MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Importurile au scăzut cu 1,1%, dar tot depășesc exporturile cu 15 miliarde de euro
Exporturile României au crescut cu 4,6%, în primele șapte luni, la 55,085 miliarde euro, iar importurile au scăzut cu 1,1%, la 70,689 miliarde euro
Exporturile României au crescut cu 4,6%, în primele șapte luni, la 55,085 miliarde euro, iar importurile au scăzut cu 1,1%, la 70,689 miliarde euro, comparativ cu perioada similară din 2022, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna iulie 2023, exporturile FOB au însumat 7,656 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 9,937 miliarde euro, rezultând un deficit de 2,281 miliarde euro. Față de luna iulie 2022, exporturile din luna iulie 2023 au scăzut cu 3%, iar importurile au scăzut cu 11,5%. În perioada 1.I-31.VII 2023, exporturile FOB au însumat 55,085 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 70,689 miliarde euro. În perioada 1.I-31.VII 2023, exporturile au crescut cu 4,6%, iar importurile au scăzut cu 1,1%, comparativ cu perioada 1.I-31.VII 2022. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.VII 2023 a fost de 15,603 miliarde euro, mai mic cu 3,2 miliarde euro (-17%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.VII 2022”, arată datele INS. În primele șapte luni, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (44,8% la export și 36,3% la import) și alte produse manufacturate (30,3% la export și 29,2% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.VII 2023 a fost de 40,104 miliarde euro la expedieri și de 52 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,8% din total exporturi și 73,6% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în primele șapte luni ale anului a fost de 14,98 miliarde euro la exporturi și de 18,682 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,2% din total exporturi și 26,4% din total importuri.
Patronii de restaurante cer păstrarea tichetele de masă exclusiv pe cardurile specifice
u ”nu creați o situație riscantă în care să fie pusă sub semnul întrebării singura masă certă a 3 milioane de oameni”, susțin oficialii HORA
Organizația patronală HORA solicită premierului Marcel Ciolacu să păstreze tichetele de masă exclusiv pe cardurile specifice (mijloace de plată restricționate). Potrivit organizației, tichetele de masă nu sunt un moft, ci reprezintă o modalitate de protecție a angajaților, care trebuie să mănânce la prânz, tichetele de masă sunt o formă de grijă față de 3 milioane de români care prin acest instrument mănâncă cel puțin o masă pe zi. ”Suntem îngrijorați de modul în care sunt anulate măsurile bune din România. Nu înțelegem măsura absurdă prin care s-a decis acordarea de tichete de masă și în bani și vă solicităm domnule premier, Marcel Ciolacu, să păstrați tichetele de masă așa cum sunt ele în România de peste 25 de ani, pe cardurile specifice de tichete pe care le folosesc deja peste 3 milioane de angajați. Nu creați o situație riscantă în care să fie pusă sub semnul întrebării singura masă certa a 3 milioane de oameni! Cardurile de masă sunt acordate angajaților pentru a mânca la prânz, iar prin modificarea pe care intentionați să o faceți, riscați să deschideți o cutie a Pandorei și să schimbați în mod dramatic destinația acestor bani, transformandu-i în lichidități care vor ajunge în alte zone ale economiei, pe care acum încercați să le reglementați, cum ar fi jocurile de noroc. Conform unei analize a datelor financiare recente realizate de Frames, afacerile companiilor din zona de servicii de servire a mesei (COD CAEN 5610) ar putea înregistra o scădere de peste 6 miliarde de lei în 2024 prin adoptarea măsurii de a permite și acordarea în cash a tichetelor de masă”, se arată în scrisoarea deschisă transmisă premierului de HORA - Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România. Din 1998, de când au fost introduse și în România, utilizarea tichetelor de masă a dus la dezvoltarea restaurantelor și a cantinelor, prin educarea angajaților să își ia pauza de masă și să mănânce la prânz. ”Este un semn de normalitate, iar România are nevoie de politici care păstrează piața muncii competitivă. Sperăm că în spatele acestei propuneri stă și o analiză riguroasă a impactului pe care această modificare il va avea și asupra industriei HORECA, care își revine cu greu după anii de pandemi. PSD a anunțat vineri că susține menținerea tichetelor de vacanță în forma în care sunt astăzi, tocmai pentru a proteja industria autohtonă. Credem că tichetele, indiferent de destinația lor, trebuie să fie tratate unitar și coerent, ca niște instrumente cu trasabilitate care ajută statul să îndeplinească un scop final și anume, politicile de protecție socială”, arată HORA. Tichetele de masă sunt acordate în peste 45 de tari, exclusiv pe carduri dedicate care pot fi utilizate pentru a mânca la prânz. De peste 60 de ani, tichetele de masă au încurajat angajații să mănânce la prânz, iar această politică a avut un impact semnificativ asupra productivității muncii. Organizația Mondială a Muncii și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au analizat impactul pozitiv al funcționării acestui instrument de politică socială și au considerat că în România implementarea acestui instrument a adus doar beneficii.
Investițiile nete realizate în economia națională au însumat 70,05 miliarde lei
Investițiile nete realizate în economia națională au însumat 70,050 miliarde lei în semestrul I 2023 i, în creștere cu 13,5%, comparativ cu semestrul I 2022, arată datele provizorii publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”În trimestrul II 2023 investițiile nete realizate în economia națională au însumat 40,024 miliarde lei, în creștere cu 13,5%, comparativ cu trimestrul II 2022. În semestrul I 2023 investițiile nete realizate în economia națională au însumat 70,05 miliarde lei, în creștere cu 13,5%, comparativ cu semestrul I 2022”, arată datele INS. În trimestrul II 2023, comparativ cu trimestrul II 2022, investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 13,5%, creștere înregistrată la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 41%, la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 21,3% și lucrări de construcții noi cu 7,7%. În semestrul I 2023, comparativ cu semestrul I 2022, investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 13,5%, creștere înregistrată la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 24,4%, la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 15,6% și lucrări de construcții noi cu 11%.
Ce spune premierul Ciolacu despre pensii?
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a precizat că a fost eliminat pragul de 9,4% din PIB din PNRR privind cheltuielile cu pensiile, după discuțiile cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Liderul PSD a mai spus că își dorește ca legea pensiilor să fie finalizată în acest an și sunt trei variante în lucru, fiind deja discuții zilele trecut pe acest subiect cu reprezentanții Băncii Mondiale. „Deja au început negocierile paralel cu închiderea pensiilor speciale, să avem cât mai repede și cu legea pensiilor”, a mai explicat șeful Executivului. „Știți foarte bine că a fost eliminat, în urma discuțiilor avute și cu doamna președintă a Comisiei Europene. Urmează și noi să finalizăm legea pensiilor fiindcă avem un parteneriat. Este incorect. Cum a fost trimis PNRR la Comisie este fără 9,4. Oricum el nu ar fi fost atins. Problema este că nu putem condamna viitorul. Până în 2030 nu se ducea la 9,4 din PIB. PIB crește. Este normal. Se raportează la un nominal mai mare, dar de datoria mea era să negociez și să avem această discuție cu Comisia”, a afirmat Marcel Ciolacu, într-o conferință de presă susținută luni după participarea la deschiderea anului școlar, întrebat despre eliminarea pragului de 9,4% din PIB din PNRR privind cheltuielile cu pensiile. Chestionat dacă va fi finalizată în acest an legea pensiilor, premierul Ciolacu a răspuns: „Da, eu îmi doresc să fie finalizată”. „Zilele trecute am avut discuții și cu Banca Mondială care este consultantul Ministerului Muncii și al Comisiei Europene pe legea pensiilor. Sunt trei variante. Deja au început negocierile paralel cu închiderea pensiilor speciale, să avem cât mai repede și cu legea pensiilor”, a completat liderul PSD.
Numărul locuințelor noi date în folosință este în scădere ușoară
În semestrul I 2023 au fost date în folosință 32077 locuințe, în scădere cu 494 locuințe, față de semestrul I 2022, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”În trimestrul II 2023 au fost date în folosință 16.748 locuințe, în creștere cu 84 locuințe, față de trimestrul II 2022. În semestrul I 2023 au fost date în folosință 32.077 locuințe, în scădere cu 494 locuințe, față de semestrul I 2022”, arată datele INS. Pe medii de rezidență, în trimestrul II 2023, cele mai multe locuințe au fost construite în mediul urban (64,1%). Repartiția pe fonduri de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, în trimestrul II 2023, față de trimestrul II 2022, a crescut numărul locuințelor realizate din fonduri private cu 309 locuințe, în schimb au scăzut cele din fonduri publice, cu 225 locuințe. Distribuția în profil regional în trimestrul II 2023 comparativ cu trimestrul II 2022, evidențiază o creștere a numărului locuințelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (plus 787 locuințe), București–Ilfov (plus 349) și Sud–Muntenia (plus 152). Scăderi ale numărului de locuințe terminate s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-529 locuințe), Nord–Vest (-325), Sud–Vest Oltenia (-171), Nord–Est (-127) și Centru (-52). În semestrul I 2023 au fost date în folosință 32.077 locuințe, în scădere cu 494 locuințe, față de semestrul I 2022. Pe medii de rezidență, în semestrul I 2023, cele mai multe locuințe au fost date în folosință în mediul urban, ca pondere reprezentând 62,8% din total. Repartiția pe surse de finanțare a locuințelor terminate relevă faptul că, în semestrul I 2023, față de semestrul I 2022, a scăzut numărul locuințelor realizate din fonduri private (-547 locuințe), în schimb a crescut numărul locuințelor realizate din fonduri publice (plus 53 locuințe). Distribuția în profil regional în semestrul I 2023 față de semestrul I 2022, pune în evidență o scădere a numărului de locuințe terminate, în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord–Vest (-1065 locuințe), Vest (-598), București–Ilfov (-536) și Centru (-314). Creșteri ale numărului de locuințe terminate s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare : Sud–Est (plus 1138 locuințe), Nord–Est (plus 669), SudMuntenia (plus 193) și Sud–Vest Oltenia (plus 19).
Tranziție verde: Deficitul de finanțare este de 18 trilioane de dolari
Tranziția verde trebuie accelerată aproape de trei ori, comparativ cu tranzițiile energetice anterioare, pentru a putea menține condiții prielnice de viață pe planetă, aratș raportul The Energy Transition Blueprint, lansat de curând de Centrul pentru Impactul Energetic al Boston Consulting Group (BCG). Potrivit acestuia, există un deficit de finanțare de 18 trilioane de dolari pentru asigurarea tranziției verzi până în 2030. ”Sursele regenerabile și alte soluții cu emisii scăzute de carbon trebuie să crească de la 12% din aprovizionarea cu energie în 2021 la 50% sau chiar 70% până în 2050, conform modelelor standard din industrie, pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Creșterea este de aproximativ trei ori mai rapidă decât tranzițiile anterioare, de exemplu la cărbune și la hidrocarburi”, arată concluziile raportului The Energy Transition Blueprint, lansat de curând de Centrul pentru Impactul Energetic al Boston Consulting Group (BCG). În timp ce consumul total de energie electrică la nivel mondial este estimat să se dubleze până în 2050, în timp ce peste 775 de milioane de oameni la nivel global nu au încă acces la electricitate. De asemenea, societățile au nevoie de mai mult de 20 MWh de energie primară pe cap de locuitor pentru a atinge niveluri ridicate de prosperitate.
Compania farmaceutică Roche este deschisă să facă achiziții mari
Compania farmaceutică elvețiană Roche este deschisă să facă achiziții mari, dacă acestea ”sunt justificate”, a spus directorul general Thomas Schinecker, producătorul de medicamente elvețian fiind liber de acordul de anul trecut de 20,7 miliarde de dolari pentru a-și răscumpăra acțiunile de la Novartis, transmite Reuters. ”Desigur, căutăm și în exterior oportunități”, a declarat Schinecker, care a devenit CEO al Roche în martie, pentru ziarul elvețian NZZ Am Sonntag. El a adăugat că ”dacă are sens din punct de vedere științific și financiar, ne putem imagina și o achiziție mare”. La începutul acestui an, a fost raportat că firma americană de biotehnologie Roivant Sciences a fost în discuții pentru a vinde către Roche un medicament experimental pentru tratarea bolilor inflamatorii intestinale, inclusiv colita ulceroasă și boala Crohn, într-o afacere care ar putea fi evaluată la mai mult de 7 miliarde de dolari. Ambele companii au refuzat să comenteze la momentul respectiv. Schinecker a refuzat să comenteze cu privire la dimensiunea oricăror posibile tranzacții ale Roche. Compania urmează să organizeze luni o zi a investitorilor, la care își va contura strategia și va oferi actualizări cu privire la portofoliul de produse.
WhatsApp lucrează la interoperabilitatea cu alte aplicații
Obligată de noua legislație europeană, WhatsApp a început dezvoltarea interoperabilității cu serviciile terțe, care va permite utilizatorilor săi să comunice cu utilizatorii care folosesc alte aplicații de comunicare. Cea mai recentă versiune beta a aplicației WhatsApp de Android include o nouă secțiune, numită „Third-party chats”, unde ar urma să fie afișate mesajele primite de la utilizatorii altor servicii de comunicare. Deocamdată, noua secțiune nu este nici funcțională și nici nu poate fi accesată de utilizatorii obișnuiți. Chiar și așa, introducerea acesteia reprezintă un puternic indicator care arată că WhatsApp a început să lucreze la interoperabilitatea cu alte servicii. WhatsApp este obligată de noua legislație UE pentru piețele digitale să deschidă accesul pentru servicii concurente. Platforma deținută de Meta a fost inclusă recent pe lista de „gatekeepers”. Nu este clar când va fi lansată această funcționalitate, însă, conform legii, WhatsApp are termen de finalizare luna martie a anului viitor.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
