MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Înmatriculările de autovehicule au frânat cu 46,6%, în ianuarie
Autoturismele înregistrează un recul de peste 52% u topul pe mărci, în prima lună a anului 2021, este condus de Dacia - cu 1.160 de unități, urmată de Ford (987 unități) și Toyota (764)
Înmatriculările de autovehicule au scăzut în România, în ianuarie, cu 46,6% în comparație cu aceeași perioadă a anului 2020, autoturismele înregistrând cu recul de 52,2%, relevă statistica Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), publicată luni. Pe piața națională, topul pe mărci (autoturisme  autovehicule comerciale), în prima lună a anului 2021, este condus de Dacia - cu 1.160 de unități, urmată de Ford (987 unități), Toyota (764), Hyundai (661), Volkswagen (542), Skoda (468) și Mercedes (465). Din totalul celor 7.660 de autovehicule înmatriculate în ianuarie 2021, autoturismele reprezintă circa 77%, cu un volum de 5.913 unități, în scădere cu 52,2% comparativ cu luna similară din 2020. Datele de înmatriculări aferente primei luni din acest an arată un Top 10 relativ diferit de cel de până acum, condus de către Dacia, cu 914 unități (-74,4% față de 2020, cotă de piață 15,5%), urmată de către Ford - cu 734 de unități (Â31,3% și cotă de 12,4%), Toyota - 705 unități (Â8,1% și cotă de piață de 11,9%), Hyundai - cu 661 de unități (-25,2%, cotă de piață de 11,2%), Skoda - cu 468 de unități (-54,5% și cotă de 7,9%) și Volkswagen - cu 452 de unități (-65,8%, cotă de piață de 7,6%). Potrivit sursei citate, pe modele, cu cele 365 de unități înmatriculate în prima lună a anului 2021, Dacia Logan este pe primul loc, dar în scădere cu 75,8% comparativ cu datele din ianuarie 2020. Aceasta este urmată de Ford Puma, care numără 237 de unități (cu o creștere de 13 ori comparativ cu volumul din ianuarie 2020), Ford Focus (225 de unități, în scădere cu 16%), Hyundai I20 (cu 202 unități, -28,4%) și Dacia Sandero (189 unități, -79,7%). În funcție de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, ponderea celor pe benzină s-a redus la 59,2%, în scădere cu 8,6 puncte procentuale față de luna ianuarie 2020. Totodată, autoturismele cu motoare diesel înregistrează o scădere mult mai mică a cotei de piață (de doar 1,2 puncte procentuale) față de decembrie 2020, respectiv de doar 0,3 puncte procentuale în comparație cu luna ianuarie a anului trecut. Pe segmentul autoturismelor ecologice, înmatriculările au crescut, în ianuarie 2020, cu 26% comparativ cu luna similară a anului trecut. Cota de piață a ajuns la 14,3%, față de doar 5,4%, cât s-a înregistrat în luna similară din anul anterior. Pe subcategorii, se consemnează un salt important, de 0,6%, la autoturismele 100% electrice și una mult mai consistentă, de 66,1% în cazul celor hibride plug-in. De asemenea, autoturismele full hybrid înregistrează o evoluție pozitivă (Â30,1%), de la an la an. La autovehiculele full electrice și hibride plug-in cele mai mari volume ale vânzărilor înregistrează: Volkswagen (cu 59 de unități), BMW (38), Mercedes Benz (19), Volvo (18) și Renault (17). În acest context, achizițiile de autoturisme electrice înregistrează, pe volume, o creștere cu 17,9%, și o cotă de piață semnificativ mai mare (4,4%) decât în luna similară din 2020. La nivel general, cele mai multe achiziții de autoturisme, în ianuarie 2021, au fost realizate de către persoanele juridice, care acoperă 63% din total, restul de 37% revenindu-le persoanelor fizice.
Protest comun al asociațiilor din turism față de eliminarea voucherelor de vacanță
u “Voucherele de vacanță reprezintă un instrument de politică publică, care a demonstrat în cursul implementării acestuia impactul pozitiv asupra industriei turistice”, consideră organizatorii protestului
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR) – împreună cu Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET) își exprimă nemulțumirea și protestează față de eliminarea ”neargumentată” a acordării voucherelor de vacanță pentru 2021. Argumentele asociațiilor din turism:
- Voucherele de vacanță au fost introduse în România prin OUG nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță ca măsură în favoarea angajatului, căruia îi cresc veniturile reale, și în favoarea angajatorului, care are posibilitatea și este stimulat să acorde angajatilor, alături de salariu, vacanțe în țară, prin intermediul voucherelor de vacanță, cu rol de recuperare a capacității de muncă, de creștere a productivității muncii salariatului și de motivare a acestuia pentru a-și menține calitatea de salariat în respectiva întreprindere, ceea ce va genera stabilitate si eficiență mărite.
- Voucherele de vacanță reprezintă un instrument de politică publică, care a demonstrat în cursul implementării acestuia impactul pozitiv asupra industriei turistice si a HORECA în România.
- Voucherele de vacanță au determinat autorizarea, deci fiscalizarea a circa 3000 de structuri de cazare – pensiuni, vile, apartamente. Prin eliminarea voucherelor există riscul ca unele structuri de cazare să se reîntoarcă la ”turismul la negru”, bugetul de stat urmând să piardă sume consistente.
- Fiecare sumă alocată prin voucherele de vacanță produce un efect direct materializat printr-un plus de cifră de afaceri în sectoarele direct influențate de aceste vouchere (comerț cu amănuntul, HORECA, agenții de turism și tour-operatori).
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT): Se arată extrem de intrigată de actuala decizie a Guvernului României privind eliminarea acordării voucherelor de turism pentru 2021. (...) Fiecare leu investit în voucherele de vacanță generează 0,51 lei la produsul intern brut al României, iar la fiecare 64.359 de lei directionati pentru vouchere de vacanță se creează și se menține un loc de muncă.
Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR): Decizia de anulare a voucherelor de vacanță în anul 2021 este una extrem de dură pentru o mare categorie socială (peste 1 milion de persoane) și pentru domeniul economic cel mai afectat de pandemie – turismul. Credem că pe viitor se poate discuta despre soluții de optimizare a sistemului de vouchere de vacanță (ca de exemplu alocarea lor numai în perioade de extrasezon sau numai pentru persoanele cu salarii mai mici de 5000 de lei, să spunem) dar ÎN NICIUN CAZ în această perioadă în care toate țările încearcă să găsească soluții de stimulare a cererii turistice.
Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR): Deși Uniunea Europeană a acordat un buget suficient pentru sprijinul companiilor afectate de pandemie, mai ales pentru ramura de activitate turism, și Guvernul României a promis o infuzie de 500 milioane de euro pentru turism, dar banii nu au fost alocați nici până în acest moment. Perspectivele sunt și mai sumbre pentru că s-a anunțat eliminarea voucherelor de vacanță, ceea ce înseamnă distrugerea turismului cu o sumă ce depășește 300 milioane de euro. Efectul acestei decizii care a fost luată fără ca mediul de afaceri să fie consultat, s-a reflectat imediat în scăderea rezervărilor turistice, ceea ce reprezintă încă o mână de pământ aruncată pe sicriul în care zace turismul românesc.
Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR): Turismul, deși lovit cel mai tare de pandemie, nu a primit niciun ajutor compensatoriu iar sistemul voucherelor de vacanță, care a funcționat bine timp de trei ani și a permis realizarea de investiții în turism, a fost desființat pentru 2021. Deci nu numai că nu a fost sprijinit cu nimic turismul, dar s-au tăiat până și voucherele de vacanță. Declaratiile privind valoarea voucherelor de vacanță nevalorificate, încă, pe piață, oferite de către Guvern, nu au suport real și sunt evident eronate.
Investițiile străine directe s-au diminuat anul trecut cu 60%
Investițiile străine directe au scăzut în 2020 cu 60,38% față de perioada similară a anului anterior, la 1,921 miliarde de euro, conform datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR). "Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1,921 miliarde de euro (comparativ cu 4,849 miliarde de euro în perioada ianuarie - decembrie 2019), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,953 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 2,032 miliarde de euro", se menționează în comunicatul BNR. Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a scăzut, în 2020, cu 26,52%, comparativ cu anul anterior, la 4.084 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 4.084 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 25,906 milioane de dolari, în creștere cu 20,5% față de 2019. De asemenea, numai în luna decembrie a anului trecut, au fost înmatriculate 369 de societăți cu participare străină, cu un capital subscris de 6,078 milioane de dolari. În funcție de domenii, cele mai multe firme înmatriculate în decembrie au fost înregistrate în tranzacții imobiliare (27,91%), intermedieri financiare și asigurări (23,85% din total) și administrație publică, învățământ și sănătate (16,53%). La finele lunii decembrie 2020, în România existau 230.976 de societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la valoarea de 64,68 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 49.620 (capital subscris de 3,853 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține firmelor olandeze, respectiv 13,343 miliarde de dolari, în 5.517 de firme.
Cum pot companiile să-și crească veniturile cu peste 200%
Brandurile care folosesc Inteligența Artificială (AI) și personalizare în campaniile de comunicare înregistrează creșteri ale veniturilor de peste 200%, arată estimările unei companii de comunicare digitală. "Dublarea veniturilor pe perioada pandemiei confirmă că viitorul este în personalizarea comunicării și campaniile trebuie să țină cont de ceea ce își doresc să vadă consumatorii, să nu mai fie abordate în format tradițional, în care este împins un mesaj generic către ei. De asemenea, digitalizarea trebuie să înceapă de la consumator către procesele interne și nu invers", susține Adrian Enache, CEO al OmniPerform. Potrivit sursei citate, în 2020, agenția de comunicare digitală a raportat o creștere organică de 120%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cu o cifră de afaceri de 8 milioane de lei (1,5 milioane de euro). În acest sens, 30% din totalul veniturilor companiei au provenit din proiecte cu clienți din Statele Unite ale Americii, ceea ce deschide oportunități de expansiune în multiple piețe de o mărime considerabil mai mare ca România. "2020 a fost anul în care Inteligența Artificială (AI) a adus o componentă de predictibilitate în calitatea muncii echipelor din agenție și client în cadrul campaniilor de comunicare", notează reprezentanții OmniPerform. În viziunea specialiștilor, o direcție prin care tehnologia AI contribuie la creșterea veniturilor companiilor este faptul că oferă un avantaj competitiv prin personalizarea materialelor de comunicare și a platformelor de comunicare, astfel încât să apară o îmbunătățire drastică pentru fiecare audiență în parte. "Obiectivele utilizării tehnologiei AI ar putea fi să te ajute să iei deciziile corecte de business (prin integrarea unor modele de analiză de date), să confere o doză de predictibilitate pentru inițiativele noi, să optimizeze drastic operațiunile interne și, cel mai important, să îmbunătățească percepția consumatorului cu privire la brand și cum interacționează cu acesta. Agenția de digital OmniPerfom a identificat în campaniile preluate și rulate integral o creștere de la 200% până la 790% în indicatorii urmăriți de directorii de marketing. Acest lucru a presupus utilizarea modelelor de AI, utilizarea produsului de adaptare a mesajelor de comunicare și dezvoltarea unor platforme de comunicare adaptive în funcție de preferințele consumatorilor", se arată într-un comunicat de presă al companiei, transmis luni AGERPRES. Fondată în anul 2017, OmniPerform oferă servicii de comunicare, omnichannel, transformare digitală și media. Un raport publicat în decembrie 2020 a arătat faptul că, în medie, 42% dintre companiile europene au recurs la AI, marjă în care Cehia a înregistrat o pondere de 61%, Bulgaria și Lituania, în proporție de câte 54%.
Deficitul de cont curent a săltat cu 4,79% în 2020, la 10,98 miliarde de euro
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat anul trecut un deficit de 10,983 miliarde de euro, în creștere cu 4,79% comparativ cu 2019, se arată într-un comunicat de presă al Băncii Naționale a României (BNR) remis, ieri, AGERPRES. Conform BNR, în structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,371 miliarde de euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 981 milioane euro, balanța veniturilor primare și-a mărit deficitul cu 656 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 543 milioane euro. În perioada ianuarie - decembrie 2020, datoria externă totală a crescut cu 15,669 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 91,276 miliarde de euro la 31 decembrie 2020 (72,8% din totalul datoriei externe), în creștere cu 22,8% față de 31 decembrie 2019. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2020 nivelul de 34,176 miliarde de euro (27,2% din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,6% față de 31 decembrie 2019. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,6% în perioada ianuarie - decembrie 2020, comparativ cu 19,3% în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 decembrie 2020 a fost de 5,7 luni, în comparație cu 4,5 luni la 31 decembrie 2019. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2020 a fost de 88,4%, comparativ cu 68,8% la 31 decembrie 2019.
Facebook lucrează la un smartwatch
Cel mai nou proiect în materie de hardware al Facebook este un ceas inteligent, care i-ar putea conferi acces direct la datele de sănătate și fitness ale utilizatorilor. Surse anonime din cadrul Facebook, citate de The Information, susțin că gigantul american lucrează în prezent la un smartwatch, care ar putea fi scos pe piață chiar anul viitor. Smartwatch-ul Facebook va avea un set similar de facilități cu produsele actuale, urmând să ofere funcții de sănătate și fitness. Acesta va dispune de facilități de comunicare video, urmând să poată realiza chat-uri video cu dispozitivele din seriile Portal și Oculus. La baza viitorului smartwatch va sta un sistem de operare bazat pe Android, care este open-source și poate fi modificat de oricine. Însă, nu se știe dacă acest sistem de operare va fi Wear OS, al celor de la Google, sau o altă variantă. Facebook nu are un sistem de operare propriu, însă sursele citate susțin că gigantul american lucrează la unul. Astfel, există și varianta ca Facebook să folosească un sistem de operare propriu, bazat pe versiunea open-source de Android. Un smartwatch marca Facebook nu ar trebui să reprezinte o mare surpriză, Compania americană nu este la primul produs hardware, având peste 6.000 de angajați care lucrează la diverse proiecte de acest gen.
Bitcoin a atins un nou record: aproape 50.000 de dolari pe unitate
Bitcoin a atins duminică un nou nivel record, apropiat de 50.000 de dolari, continuând avansul susținut de adoptatea pe scară tot mai largă, pe Wall Street și de către companii mari, a celui mai valoroase criptomonede din lume, transmite Reuters. Criptomoneda a urcat duminică până la 49.714 dolari pe unitate, ulterior fiind tranzacționată la 48.700 de dolari pe unitate. Bitcoin a avansat în acest an cu aproape 70%. După ce mult timp au fost evitate de firmele financiare tradiționale, bitcoin și alte monede virtuale par să intre tot mai mult în circuitul financiar principal, ca activ sau ca mijloc de plată curent. BNY Mellon a anunțat săptămâna trecută că a înființat o nouă divizie pentru a ajuta clienții să dețină, transfere și să emită active digitale, la câteva zile de la anunțul făcut de Elon Musk că a cumpărat bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari și că în curând va accepta plăți pentru automobilele sale în criptomonedă. Vineri, Comisiei pentru instrumente finan ciare din Ontario, Canada, a aprobat lansarea Purpose Bitcoin ETF, a anunțat compania de aministrare a activelor Purpose Investments, din Toronto.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 1,54%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut luni de la 1,55% la 1,54%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a coborât de la 1,63% la 1,62%. Consiliul de administrație al BNR, întrunit pe 15 ianuarie 2021, a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an, de la 1% pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an de la 2% pe an. De asemenea, BNR a mai decis păstrarea nemodificată a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei ianuarie-martie 2021, este de 1,88%, în declin de la nivelul de 2,17% în trimestrul patru al anului 2020. Reducerea de 0,29 puncte procentuale se aplică împrumuturilor acordate populației după luna mai a anului 2019, data la care a fost înlocuit ROBOR în contracte.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
