MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Majorarea voluntară cu 200 de lei a salariului minim nu va fi impozitată
Măsura intră în vigoare de la 1 iunie u Ministerul Finanțelor a elaborat în acest sens un act normativ
Ministerul Finanțelor anunță că a elaborat actul normativ necesar prin care propune neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, pentru creșterea voluntară a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut în contractul individual de muncă. ”Ministerul Finanțelor a elaborat actul normativ necesar pentru îndeplinirea măsurii adoptate în cadrul programului guvernamental ”Sprijin pentru România”,”200 de lei în plus pentru salariul minim (creștere voluntară scutită de taxe)”. Astfel, este propusă neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, pentru creșterea voluntară a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut în contractul individual de muncă”, anunță Ministerul Finanțelor. Reglementarea regimului fiscal derogatoriu are ca scop combaterea consecințelor sociale negative cauzate de creșterea prețurilor. De la 1 iunie 2022, pentru suma rezultată din majorarea salariului de bază de la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, respectiv 2.550 lei lunar, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 2.750 lei lunar, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii. De această măsură vor beneficia și persoanele nou angajate, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și până la 31 decembrie 2022, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este de 2.750 de lei. Totodată, prin actul normativ sunt aduse o serie de modificări și completări Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală necesare pentru reglementarea obligației de raportare de către furnizorii de servicii poștale a informațiilor specifice referitoare la trimiterile poștale pentru care destinatarul achită expeditorului, prin intermediul rețelei poștale, contravaloarea bunului livrat. Prin această măsură se urmărește identificarea beneficiarilor reali care eludează taxele și impozitele datorate, prin încasarea sub formă de rambursuri prin intermediul furnizorilor de servicii poștale, a veniturilor obținute din tranzacții efectuate în mediul on-line.
Deficitul de forță de muncă în industria ospitalității pe litoral depășește 10.000 de persoane
u datele au fost prezentate de către Corina Martin, președintele de onoare al Asociației Patronale RESTO Constanța u au fost lansate oferte către refugiații ucraineni să lucreze în acest domeniu
Președintele de onoare al Asociației Patronale RESTO Constanța, Corina Martin, a afirmat că deficitul de forță de muncă în industria ospitalității pe litoral depășeste 10.000 de persoane, precizând că au fost lansate oferte către refugiații din Ucraina aflați pe litoral ca să lucreze în acest domeniu. Corina Martin a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, că deficitul de forță de muncă este una dintre problemele industriei ospitalității. "Deficitul de forță de muncă este una dintre marile probleme și probabil că știți că avem o criză majoră de forță de muncă, în general, în industria ospitalității, în România și, mai ales, pe litoral, acolo unde avem o durată mică de sezon, ceea ce face ca personalul din HoReCa să nu fie foarte interesat să lucreze pentru două luni sau pentru trei luni, sezonier. Și atunci aici sunt necesare costuri mai mari pentru salarii, pentru a atrage forță de muncă”, a afirmat Corina Martin. Întrebată dacă este luată în considerare varianta ca cetățenii ucraieneni aflați pe litoral să fie angajați în industria ospitalității, Corina Martin a răspuns: "Am lansat oferte către refugiații ucraineni. Sunt mai multe încercări și din partea noastră, și din partea lor, desigur, de a-și găsi un loc de muncă pe perioada sezonului, cel puțin, pentru că noi avem nevoie de această forță de muncă. Veți găsi deja în restaurantele de pe litoral, probabil că ați văzut și dumneavoastră, au văzut și primii turiști, și forță de muncă din Asia sau din alte țări, din Republica Moldova cred că eram deja obișnuiți. Ne dorim să atragem forță de muncă din Ucraina, da, avem un deficit consistent. Asta nu înseamnă, însă, că nu vom asigura servicii la standardul așteptat de turiștii noștri pentru că românii nu vin în vacanță oriunde, oricum și pe orice bani, totuși, ci au devenit mult mai cumpătați în bugetul pe care îl alocă în vacanță și au învățat foarte bine să analizeze și să evalueze ceea ce primesc pentru banii pe care i-au dat pentru această vacanță”. Președintele de onoare al Asociației Patronale RESTO Constanța a fost întrebat despre cifre privind deficitul de forță de muncă din industria ospitalității. "Peste 10.000 de persoane în acest moment, ca și necesar de forță de muncă. La nivelul întregii industrii a ospitalității în România, deficitul desigur este unul și mai mare. La noi, însă, această problemă este mai mai gravă, cu atât mai mult cu cât, pe fondul acesta al pandemiei, în ultimii doi ani, pe o industrie care nu este în general foarte mult susținută de stat în România personalul s-a reorientat către alte industrii, nu este vorba doar de faptul ca au plecat mulți să lucreze în străinătate, este vorba și de faptul că s-au reorientat către alte industrii care au câștigat în timpul pandemiei sau au avut și alte resurse de supraviețuire”, a explicat Corina Martin.
Numărul turiștilor a urcat în primul trimestru până la 1.796.400 persoane
u față de primul trimestru al anului 2021, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică sunt mai ridicate cu aproape o treime
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, în perioada ianuarie-martie, au însumat 1.796.400 persoane, în creștere cu 27,4% față de perioada similară din 2021, în timp ce sosirile în apartamente și camere de închiriat înregistrate au însumat 144.400 persoane, în creștere cu 48,4%, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). ”Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, în perioada 01.01.-31.03.2022, au însumat 1796,4 mii persoane, în creștere cu 27,4% față de perioada 01.01.-31.03.2021. Din numărul total de sosiri, în perioada 01.01.-31.03.2022, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 87%, în timp ce sosirile turiștilor străini au înregistrat un procent de 13%”, arată datele INS. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 01.01.-31.03.2022 au însumat 3.408.700, în creștere cu 30,7% față de cele din perioada 01.01.-31.03.2021. Din numărul total de înnoptări, în perioada 01.01.-31.03.2022, înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 84,6%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au înregistrat un procent de 15,4%. Durata medie a șederii în perioada 01.01.-31.03.2022, a fost de 1,8 zile la turiștii români și de 2,3 zile la turiștii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 01.01.-31.03.2022 a fost de 20,8% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 3,6 puncte procentuale față de perioada 01.01.-31.03.2021. Pe județe, în perioada 01.01.-31.03.2022, numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire a înregistrat valori mai mari în: Municipiul București (261,8 mii persoane), Brașov (250,8 mii persoane) și Prahova (103,6 mii persoane) iar înnoptările turiștilor în structurile de primire au înregistrat valori mai mari în: Municipiul București (512,8 mii), Brașov (488,3 mii), și Prahova (209,4 mii). Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiștilor străini cazați în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare în perioada 01.01.-31.03.2022 au provenit din: Germania (24,0 mii persoane), Italia (20,0 mii persoane) și Israel (18,9 mii persoane). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 01.01.-31.03.2022 de 2316,4 mii persoane, în creștere cu 145,2% față de perioada 01.01.-31.03.2021. Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 01.01.-31.03.2022 de 3022,4 mii persoane, în creștere cu 63,3% comparativ cu perioada 01.01.-31.03.2021.
Protest la Uzina Mecanică Plopeni cu miniștrii Economiei și al Apărării la poartă
Zeci de salariați ai Uzinei Mecanice Plopeni din județul Prahova au refuzat, miercuri, să intre la lucru, reclamând salariile foarte mici, cerând majorări salariale și menținerea unor bonusuri. Oamenii s-au adunat în fața sediului uzinei pentru a-și exprima nemulțumirile. Protestul spontan are loc în contextul unei vizite a miniștrilor Economiei și Apărării în județul Prahova, pentru semnarea unui memorandum cu o mare companie din industria de apărare. Peste 50 de angajați ai mai multor secții din cadrul Uzinei Mecanice Plopeni au întrerupt, miercuri lucrul. Oamenii s-au prezentat la locul de muncă, dar nu au intrat la muncă ci s-au adunat în fața sediului administrativ al uzinei. Salariații sunt nemulțumiți de salariile mici, de lipsa sporurilor și a altor beneficii. Unii dintre salariați susțin că în condițiile în care majoritatea angajaților nu primesc de peste un an bonuri, câteva zeci dintre salariați au primit, în ultima perioadă, majorări salariale consistente. Oamenii reclamă de asemenea că sindicatul din care unii dintre ei fac parte nu face nimic pentru a le apăra drepturile. La fața locului au fost trimiși și jandarmi. Protestul angajaților Uzinei Mecanice Plopeni are loc la mai puțin de o săptămână după ce ministrul Economiei Florin Spătaru, a vizitat Uzina Mecanică de la Plopeni, anunțând, în cadrul acelei vizite, o colaborare între Institutul de cercetare al MApN și două unități din industrie de apărare - UM Mija și UM Plopeni – în vederea testării loviturii perforante termobarice pentru AG-9, în vederea omologării prototipului industrial. Prezent miercuri dimineață la Ploiești, Florin Spătaru a fost întrebat despre protestul de la uzina din Plopeni, răspunzând că nu are detalii despre protestul salariaților de la Plopeni. „Nu am fost informat, o să verific această informație. Vedeți, aici e o problemă sistemică pe care o avem pe industria de apărare. Am venit în fiecare companie și am spus acest lucru: că vom face, în limitele reglementărilor legale, vom analiza pachetele salariale astfel încât să putem să asigurăm salarii decente, numai că trebuie să ținem cont de faptul că este un demers care trebuie făcut pe termen lung. Eu, ministrul Economiei, nu pot să vin să corectez ceea ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani, o să analizez care sunt cerințele pe care le au și, în funcție de asta, să putem să luăm decizia cea mai bună, în limitele legale”, a afirmat Florin Spătaru.
Florin Cîțu reclamă că Guvernul nu mai plătește la timp datoriile către firme
u “în continuare revenim la metehne vechi”, susține fostul premier
Președintele Senatului, Florin Cîțu a declarat, miercuri, că Ministerul Finanțelor nu a restituit banii companiilor, pe primele 3 luni, aproape 2 miliarde de lei. Asta înseamnă că în continuare revenim la metehne vechi, pe care ei le-au eliminat în 2020, acela de a nu plăti la timp facturile, a mai spus el, cerând Finanțelor să prezinte situația deconturilor pentru concediile medicale, de exemplu. ”Este pentru prima oară, în 12 ani, când deficitul crește față de aceeași lună a anului precendent. Este un deficit foarte mare pentru luna martie, de 6 miliarde de lei și vine în contextul în care, totuși, nu s-au restituit banii companiilor, pe primele trei luni de zile, aproape 2 miliarde de lei mai puțin decât am restituit anul trecut”, a spus președintele Senatului. Florin Cîțu a precizat că ”asta înseamnă că în continuare revenim la metehne vechi, pe care ei le-au eliminat în 2020, acela de a nu plăti la timp facturile”. ”Ar fi bine ca Minsterul Finanțelor să prezinte situația deconturilor pentru concediile medicale, de exemplu, cum stăm acolo”, a mai afirmat Cîțu, arătând că companiile au nevoie de lichidități și nu poți să prezinți o situație economică, pe spatele acestor companii. ”Îmi este teamă că din nou privații sunt cei care vor suporta costurile unor măsuri pe care ei nu le-au susținut de la început”, a spus Cîțu, precizând că se vorbește despre speculă în România unde este economie de piață. ”Trebuie să vedem, mai este antreprenorul un erou, așa cum era în guvernarea liberală din 2020 și 2021, sau nu mai este un erou? Eu văd că se duce spre antreprenorul este un infractor și iarăși nu sunt de acord cu acest lucru”, a afirmat el. Florin Cîțu a mai spus, despre creșterile de prețuri, că în România sunt două instituții care, prin politicile lor, pot să alimenteze creșterea prețurilor sau să reducă prețurile, și aici e vorba de Banca Națională și Ministerul Finanțelor. ”Ce poate Ministerul Finanțelor să facă este să dea un semnal clar că va reduce deficitul în acest an și eu vă garantez sută la sută că prețurile vor scădea”, a afirmat Florin Cîțu, precizând că același lucru se poate spune despre Banca Centrală, dacă își asumă dobânzi pozitive, iar atunci inflația va scădea.
Ministrul Popescu susține că ne permitem să renunțăm la gazul rusesc
Ministrul Energiei Virgil Popescu a afirmat că România își permite să renunțe la importul de petrol rusesc, iar țara noastră ca stat membru al UE susține propunerea Comisiei Europene inclusă în al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Chestionat dacă nu există posibilitatea creșterii prețului la gaz, în acest context, ministrul a oferit asigurări că nu va exista o scumpire și a amintit că Guvernul a aprobat deja o ordonanță de urgență pentru plafonarea prețului la gaz. „Sigur că da. Se discută de foarte mult timp despre acest lucru. Noi am discutat cu rafinăriile despre această posibilitate. Ați văzut că cei de la OMV Petrom iau în calcul achiziționarea de petrol din alte surse. E vorba de produsele petroliere, benzină și motorină. România e solidară, e stat membru. Ați văzut decizia Comisiei Europene. Nu se pune problema să ne ia neperegătiți”, a declarat Virgil Popescu, întrebat, miercuri la finalul ședinței de Guvern, dacă își permite România să renunțe la petrolul rusesc. Chestionat dacă ar putea exista un impact asupra prețului gazului pentru români, ministrul Energiei a răspuns: „Prețul gazului pentru români, ați observat că Guvernul a aprobat o ordonanță de urgneță în urmă cu o lună și jumătate, prețul este la un preț fix de 150 lei pe MW”.
Cum să atragi mai mulți candidați pe posturile libere
Transparența ofertei salariale în anunțul de angajare este un criteriu tot mai important în alegerea jobului, potrivit datelor din platforma de recrutare BestJobs, care arată că anunțurile care menționează oferta salarială primesc cu 37% mai multe CV-uri. ”Transparența ofertei salariale în anunțul de angajare este un criteriu tot mai important în alegerea jobului, mai ales sub impactul inflației în creștere și a mobilității accelerate a candidaților. Selectarea joburilor care afișează salariul devine o tendință tot mai clară în căutările candidaților români, cu atât mai mult cu cât aceștia folosesc funcția de ordonare a joburilor de pe BestJobs, inclusiv după nivelul salariului, pe lângă domeniu, locație, nivel de experiență sau mod de lucru”, conform datelor din platforma de recrutare BestJobs. Aceasta arată că anunțurile care menționează oferta salarială primesc cu 37% mai multe CV-uri. Mai exact, datele arată că peste un sfert din totalul aplicărilor s-au îndreptat către acele anunțuri care menționează salariul, iar în prezent, 1 din 5 joburi de pe platformă are salariul publicat.
Covid-19 încă îI sperie pe comercianții de petrol
Prețurile petrolului au scăzut marți cu 2%, din cauza îngrijorării provocate de restricțiile legate de Covid-19 din China, care au avut un impact mai mare decât sprijinul statelor Uniunii Europene pentru un posibil embargo asupra petrolului rusesc, transmite Reuters. Beijingul, care raportează zilnic zeci de cazuri noi de Covid-19, testează în masă locuitorii pentru a evita o izolare similară cu cea impusă în Shanghai în ultima lună. Restaurantele capitalei au fost închise, ca și unele blocuri de apartamente. Prețul țițeiului Brent a scăzut cu 2,04 dolari sau cu 1,9%, la 105,54 dolari pe baril, la ora 17:18 GMT (20:18 ora României). Cotația țițeiului West Texas Intermediate (WTI), de referință pe piața americană, a scăzut cu 2,06 dolari, sau cu 2%, la 103,11 dolari pe baril. ”Există îngrijorări reale cu privire la faptul dacă cererea chineză, care este un factor uriaș în cererea globală, va rămâne puternică în 2022”, a declarat Gary Cunningham, director la Tradition Energy. Totuși, prețul petrolulului rămâne ridicat, după ce invadarea Ucrainei de către Moscova a exacerbat îngrijorările privind aprovizionarea. Prețul petrolului Brent a ajuns la 139 de dolari în martie, cel mai ridicat nivel din 2008.
