre toate aceste chestiuni este deja a doua incursiune a lui Musk în ceea ce privește schimbările legate de Twitter, după ce a devenit acționarul majoritar și a întrebat utilizatorii dacă vor să existe o funcție de editare a postărilor.
Volkswagen: Oferta insuficientă de cipuri va continua până în 2024
Este puțin probabil ca oferta de semiconductori să fie suficientă pentru a satisface din nou cererea în totalitate până în 2024, a declarat, sâmbătă, directorul financiar al Volkswagen, Arno Antlitz, într-un interviu acordat cotidianului german Boersen-Zeitung, transmite Reuters . El a spus că, deși blocajele vor începe probabil să se atenueze spre sfârșitul acestui an, producția urmând să revenă la nivelurile din 2019 anul viitor, acest lucru nu va fi suficient pentru a satisface cererea crescută pentru cipuri. ”Oferta structurală, care este sub cerere, se va rezolva probabil abia în 2024”, a spus Antlitz. Lipsa cablajelor din Ucraina a cauzat, de asemenea, anularea unor schimburi de lucru, a spus Antlitz, chiar dacă compania stabilește noi relații cu furnizorii pentru a-și procura componentele respective din alte țări. Întrebat despre modul în care fondurile obținute dintr-o posibilă ofertă publică inițială (IPO) a Porsche AG, planificată pentru sfârșitul anului, ar putea fi utilizate pentru a susține finanțele Volkswagen, Antlitz a spus că banii ar putea ajuta la finanțarea unității de software a producătorului auto și a planurilor sale de producție a bateriilor. "Numai cei care își pot construi lanțul de aprovizionare cu baterii au avantajul de a crește în electromobilitate. Securizarea lanțului de aprovizionare vine cu asta. O IPO a Porsche ne-ar putea oferi mult mai multă flexibilitate în a finanța asta", a spus Antlitz.
Airbus a pierdut în martie o cincime din comenzile pentru A330neo
Airbus a pierdut în martie o cincime din comenzile pentru avionul său de cursă lungă A330neo, din cauza restructurării celui mai mare client al său, dar a realizat alte vânzări, pentru mai mult de 100 dintre avioanele sale mai mici, potrivit date lunare prezentate vineri, transmite Reuters. AirAsia X a anulat achiziția a 63 de avioane A330-900, care sunt o versiune îmbunătățită a modelului cu corp larg A330, precum și a 10 avioane mai mici A321neo, a declarat Airbus într-o actualizare lunară privind activitățile sale comerciale. Producătorul european de avioane a mai spus că a livrat 142 de avioane în primul trimestru, în creștere cu peste 13% față de anul precedent. Dar numărul net de livrări a fost de 140, după ce două livrări raportate anterior au fost anulate din cauza sancțiunilor occidentale impuse Rusiei. Reuters a relatat la începutul acestei săptămâni că Airbus a livrat între 140 și 142 de avioane în trimestrul respectiv, un număr mai mare decât anticipaseră unii analiști.
Rubla rusească, cel mai ridicat nivel după iunie 2020 față de euro
Rubla rusească a atins vineri cel mai ridicat nivel după iunie 2020 față de euro, în urma unei reduceri neașteptate a dobânzii cheie de către banca centrală, dar a închis pe roșu, iar acțiunile au avut la rândul lor o evoluție negativă, după ce Congresul SUA a votat joi interzicerea importurilor de petrol din Rusia, transmite Reuters. Banca centrală a Rusiei a redus dobânda cheie la 17%, de la 20%, înainte de o ședință regulată a consiliului de administrație programată pentru 29 aprilie, și a declarat că este deschisă la posibile reduceri suplimentare la întâlnirile viitoare. Volabila rublă a crescut la scurt timp după reducerea dobânzii, care a inversat parțial majorarea de urgență a acesteia, efectuată de banca centrală la sfârșitul lunii februarie, după ce Rusia a început ceea ce numește ”o operațiune militară specială” în Ucraina, pe 24 februarie. Rubla a încheiat ziua de vineri în declin cu 0,4% la 76,08 unități față de dolar, după ce a atins pentru scurt timp cel mai ridicat nivel din noiembrie, de 71 unități pentru un dolar. Față de euro, rubla a scăzut cu 1,5% la 82,70 unități, după ce a atins pentru scurt timp nivelul de 77,0750 unități, pentru prima dată de la sfârșitul lunii iunie 2020.
Prețurile petrolului au consemnat a doua scădere săptămânală
Prețurile petrolului au crescut vineri în condiții de tranzacționare agitată, dar au consemnat a doua scădere săptămânală, în urma planurilor de a elibera țiței din stocurile strategice anunțate de Statele Unite și alte țări, transmite Reuters. Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 66 de cenți, sau cu 0,66%, la 101,24 dolari pe baril până la ora 17: 06 GMT (20:00 ora României). Contractele futures pentru țițeiul West Texas Intermediate (WTI), de referință în SUA, au crescut cu 78 de cenți, până la 96,81 dolari barilul. Ambele contracte au scăzut pentru a doua săptămână consecutiv, petrolul Brent cu 3% și WTI cu 2,5%. Țările membre ale Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) vor elibera 60 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice în următoarele șase luni, iar SUA vor furniza pe piață o contitate similară, ca parte a eliberării sale de 180 de milioane de barili anunțate în martie. ”Există o anumită îngrijorare că, prin scăderea artificială a prețurilor, va crește doar cererea și asta va consuma oferta respectivă destul de repede”, a spus Phil Flynn, analist la Price Futures Group.
