MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Investițiile străine directe s-au redus la 4,25 miliarde de euro
Așa arată cele mai recente date furnizate publicului de către Banca Națională a României
Investițiile directe ale nerezidenților în România s-au redus la 4,254 miliarde de euro în primele șapte luni ale acestui an, de la 5,992 miliarde de euro în perioada ianuarie - iulie 2022, potrivit datelor Băncii Naționale a României, publicate miercuri. Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4,597 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 343 milioane euro. Conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a scăzut, în primele șapte luni din 2023, cu 2,2%, comparativ cu perioada similară din 2022, la 4.037 de unități. Cele 4.037 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 22,422 milioane de dolari, aproape similar celui al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie-iulie a anului trecut, de 22,403 milioane de dolari. În iulie 2023, au fost înmatriculate 544 societăți noi cu participare străină la capitalul social. În funcție de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (23,71% din total), comerț cu ridicata și amănuntul, repararea auto și moto (23,35%) și transport, depozitare și comunicații (17,1%). La finele iulie 2023, în România existau 248.252 de societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 68,693 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.363 (capital subscris de 4,047 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține firmelor olandeze, respectiv 12,847 miliarde de dolari, în 5.997 de firme.
Afacerile din industrie bat pasul pe loc
u cifra de afaceri din industrie pe total a crescut în primele șapte luni, în termeni nominali, cu 1,8%, față de aceeași perioadă a anului trecut
Cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă) a crescut în termeni nominali, cu 1,8%, în primele șapte luni, față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). ”Cifra de afaceri din industrie a crescut în termeni nominali, în perioada 1.I-31.VII.2023, comparativ cu perioada 1.I-31.VII.2022, pe ansamblu, cu 1,8%, datorită creșterii industriei prelucrătoare (plus 2,5%). Industria extractivă a scăzut cu 13,7%”, arată datele INS. Pe marile grupe industriale, creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria bunurilor de capital (plus 11,5%), industria bunurilor de uz curent (plus 9,2%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (plus 2%). Scăderi s-au înregistrat în industria energetică (-25,6%) și în industria bunurilor intermediare (-3,3%). Cifra de afaceri din industrie a scăzut în termeni nominali în luna iulie 2023, comparativ cu luna precedentă, pe total, cu 3,9%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă (-5,9%) și în industria prelucrătoare (-3,8%). Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-8,2%), industria bunurilor intermediare (-3,1%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-0,8%) și industria bunurilor de uz curent (-0,4%). Industria energetică a crescut cu 3,3%. Cifra de afaceri din industrie a scăzut în termeni nominali, în luna iulie 2023, față de luna corespunzătoare din anul precedent, pe ansamblu, cu 2,1%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă (-12,2%) și în industria prelucrătoare (-1,7%). Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria energetică (-42,4%) și industria bunurilor intermediare (-3,7%). Creșteri au înregistrat: industria bunurilor de capital (plus 7,8%), industria bunurilor de uz curent (plus 6,1%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (plus 1%).
AmCham România: Taxa pe cifra de afaceri este, de fapt, o taxă pe investiții
Noua taxă pe cifra de afaceri este, de fapt, o taxă pe investiții, iar lipsa de transparență și dialog structurat pe măsuri concrete avute în vedere generează impredictibilitate pentru investitorii români și străini, deopotrivă, avertizează Camera de Comerț Americană în România (AmCham România), într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. "Pentru companii, o astfel de taxă este o taxă pe investiții, nu pe cifra de afaceri, care va fi acoperită prin tăierea investițiilor. Deși companiile membre AmCham România au început anul optimiste, cu planuri de extindere și investiții atât pe termen scurt, cât și mediu, diversele ipoteze de lucru vehiculate în spațiul public, lipsa de transparență și dialog structurat pe măsuri concrete avute în vedere, generează impredictibilitate pentru investitorii români și străini deopotrivă. Planurile de investiții sunt momentan sistate-amânate. Dincolo de impactul la nivelul fiecărei afaceri, noua taxă va reduce potențialul României de a atrage noi investiții de amploare, cu valoare adăugată mare și afectează oportunitatea României de a deveni un hub regional pentru localizarea companiilor interesate să participe la reconstrucția Ucrainei. Preluarea unor măsuri fiscale aplicate în alte jurisdicții trebuie să țină cont și de nivelul de digitalizare și de capacitatea de colectare a administrației. În lipsa unei performanțe la aceste capitole, introducerea unor taxe suplimentare tot asupra celor care plătesc deja, nu face decât să crească dezechilibrele, concurența neloială și frustrarea în rândul bunilor platnici", susțin reprezentanții AmCham România. Conform organizației, "pe lângă investiții, sever afectate de o eventuală taxă pe cifra de afaceri, vor fi și exporturile, capitol la care oricum România înregistrează dezechilibre majore și în adâncire". "Totodată, start-up-urile cu care ne mândrim ca țară și pe care le vedem și ni le dorim să fie viitorii unicorni globali vor fi printre cele mai afectate de o taxă pe cifra de afaceri, subminându-li-se puterea de capitalizare și eforturile de internaționalizare. Nu în cele din urmă, deși conceptual este o taxă aplicată companiilor, taxa pe cifra de afaceri va afecta inevitabil și consumatorii finali, prin scăderea puterii de cumpărare și creșterea inflației. În analiza impactului unei companii în România și în orice țară, trebuie avută în vedere întreaga amprentă fiscală, adică suma tuturor taxelor și impozitelor fiscale și parafiscale plătite, nu doar impozitul pe profit care este doar o parte din poveste", notează sursa citată.
H&M intenționează să vândă haine și accesorii la mâna a doua
H&M intenționează să vândă haine și accesorii la mâna a doua la magazinul său emblematic din Londra, începând cu 5 octombrie, pe măsură ce presiunea crește asupra companiilor de fast fashion pentru a reduce impactul lor asupra mediului prin încurajarea reutilizarii și reciclării articolelor de îmbrăcăminte, transmite CNBC. Pe măsură ce Uniunea Europeană plănuiește o nouă reglementare pentru a restrânge deșeurile textile în bloc, H&M a spus că este ”parte a problemei” și că modul în care este produsă și consumată moda trebuie să se schimbe. Colecția de îmbrăcăminte pentru femei ”PRE-LOVED”, de la magazinul H&M Regent Street, va include articole de îmbrăcăminte de la mai multe alte mărci și designeri, precum și mărci ale grupului H&M, care includ Arket, Cos, Monki și Weekday. Va fi al doilea magazin H&M care va oferi haine second-hand, după cel din Barcelona, care s-a deschis la începutul acestui an. H&M are și o ofertă online de second hand în Suedia și Germania. Colecția toamnă-iarna 2023 a ofertelor second-hand va include rochii și cămăși în culori metalizate, trenciuri și ”tricoturi la modă”, a spus H&M, cu articole noi adăugate în fiecare zi. Articolele de îmbrăcăminte vor fi achiziționate de la Flamingos Vintage Kilo, o companie care deține magazine de haine vintage second-hand în Europa și Statele Unite, și vor avea prețuri cuprinse între 29,99 lire sterline (37 dolari) și 189 lire sterline, a spus H&M. H&M a lansat un serviciu de închiriere de îmbrăcăminte la magazinul său din Regent Street, în noiembrie anul trecut. Revânzarea peer-to-peer a articolelor de îmbrăcăminte second-hand a devenit o afacere mare, platformele online precum thredUP, Vinted și Depop s-au înmulțit, mărcile cunoscute urmând exemplul prin lansarea propriilor servicii. Zara și-a lansat săptămâna trecută serviciul online second-hand în Franța, după ce l-a testat în Marea Britanie, din noiembrie anul trecut.
Ciolacu: Acordăm un sprijin de urgență fermierilor din sectorul vegetal
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi că în ședința de Guvern se va aproba un sprijin de urgență fermierilor din sectorul vegetal cu mari probleme în a-și valorifica producția din 2022, din cauza războiului din Ucraina dar și 65 de milioane de lei în plus pentru Programul Tomata. ”Astăzi, adoptăm mai multe decizii în sprijinul fermierilor români și, în primul rând, acordăm un sprijin de urgență fermierilor din sectorul vegetal cu mari probleme în a-și valorifica producția din 2022, din cauza războiului din Ucraina și a importurilor de cereale”, a spus premierul la începutul ședinței. Marcel Ciolacu a arătat că ”sprijinul este de 2 lei pe litru pentru 50% din motorina folosită în lucrări agricole”. ”Bugetul total este de 60 milioane de euro, asigurat și din fonduri europene, și din bugetul național”, a mai spus șeful Executivului. Premierul a mai anunțat că decid azi și continuarea și îmbunătățirea Programului Tomata. ”Alocăm 65 de milioane de lei în plus producătorilor, există un record de beneficiari înscriși în acest an, peste 22.000. De la debut, avem în program peste 100 de mii de fermieri care au primit un sprijin cumulat de aproape 1,4 miliarde de lei. Iar producția internă a crescut cu 20%”, a spus Ciolacu. ”În plus, aprobăm norme de aplicare a Programului INVESTALIM. Creștem capacitatea de procesare a produselor agro-alimentare, ca să nu mai exportăm materie primă și să importăm alimente procesate în afara țării. Avem un buget de 600 de milioane de euro pentru perioada 2023–2026, adică 150 de milioane de euro anual”, a subliniat premierul.
Miliardarul Ron Baron deține o participație de peste 1 miliard de dolari la SpaceX
Investitorul miliardar și manager de fonduri Ron Baron deține acțiuni în valoare de peste 1 miliard de dolari la compania de rachete spațiale SpaceX a lui Elon Musk, transmite CNBC. ”Suntem unul dintre cei mai mari investitori la SpaceX”, a spus Baron, care este un consilier apropiat al lui Musk și are o investiție de lungă durată în compania de mașini electrice Tesla. De asemenea, se pare că Baron a investit 100 de milioane de dolari ca parte a preluării platformei de socializare X, fosta Twitter, de către Elon Musk. Firma sa, Baron Funds, a cumpărat acțiuni la SpaceX, care este o companie privată, din 2017, potrivit raportului trimestrial al investitorului, din martie. Reuters a relatat în noiembrie că SpaceX era în discuții pentru a atrage finanțare externă, constând în principal din vânzarea de acțiuni secundare, la o evaluare de până la 150 de miliarde de dolari. SpaceX, care numără Alphabet și Fidelity Investments printre investitorii săi, a strâns aproximativ 1,68 miliarde de dolari prin finanțare prin capitaluri proprii, în iunie anul trecut.
Angajații guvernamentali din China și telefoanele străine
China nu a instituit nicio lege sau reglementare care să interzică angajaților guvernamentali să folosească sau să cumpere telefoane străine, a anunțat miercuri Ministerul chinez de Externe, referindu-se la informațiile din presă conform cărora angajaților guvernamentali li s-a interzis să folosească iPhone-urile Apple, transmite CNBC. ”China nu a emis legi, reglementări sau documente de politică care să interzică achiziționarea și utilizarea telefoanelor mobile de la mărci străine precum Apple”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, la o conferință de presă regulată la Beijing. Acțiunile Apple au scăzut cu până la 4% săptămâna trecută, după ce The Wall Street Journal a relatat, citând surse, că angajaților agențiilor guvernamentale centrale li s-a interzis să folosească iPhone-urile la serviciu și chiar să aducă smartphone-urile în birourile guvernamentale. Bloomberg a scris că China intenționează să extindă interdicția la agențiile susținute de guvern și la întreprinderile de stat. The Wall Street Journal a relatat că instrucțiunile au fost date verbal sau în grupuri de chat, dar că nu au existat îndrumări oficiale în acest sens.
Apple lansează două noi opțiuni de stocare iCloud
Apple anunță disponibilitatea a două noi planuri de stocare pentru iCloud, care duc spațiul ce poate fi închiriat lunar la 12TB. Pe lângă iPhone-uri și smartwatch-uri, Apple a anunțat săptămâna asta și două opțiuni suplimentare de stocare în cadrul serviciului iCloud, disponibil pe dispozitivele companiei. Astfel, utilizatorii pot plăti acum 30 de dolari pe lună pentru 6TB sau 60 de dolari pe lună pentru 12TB. Până acum, iCloud oferea doar trei opțiuni privind spațiul de stocare: 50GB, 200GB și 2TB. Noile planuri de stocare vor fi disponibile de săptămâna viitoare, odată cu lansarea iOS 17, astfel că, la această oră, nu se cunosc prețurile în lei. Pe lângă stocarea online, iCloud le mai oferă utilizatorilor o serie de facilități pentru protejarea intimității, precum ascunderea adresei de e-mail sau redirecționarea traficului web.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
