MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Investițiile nete în lucrări de construcții noi au depășit 74,188 miliarde lei
Ele depășesc 62,6% din totalul investițiilor în economia națională
Investițiile nete concretizate în lucrări de construcții noi au însumat, în primele nouă luni din 2023, peste 74,188 miliarde lei, reprezentând 62,6% din totalul investițiilor în economia națională, față de 62% în perioada similară din 2022, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Investițiile nete din sector au fost orientate în principal spre lucrări de construcții noi și achiziționarea de utilaje, inclusiv mijloace de transport. Valoarea lucrărilor de construcții în antrepriză, a crescut cu 20,61 miliarde lei. În perioada menționată, investițiile nete realizate în economia națională au însumat 118,497 miliarde lei, fiind în creștere cu 14,4% comparativ cu perioada ianuarie-septembrie 2022. Investițiile din sectorul majoritar privat au totalizat 97,742 miliarde lei, reprezentând 82,5% din total, față de 84,1% în aceeași perioadă a anului anterior. În primele nouă luni ale anului trecut, a fost eliberat un număr de 26.394 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, din care cele pentru clădiri rezidențiale cu o locuință au reprezentat 94,1%, față de total. Cele mai multe autorizații de construire pentru clădiri individuale cu o singură locuință au fost eliberate pentru mediul rural, respectiv 17.608 autorizații, restul de 7.230 autorizații vizând mediul urban. Pentru clădiri rezidențiale pentru colectivități au fost eliberate 29 autorizații de construire. Pe medii de rezidență, situația autorizațiilor eliberate pentru locuințe din clădiri rezidențiale în perioada menționată, pune în evidență o scădere a numărului autorizațiilor eliberate atât în mediul urban, cu 2.692 autorizații, cât și a numărului autorizațiilor eliberate în mediul rural cu 5.414 autorizații, față de perioada ianuarie-septembrie 2022. În perioada menționată, au fost terminate 49.993 locuințe, în scădere cu 2.801 locuințe. Cele mai multe locuințe terminate s-au realizat din fonduri private, acestea înregistrând o pondere de 97,5% din totalul locuințelor realizate, numărul lor fiind în scădere cu 3.090 locuințe față de perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2022.
Prețurile alimentare mondiale au scăzut în 2023 cu 13,7%
u cel puțin așa arată Organizația ONU a Alimentației și Agriculturii
Prețurile mondiale ale mărfurilor alimentare au scăzut cu 13,7% în 2023, după ”explozia” din 2022 cauzată de Războiul din Ucraina, mai ales ale uleiurilor vegetale și cerealelor, anunță vineri Organizația ONU a Alimentației și Agriculturii (FAO), relatează AFP. Indicele prețurilor calculat de către FAO, care urmărește variația cursurilor internaționale ale unui coș de produse alimentare schimbate pe piață, este în scădere cu 15,4% în 2023 față de anul precedent la cereale, ”reflectând piețe mondiale bine aprovizionate”. Decalajul între scăderea cursurilor pe piețele agricole și inflația la raioanele supermarketurilor nu îi permite încă consumatorului să simtă această scădere. Însă s-a dat o pagină după ”explozia” fără precedent a prețurilor în 2022. Prețurile cerealelor și uleiurilor au crescut atunci vertiginos în mod brutal, reflectând îngrijorarea față de o prăbușire a producțiilor superputerii agricole ucrainene - la acea vreme primul exportator mondial de ulei de floarea-soarelui și pe locul patru la porumb și grâu. Cursurile grâului - cereala indispensabilă pâinii - au ”luat foc”, alimentând la ONU temeri cu privire la o catastrofă alimentară accentuată în state fragile. Menținerea exporturilor - chiar și mai mici - de către Kiev, abundența ofertei Rusiei și Australiei în grâu și recolte bune de porumb și soia în Brazilia au favorizat o scădere a cursurilor - cu -28% la grâu pe piața europeană în decurs de un an. Această scădere le-a oferit un răgaz importatorilor, însă FAO estima în noiembrie că cheltuielile mondiale cu importurile alimentare ar urma să continue să crească în 2023, și anume din cauza costurilor cu transportul și din cauza efectului unor schimburi nefavorabile în cazul statelor fragile. Scăderea înregistrată în 2023 este cu atât mai notabilă în cazul cerealelor, cu cât indicele FAO al prețurilor orezului a crescut cu 21% în această perioadă, în mare parte din cauza unor îngrijorări cu privire la un eventual impact al fenomenului climatic El Niño asupra producției mondiale și din cauza restricțiilor la export impuse de către India. Cea mai mare scădere o înregistrează uleiurile vegetale - cu 32,7% în 2023 față de 2022. Această scădere a continuat în decembrie, ”uleiul de soia mai ales fiind afectat de o scădere a cererii în sectorul biodiesel și din cauza unei îmbunătățiri a condițiilor meteorologice în principalele zone de cultură din Brazilia”, precizează FAO. Zahărul este singura producție care nu participă la scăderea generală anuală, ci înregistrează o crește cu 26,7%. Însă a început și el să scadă. În decembrie, indicele a scăzut cu 16,6% față de noiembrie și a atins ”cel mai scăzut nivel din nouă luni”. Scăderea cursurilor zahărului este ”cauzată în principal de ritmul susținut al producției în Brazilia și de reducerea folosirii trestiei de zahăr în producția de etanol în India”, subliniază organizația ONU. Prețul produselor lactate nu au scăpat scăderii generale și au înregistrat în 2023 -23,6%, în urma unei scăderi a cererii la import, însă FAO anunță o creștere la sfârșitul anului, de 1,6% în decembrie, față de noiembrie - o creștere cauzată de creșterea prețului untului, laptelui integral pudră și brânzei, din cauza sărbătorilor de la sfârșitul anului în Europa de Vest și unei creșteri a cererii în Orientul Mijlociu.
Bogdan Chirițoiu, ales vicepreședinte al Consiliului de Administrație al ACER
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a fost ales în funcția de vicepreședinte al Consiliului de Administrație al Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER). Mandatul este pentru o perioadă de doi ani și începe în luna ianuarie. "Colegii din Consiliul de Administrație au avut încredere și m-au ales ca vicepreședinte, luând în considerare experiența, pe care am dobândit-o ca președinte al autorității de concurență din România, în monitorizarea și investigarea pieței de energie, zone în care ACER își intensifică implicarea. Agenția are un rol important și în creștere în ceea ce privește buna funcționare a pieței europene de energie, într-un context marcat, pe de-o parte de criza energetică declanșată de războiul din Ucraina și, pe de altă parte, de transformările profunde aduse de tehnologiile de producere a energiei din surse regenerabile", a declarat, pentru AGERPRES, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. La începutul lunii decembrie 2023, mandatul președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, în Consiliul de Administrație al ACER a fost reînnoit pentru încă patru ani, candidatura sa fiind propusă de România și susținută de alte opt state membre. El sublinia atunci că în perioada următoare agenția trebuie să se concentreze pe implementarea regulamentului de protecție a Uniunii Europene împotriva manipulării pieței angro de energie, cu focus pe sprijinirea agențiilor naționale în activitatea de investigații și pe facilitarea tranzacțiilor transfrontaliere. "Vom depune în continuare eforturi pentru buna funcționare și integrare a pieței interne de energie electrice, pentru că generează prețuri bune, securizează aprovizionarea cu energie și ajută la realizarea tranziției verzi. De asemenea, trebuie să rămânem pregătiți pentru noi sarcini legate de consolidarea pieței europene de energie. Reamintesc că ACER a primit recent sarcina de a calcula prețul gazului peste care este declanșat mecanismul de intervenție al Uniunii Europene. Sunt sigur că vor urma și alte sarcini care vor deveni prioritare, iar în paralel cu acestea menționez și o prioritate personală și anume dezvoltarea relațiilor cu autoritățile de reglementate din Republica Moldova și Ucraina încă din perioada negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Întrucât România are experiența recentă de aderare la blocul comunitar, cred că, împreună cu ceilalți colegi, putem să sfătuim țările candidate în acest proces", spunea Chirițoiu.
Gautam Adani a redevenit cea mai bogată persoană din Asia
Gautam Adani a redevenit cea mai bogată persoană din Asia, potrivit cifrelor actualizate publicate vineri de Bloomberg Billionaires Index. Fondatorul și președintele Grupului Adani și-a recâștigat poziția de lidet în Asia după ce l-a detronat pe președintele Reliance Industries, Mukesh Ambani, care a ocupat primul loc de când Hindenburg Research a acuzat Grupul Adani, într-un raport, de ”manipulare dezordonată a acțiunilor și fraudă contabilă” de-a lungul deceniilor. Raportul a erodat încrederea investitorilor și a redus cu miliarde valoarea de piață pentru companiile Grupului Adani. Victoria lui Adani a venit la doar câteva zile după ce Curtea Supremă a Indiei a anunțat că nu sunt necesare alte anchete în afara controlului în curs de către autoritatea de reglementare a pieței, Securities and Exchange Board of India (SEBI), care investighează în prezent conglomeratul în urma acuzațiilor făcute de Hindenburg Research în ianuarie anul trecut. Grupul Adani are 10 companii cotate la bursă, inclusiv Adani Port, ale crui acțiuni au urcat cu 2,8% în sesiunea de tranzacționare din Asia de vineri după-amiază. Acțiunile acestor companii au crescut treptat de la dezastrul de la Hindenburg. Vineri, averea netă a lui Adani era de 97,6 miliarde de dolari, acesta fiind s 12-a cea mai bogată persoană din lume, în timp ce averea lui Ambani era de 97 de miliarde de dolari și se afla pe locul 13, potrivit indicelui miliardarilor Bloomberg. Averea lui Adani a crescut cu 13,3 miliarde de dolari de la începutul anului, în timp ce cea a lui Ambani a crescut cu 665 de milioane de dolari până în prezent.
Inflația din zona euro temperează așteptările privind reducerea dobânzii de referință
Inflația din zona euro s-a accelerat conform așteptărilor luna trecută, susținând argumentul Băncii Centrale Europene (BCE) de a menține ratele dobânzilor la niveluri maxime record o perioadă de timp, chiar dacă piețele au continuat să parieze pe o scădere rapidă a costurilor îndatorării, transmite Reuters. Inflația în blocul celor 20 de țări a ajuns la 2,9% în decembrie, de la 2,4% în noiembrie, aproape de așteptările de 3,0%, în principal din cauza factorilor tehnici, cum ar fi sfârșitul unor subvenții guvernamentale și prețurile reduse ale energiei. Datele sunt în conformitate cu predicția BCE conform căreia inflația a atins nivelul minim în noiembrie și se va situa acum în intervalul de 2,5% până la 3% pe parcursul anului, cu mult peste ținta de 2% a instituției financiare, înainte de a încetinia la nivelul țintei în 2025. Totuși, cifrele sugerează că structura inflației se schimbă și, în timp ce efectele de bază și fiscale ar putea scădea în jurul cifrei principale, presiunile generale s-ar putea reduce. Accentul se îndreaptă acum asupra modului în care reglementările salariale și tensiunile politice globale afectează prețurile, doi factori care ar putea avea consecințe pe termen mai lung. Acordurile salariale sunt finalizate în primul trimestru în cea mai mare parte a blocului euro, dar datele nu sunt disponibile până în mai, așa că factorii de decizie vor avea nevoie de timp, poate până la jumătatea anului 2024, pentru a obține o imagine fiabilă. Tensiunile geopolitice sunt mai greu de prezis. În timp ce războiul din Gaza a avut un efect redus asupra prețurilor energiei până acum, întreruperea mai recentă a transportului prin Canalul Suez a crescut costurile de transport. Acesta în sine nu este un factor important pentru prețuri, dar ar putea crește inflația, dacă livrarea mărfurilor în Europa va dura mai mult o perioadă extinsă de timp și se dezvoltă o penurie.
Economia Indiei va crește cu 7,3% în anul fiscal 2023-2024
Creșterea Produsului Intern Brut real al Indiei, una din cele mai mari economii ale lumii, este estimată la 7,3% în perioada 2023-2024, față de 7,2% în anul fiscal 2022-2023, în principal datorită rezultatelor bune din minerit și cariere, producție și anumite segmente ale sectoarelor serviciilor, scrie publicația The Indian Express. Conform primelor estimări anticipate ale venitului național publicate de Oficiul Național de Statistică (NSO), producția din industria prelucrătoare este estimată să crească la 6,5% în bugetul curent, comparativ cu 1,3% în 2022-2023. În mod similar, creșterea sectorului minier este estimată la 8,1% în bugetul curent față de 4,1% în 2022-2023. Se estimează că serviciile financiare, imobiliare și profesionale vor înregistra o creștere de 8,9% în acest buget, comparativ cu 7,1% în anul fiscal 2023. Estimările NSO sunt mai mari decât proiecția de 7% privind creșterea PIB făcută de Reserve Bank of India (RBI) pentru bugetul actual. Creșterea PIB-ului nominal în perioada 2023-2024 este estimată la 8,9% față de 16,1% în 2022-23. Dimensiunea economiei este estimată la 3,57 trilioane dolari în perioada 2023-24.
Un nou proces în SUA împotriva OpenAI și Microsoft
OpenAI și susținătorul său financiar Microsoft au fost dați în judecată vineri, la tribunalul federal din Manhattan, de către doi autori de non-ficțiune care spun că aceste companii le-au folosit greșit munca pentru a antrena modelele de inteligență artificială din spatele popularului chatbot ChatGPT și a altor servicii bazate pe inteligență artificială. Scriitorii Nicholas Basbanes și Nicholas Gage au declarat instanței, într-o acțiune colectivă propusă, că companiile le-au încălcat drepturile de autor prin includerea mai multor cărți ale lor ca parte a datelor utilizate pentru antrenarea modelului de limbaj mare GPT al OpenAI. Reprezentanții Microsoft și OpenAI nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii cu privire la plângere. Procesul urmează altora depuse de scriitori de ficțiune și nonficțiune, de la comediantul Sarah Silverman la autorul ”Game of Thrones” George R.R. Martin, împotriva companiilor de tehnologie, pentru presupusa utilizare a muncii lor pentru a instrui programe AI. De asemenea, New York Times a dat în judecată OpenAI și Microsoft săptămâna trecută, pentru utilizarea muncii jurnaliștilor săi pentru a instrui aplicațiile AI.
Prețul țițeiului american WTI a crescut cu peste 2 dolari pe baril
Contractele futures pentru țițeiul WTI, de referință pe piața americană, au crescut cu peste 2 dolari vineri, în timp ce secretarul de stat al SUA Antony Blinken se pregătea să viziteze Orientul Mijlociu în încercarea de a controla tensiunile regionale ridicate, în contextul conflictului dintre Israel și Hamas, transmite Reuters. Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 1,17 dolari, sau cu 1,51%, la 78,76 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru țițeiul american West Texas Intermediate au avansat cu 1,62 dolari sau cu 2,26%, până la 73,82 dolari pe baril. Ambele valori de referință au încheiat prima săptămână a anului în creștere, revenindu-și din pierderile de joi, declanșate de creșterile considerabile ale stocurilor de benzină și distilate din SUA. Revenirea prețului servește drept ”o amintire a riscului care are rădăcini în tensiunea tot mai mare din Orientul Mijlociu”, a declarat analistul PVM Tamas Varga într-o notă. Așteptările au fost temperate de un raport al guvernului SUA care arată că ocuparea forței de muncă a crescut în decembrie, ceea ce ar putea limita reducerea ratei dobânzii în noul an, și de o notă majoră a băncii centrale privind stocurile de petrol.
Numărul turiștilor a urcat până la 12,7 milioane persoane în primele 11 luni ale lui 2023
u 15,4% au fost turiști străini u cei mai mulți turiști străini au venit din Germania, Italia și Israel
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în primele 11 luni din 2023, au însumat 12,746 milioane persoane, în creștere cu 11,1% față de perioada similară din 2022, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Din numărul total, 84,6% au fost români, în timp ce sosirile turiștilor străini au reprezentat 15,4%. ”Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2023, au însumat 12.746.100 persoane, în creștere cu 11,1% față de perioada 1.01.-30.11.2022. Din numărul total de sosiri, în perioada 1.01.-30.11.2023, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 84,6%, în timp ce sosirile turiștilor străini au reprezentat 15,4%”, arată datele INS. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în primele 11 luni din 2023 au însumat 27.435.700, în creștere cu 10,3% față de cele din perioada similară din 2022. Din numărul total de înnoptări, în perioada ianuarie-noiembrie 2023, înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 84,8%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 15,2%. Durata medie a șederii în perioada ianuarie-noiembrie 2023, a fost de 2,2 zile la turiștii români, iar la turiștii străini 2,1 zile. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada ianuarie-noiembrie 2023 a fost de 31,1% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în creștere cu 1,3 puncte procentuale față de perioada ianuarie-noiembrie 2022. Pe județe, în perioada ianuarie-noiembrie 2023, numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), a înregistrat valori mai mari în: Municipiul București (1.682.100 persoane), Constanța (1.552.200 persoane) și Brașov (1.390.500 persoane) iar înnoptările turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), au înregistrat valori mai mari în: Constanța (5.154.100), Municipiul București (3.334.700) și Brașov (2.607.700). Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiștilor străini cazați în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în perioada ianuarie-noiembrie 2023 au provenit din: Germania (206.400 persoane), Italia (168.700 persoane) și Israel (146.700 persoane). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în primele 11 luni din 2023 de 13,63 milioane persoane, în creștere cu 16,9% față de perioada similară din 2022. Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost între ianuarie și noiembrie 2023 de 18.059.800 persoane, în creștere cu 12,5% comparativ cu perioada similară din 2022. Sosiri și înnoptări în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat) în noiembrie Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în luna noiembrie 2023 au însumat 952.000 persoane, în creștere cu 8% față de cele din luna noiembrie 2022. Din numărul total de sosiri, în luna noiembrie 2023, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 85,0%, iar sosirile turiștilor străini 15%. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în luna noiembrie 2023 au însumat 1.889.100, în creștere cu 6,6% față de cele din luna noiembrie 2022. Din numărul total de înnoptări, în luna noiembrie 2023, înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 83,7%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au înregistrat un procent de 16,3%. Durata medie a șederii în luna noiembrie 2023 a fost de 2 zile la turiștii români iar la turiștii străini de 2,1 zile.
Jumătate dintre mașinile noi înmatriculate în România, în 2023, au fost electrificate
u conform datelor Autovit.ro, anul trecut, înmatriculările de mașini noi au crescut cu 10% față de 2022, dar sunt cu aproximativ 20.000 mai puține decât în anul dinaintea pandemiei
Peste 1,1 milioane de autoturisme au fost înmatriculate în România, în 2023, în creștere cu 3% față de anul precedent, jumătate din totalul mașinilor noi fiind electrificate, arată o analiză de specialitate, publicată de o platformă specializată online. Conform datelor Autovit.ro, anul trecut, înmatriculările de mașini noi au crescut cu 10% față de 2022, dar sunt cu aproximativ 20.000 mai puține decât în anul dinaintea pandemiei. În acest context, una din nouă mașini noi, înmatriculate în 2023, a fost electrică, iar una din două a fost electrificată (full electric, mild-hybrid, hibrid plug-in și full hybrid). Totodată, reînmatriculările (mașinile second-hand tranzacționate pe piața internă) sunt în creștere cu 7% față de anul anterior, depășind cu aproape 40.000 de unități numărul celor din 2019. Analiza de specialitate relevă faptul că 2023 este al treilea an consecutiv când numărul mașinilor second-hand tranzacționate pe plan intern a depășit 600.000 de unități. Pe acest segment, mașinile rulate din import sunt în scădere constantă în ultimii cinci ani, numărul înmatriculărilor de anul acesta fiind cu 32% mai mic decât în urmă cu patru ani. Valoarea mașinilor puse la vânzare pe Autovit.ro, în decursul anului anterior, este cu 7% mai mare față de 2022, cu o valoare de peste 4.3 miliarde de euro. În 2023, prețul mediu al mașinilor postate la vânzare pe platforma specializată a fost de 18.900 de euro, cu doar 5% peste valoarea consemnată anul anterior, respectiv cu 52% față de anul 2019. Potrivit sursei citate, ponderea mașinilor electrice pe Autovit.ro s-a dublat, în 2023, iar cele hibrid au crescut cu 67% față de anul anterior. Printre cele mai prezente mărci și modele de mașini eco, în ofertele dealerilor de pe platformă, se află Toyota, cu mărcile CH-R, Rav-4, Auris, Corola; Mercedes-Benz, clasa E și GLC; Dacia Spring, BMW Seria 5 sau Ford Kuga. Dacia Spring intră direct în Top 5 mașini eco din oferta dealerilor, deși anul trecut nu se afla nici printre primele zece modele de mașini verzi comercializate de către dealerii de pe Autovit.ro. Datele DRPCIV arată că volumul de mașini noi înmatriculate în România a fost de 142.488, în 2023, în creștere cu 10% față de anul precedent. "Piața mașinilor noi este în creștere ușoară în ultimii patru ani, dar încă nu a depășit numărul de înmatriculări din 2019, când s-au pus în circulație 161.562 de autoturisme noi. Acest segment auto a început să recupereze încă de la începutul anului 2023, când înmatriculările de autoturisme noi au atins 24.715 unități în primele două luni ale anului, în creștere cu 38% față de perioada similară din 2022, când s-au înregistrat 17.953 unități. Valul de înmatriculări a fost susținut pe tot parcursul anului 2023, lunile septembrie și decembrie fiind singurele perioade în care s-au înmatriculat mai puține mașini noi decât în aceleași luni din 2022. Cea mai slabă lună a fost decembrie, cu 9.250 de mașini noi înmatriculate. Cele mai bune luni au fost mai, iunie și iulie, cu peste 13.000 de mașini înmatriculate în fiecare lună. Comparativ cu perioada dinaintea pandemiei, piața auto a mașinilor noi a mai recuperat din deficit, dar diferențele sunt evidente și prin comparația celor mai bune luni din anii respectivi. De exemplu, în lunile iulie - august 2023 (13.630, respectiv 12.891 unități) s-a înregistrat aproximativ jumătate din numărul de înmatriculări de mașini noi din iulie-august 2019 (23.206, respectiv 23.177 unități)", precizează realizatorii analizei de specialitate. Dacia rămâne cea mai vândută marcă din România și în 2023, urmată de Renault, Toyota, Volkswagen, Skoda și Ford. "Mașinile electrice au avut încă un an record, mai ales datorită programului Rabla Plus. Comparativ cu anul 2022, vânzările de mașini electrice noi au crescut cu aproape 30%, depășind pentru prima dată pragul de 15.000 de unități, ceea ce reprezintă o cotă de piață de aproximativ 11% din mașinile noi, față de anul anterior, când reprezentau 8%. Cele mai căutate mărci și modele de vehicule complet electrice au fost, în 2023, Dacia Spring, Tesla Y, Renault Megane și Volkswagen E-up. În 2023, vehiculele hibride și electrice înmatriculate în România au depășit 70.000 de unități", conform sursei citate.
Intesa Sanpaolo S.p.A. vrea să preia First Bank SA
u tranzacția este analizată de Consiliul Concurenței
Consiliul Concurenței a anunțat vineri că analizează tranzacția prin care Intesa Sanpaolo S.p.A. intenționează să preia First Bank SA. „Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care Intesa Sanpaolo S.p.A. intenționează să preia First Bank SA”, anunță autoritatea de concurență. Intesa Sanpaolo S.p.A. este activă în principal în domeniul financiar-bancar, fiind societatea-mamă a grupului Intesa Sanpaolo. Grupul Intesa este prezent în România prin intermediul subsidiarei române, Banca Comerciala Intesa Sanpaolo Romania S.A. First Bank SA este o instituție de credit activă pe piața serviciilor financiar-bancare din România, care operează o rețea de 40 de sucursale și oferă servicii atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice. Conform prevederilor Legii concurenței (nr. 21/1996), această operațiune trebuie autorizată de Consiliul Concurenței, care o va evalua în scopul stabilirii compatibilității cu un mediu concurențial normal și va emite o decizie în termenele prevăzute de lege. Eventualele observații și puncte de vedere pot fi transmise autorității de concurență în termen de 20 zile.
Zeci de mii de firme au fost radiate în primele 11 luni din 2023
Un număr de 60.013 de firme au fost radiate la nivel național, în primele 11 luni din 2023, cu 8,38% mai puține comparativ cu perioada similară a anului trecut, conform statisticilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe radieri au fost înregistrate în Municipiul București - respectiv 10.140 (în scădere cu 6,56% față de ianuarie - noiembrie 2022) și în județele Cluj (2.917, -6,02%), Constanța (2.612, -8,38%), Timiș (2.621, -7,06%) și Iași (2.232, -6,38%). La polul opus, cele mai puține radieri au fost consemnate în județele Ialomița (354, în scădere cu 32,31% față de primele 11 luni din 2022), Covasna (434, -18,27%), Călărași (470, -12,64%) și Giurgiu (472, -28,48%). Creșterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în județele Bacău (plus 17,57%), Dâmbovița (plus 9,28%) și Botoșani (plus 6,26%). În perioada analizată, cele mai mari scăderi ale numărului de radieri au fost consemnate în județele Ialomița (-32,31%), Giurgiu (-28,48%) și Ilfov (-23,38%). Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor - de 15.024 (-15,657%, raportat la ianuarie - noiembrie 2022), activități profesionale, științifice și tehnice (5.299, -2,68%), construcții (4.690, -21,39%), respectiv agricultură, silvicultură și pescuit (4.486, plus 9,12%).
Ford Motor a realizat în 2023 cele mai mari vânzări de vehicule în SUA din 2020
Ford Motor a publicat joi cele mai bune vânzări anuale de mașini din Statele Unite din 2020, alimentate de cererea susținută pentru SUV-urile și camionete-urile crossover ale producătorului auto, la o zi după ce mulți alți producători auto au raportat creșteri de două cifre ale vânzărilor de vehicule noi pe această piață, transmite Reuters. Producătorul auto din Detroit a declarat că vânzările de vehicule din SUA au crescut cu 7,1%, până la 1,99 milioane de unități în 2023. În 2020, Ford a publicat vânzări de vehicule noi de puțin peste 2 milioane de unități. În general, vânzările de vehicule noi din SUA au atins anul trecut aproximativ 15,5 milioane de unități, dintre care vehiculele electrificate, inclusiv hibrizii, au reprezentat aproape 17%, potrivit datelor de la Wards Intelligence. Cumpărătorii americani s-au orientat către vehicule mai mari, cum ar fi SUV-urile crossover și camionete, în locul sedanurilor și hatchback-urilor, deoarece consumatorii preferă siguranța și utilitatea acestor vehicule. Cu toate acestea, analiștii au avertizat că ratele mari ale dobânzilor pot afecta apetitul consumatorilor pentru vehicule noi în viitor. Vânzările de modele EV Ford, cum ar fi camioneta F-150 Lightning și crossover-ul Mustang Mach-E, au crescut, de asemenea, cu aproape 18%, până la 72.608 de unități, față de un an mai devreme. Modelele electrice ale companiei au reprezentat 3,6% din vânzările totale. Vânzările de vehicule hibride ale Ford au crescut cu peste 25%, la 133.743 de unități, comparativ cu anul trecut, și au reprezentat aproximativ 7% din vânzările sale totale. Cu vânzări de 1,99 milioane de vehicule, Ford a fost al treilea producător de automobile ca mărime din Statele Unite, după General Motors și Toyota.
Prețurile petrolului au scăzut cu 2%
Prețurile petrolului au scăzut cu 2% joi, inversând creșterile inițiale, deoarece datele săptămânale privind creșterea stocurilor de benzină și distilate din SUA au umbrit o reducere peste așteptări a stocurilor de țiței, transmite Reuters. Cotația țițeiului Brent a scăzut cu 1,57 dolari, sau cu 2%, la 79,01 dolari pe baril, după ce a crescut anterior peste 1 dolar. Contractele futures pentru țițeiul West Texas Intermediate din SUA au scăzut cu 1,47 dolari, sau cu 2%, la 73,57 dolari. Cererea scăzută de combustibil și creșterile mari ale stocurilor în datele de la Administrația pentru informații în domeniul energiei din SUA au influențat prețurile. Stocurile de benzină au crescut cu 10,9 milioane de barili, până la 237 de milioane de barili, cea mai mare creștere de la o săptămână la săptămână din ultimii 30 de ani. Stocurile de distilate au crescut săptămâna trecută cu 10,1 milioane de barili, până la 125,9 milioane de barili. Produsul distilat furnizat, un indicator al cererii, a scăzut la cel mai scăzut nivel din 1999, au arătat datele EIA. Stocurile de țiței au scăzut cu 5,5 milioane de barili în cursul săptămânii, au arătat datele EIA, iar o mare parte din acestea reflectă întreruperile transporturilor în Marea Roșie, a declarat Bob Yawger, directorul pentru contracte futures cu energie la Mizuho.
OpenAI își va lansa magazinul de chatboți săptămâna viitoare
OpenAI va deschide săptămâna următoare un magazin dedicat chatboților specializați, dezvoltați de proprii utilizatori, cu două luni mai târziu decât anunțase inițial. În urmă cu mai multe luni, OpenAI anunța că le va permite utilizatorilor săi plătitori să creeze chatboți specializați în diverse sarcini. Acești chatboți urmau să fie listați într-un magazin special, similar magazinelor de aplicații, unde să poată fi vânduți de creatorii lor. Lansarea acestui magazin trebuia să aibă loc încă din luna noiembrie a anului trecut, însă agitația de la vârful companiei, care a dus la demiterea și, apoi, la revenirea la conducere a lui Sam Altman, a determinat amânarea lansării. Crearea și vânzarea chatboților specializați este o facilitate pe care OpenAI o oferă utilizatorilor care plătesc abonament ChatGPT Plus și companiilor care au cumpărat abonamente enterprise. Compania speră ca, astfel, să pună bazele unui magazin de chatboți, care, prin comisioanele de administrare, să-i aducă venituri pe modelul folosit cu succes de mulți ani de Google și Apple pentru aplicații și jocuri.
Germania și-a redus importurile de gaze cu 32,6%
Germania și-a redus importurile de gaze cu 32,6% în 2023, în principal pentru că a economisit energie și a exportat mai puțin după ce Rusia a întrerupt livrările către vest în anul precedent, a anunțat joi autoritatea de reglementare a energiei, transmite Reuters. Germania a fost anterior un client important al gazelor rusești, dar, după începutul războiului din Ucraina, de la sfârșitul anului 2022 a început să construiască terminale plutitoare pentru a importa gaze naturale lichefiate (GNL) de pe piața globală, pentru a completa aprovizionarea prin conducte. Agenția Bundesnetzagentur, într-un comunicat folosind date preliminare referitoare la aprovizionare, a declarat că Germania a importat 968 terawatt-oră (TWh) de gaze naturale în 2023. Dintre acestea, 43% au venit din Norvegia, 26% din Olanda și 22% din Belgia. Restul a fost primite pe mare sau din altă parte din Europa. Exporturile de gaze din Germania către vecinii săi, anterior o consecință logică a afluxului său abundent de importuri rusești prin Ucraina și Marea Baltică și rolul de distribuitor ulterior în Europa, au scăzut cu 63% anul trecut.
