MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Energia regenerabilă accelerează către o eră fără subvenții
Achizițiile de energie verde au luat amploare anul trecut, mai multe companii intrând pe piață pentru prima dată.
România ar putea redeveni unul dintre marii investitori în energie regenerabilă, odată cu creșterea competitivității noilor echipamente, ca urmare a scăderii rapide a costurilor de producție și instalare la nivel global, potrivit raportului EY Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI).
Sectorul energiei regenerabile intră într-o nouă fază de dezvoltare la nivel global, caracterizată prin lipsa subvențiilor. Având în vedere faptul că energia regenerabilă devine un sector din ce în ce mai nesubvenționat, în care proiectele concurează pe piață în funcție de avantajele economice și ecologice, cea mai recentă ediție a RECAI analizează două caracteristici conexe ale acestui nou peisaj: modul în care proiectele se adaptează la noul context marcat de prețurile de vânzare a energiei și la dezechilibrele pieței (riscul comercial), precum și rolul tot mai important al cumpărătorilor de energie în subscrierea proiectelor de energie verde. Achizițiile de energie verde au luat amploare anul trecut, mai multe companii intrând pe piață pentru prima dată. În plus, contractele de achiziție directă de energie au susținut anul trecut generarea a 13,4 GW de energie verde, mai mult decât dublu față de nivelul de 6,1 GW înregistrat în 2017. De asemenea, raportul indică faptul că noi companii și noi țări se adaptează la un mediu al energiei regenerabile fără subvenții. Pentru multe companii, motivația de a încheia contracte de achiziție directă de energie (power purchase agreement - PPA) este strict economică, urmărind contracte pe zece ani sau mai mult și acoperirea pe termen lung a riscurilor generate de volatilitatea prețului energiei electrice. Alte companii aleg să achiziționeze energie regenerabilă din motive care țin de reputație sau pentru a-și reduce expunerea la emisiile de carbon. Indicele subliniază că în mai multe țări, precum Japonia și Indonezia, încheierea de PPA-uri cu dezvoltatorii este dificilă din cauza obstacolelor legislative. Cu toate acestea, tot mai multe țări realizează că investițiile în infrastructura energetică nu trebuie să provină de la contribuabili. În țări precum Taiwan, PPA-urile corporative sunt posibile acum, în timp ce pe alte piețe (precum Franța, Spania și Australia), modificarea condițiilor a generat o explozie a volumelor contractelor de achiziție directă de energie. China continentală și SUA rămân pe primele două locuri în clasamentul celor mai atractive 40 de piețe din lume pentru investiții în energie regenerabilă. Cu toate acestea, piața energiei regenerabile din China trece printr-o tranziție, în contextul în care guvernul căută să țină în frâu costul subvențiilor. Totuși, având în vedere preocupările legate de poluare, scăderea costurilor tehnologiilor și interesul actorilor internaționali, este de așteptat ca dezvoltarea celei mai mari piețe de energie verde din lume să continue. De asemenea, Franța urcă două poziții, pe locul al treilea, datorită atenției speciale acordate capacităților eoliene plutitoare offshore și dublării țintelor sale anuale pentru extinderea capacităților eoliene la țărm. Alte urcări notabile în clasament le-au avut Coreea de Sud (poziția a 27-a, cu o urcare de 7 locuri) și Vietnam (poziția a 26-a, cu o urcare de 17 locuri), generate de planurile celor două state de a construi noi proiecte de energie regenerabilă cu o capacitate de 4 GW și, respectiv, 475 MW. Norvegia (locul 36, cu o creștere de nouă poziții) și Finlanda (locul 39, cu o creștere de trei poziții) revin în top în urma unor noi investiții planificate, sprijinite de PPA-uri, într-un mediu aproape lipsit de subvenții Printre țările cu evoluții în scădere se numără Mexic (locul al 19-lea, o coborâre de șase poziții) și Taiwan (locul al 33-lea, o coborâre de șase poziții), care au fost afectate de incertitudini politice majore. O tendință puternică de creștere în sectorul energiei regenerabile s-a înregistrat recent pe segmentul capacităților eoliene offshore, care se bucură de un mare succes în Europa și care se extinde tot mai mult în alte țări. În timp ce în Europa acest segment va continua să crească semnificativ în următorul deceniu, printre piețele emergente pentru capacitățile eoliene offshore se vor mai număra Statele Unite, China continentală, Japonia, Taiwan și Coreea de Sud.
Tarom pune iar în vânzare bilete de la 99 de euro
u toți pasagerii beneficiază gratuit de transport al bagajului de cală, catering la bord, respectiv check-in
Transportatorul aerian național Tarom a anunță din nou oferte de bilete ce pornesc de la 99 de euro, dacă sunt achiziționate în perioada 27 mai – 1 iunie, arată un comunicat transmis luni de companie. Însă, condiția este ca perioada de călătorie să fie între 1 octombrie – 15 decembrie 2019, potrivit companiei. "Oferta este valabilă pentru călătorii dus – întors în perioada 1 octombrie - 15 decembrie 2019 (data ultimului retur), este supusă unor termene și condiții speciale, iar locurile la aceste tarife sunt limitate", informează comunicatul. Toți pasagerii beneficiază gratuit de transport al bagajului de cală, catering la bord, respectiv check-in. Astfel, variantele de călătorie sunt: de la 99 euro, pentru bilete achiziționate între București și Roma, Atena, Salonic, Istanbul, Viena; de la 119 euro, pentru bilete achiziționate între București și Erevan, Tbilisi, Belgrad, Chișinău, Frankfurt, Munchen, Hamburg, Praga, Tel Aviv, Cairo, Londra, Stockholm; de la 149 euro, pentru bilete achiziționate între București și Amman, Paris, Nisa, Amsterdam, Bruxelles, Beirut, Madrid, Barcelona. Perioada minimă de ședere la destinatie este de două zile sau noaptea de sâmbătă spre duminică, iar perioada maximă de ședere la destinație este de 14 zile. "Modificarea datelor de călătorie poate fi facută doar cu plata diferenței până la tariful disponibil și aplicabil pe noile date de călătorie, plus o penalizare de 50 euro/ echivalentul monedei de plată", mai spun reprezentanții Tarom. Rambursarea biletelor achiziționate nu este permisă. "Locurile la această ofertă sunt limitate și sunt disponibile doar pe zboruri Tarom selecționate", mai arată comunicatul.
Automobile Dacia a raportat afaceri de 5,3 miliarde de euro
Automobile Dacia a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 5,3 miliarde de euro, în creștere cu 5% față de anul anterior, iar profitul a crescut cu 40%, la 162 milioane de euro, cel mai ridicat nivel din istoria companiei. Cifra de afaceri nu include rezultatul uzinei din Maroc, care produce modelele Logan, Sandero și Logan MCV. Numărul mediu al angajaților uzinei a scăzut cu 43 de persoane, la 14.723.
Creșterea puternică a venit și din majorarea producției vândute, de la 15,9 miliarde lei în 2017 la 18,2 miliarde lei anul trecut. Producția uzinei a crescut cu 7% în 2018 față de anul anterior, la 335.000 de mașini, din care 237.000 de unități Duster, în creștere 15% față de 2017. Pe locul secund în topul producției a fost Sandero, cu 42.146 de mașini, cu 2.000 de unitățI mai mult decât în anul anterior. Tot o creștere ușoară, de circa 1.000 de mașini, a înregistrat șI Logan, la 33.841 de mașini, în timp ce Logan MCV a scăzut de la 35.000 în 2017 la 22.354 mașini.
Studiu: circa 190.000 mp de centre comerciale vor fi livrați în 2019
Aproximativ 190.000 mp de centre comerciale vor fi livrați în 2019, dintre care majoritatea se află în orașe regionale, iar 18% din noile construcții vor fi extinderi, în condițiile în care traficul în centrele comerciale a înregistrat o creștere de 3,2%, de la an la an, arată un studiu CBRE. Stocul modern de spații destinate centrelor comerciale a atins 2,1 milioane mp, dintre care 38% se află în București, iar 62% este localizat în orașele regionale. Cererea este în creștere, iar cele mai solicitate centre comerciale din București și din țară sunt ocupate integral, având liste de așteptare pentru chiriașii care nu au mai găsit spații libere.
“Segmentul centrelor comerciale a avut un an plin și a crescut față de 2017. În 2018, pe piața locală și-au făcut intrarea 24 de mărci noi, dintre care 79% au ales spații în centre comerciale. Acesta rămâne formatul de retail preferat atât de chiriași, cât și de clienți, chiar dacă asistăm la o dezvoltare accelerată a comerțului electronic. Deși comerțul online a luat avânt, centrele comerciale și-au diversificat și rafinat ofertele, investind în crearea unei atmosfere prietenoase, crescând numărul de spații și servicii pentru petrecerea timpului liber și sporind alternativele pentru familii sau facilitând accesul în parcări. Magazinele își extind suprafețele închiriate pentru a avea mai mult loc de expunere a conceptelor și noilor colecții și a susține astfel și vânzările online. S-a putut observa o creștere a unor indicatori de performanță cum sunt traficul și coșul mediu de cumpărături, ceea ce ne confirmă că centrele comerciale rămân favoritele consumatorilor, fie că vin pentru a mânca în food court-uri, pentru a cumpăra articole vestimentare sau pentru a se relaxa”, spune Carmen Ravon, Head of Retail Leasing al CBRE Romania. Centrele comerciale analizate de CBRE sunt situate în București și în orașele regionale și au înregistrat o creștere a traficului de 3,2% de la an la an și o majorare a valorii medii a coșului de cumpărături de 2,3%. Măsurarea coșului mediu nu s-a făcut pe baza tranzacțiilor propriu-zise, ci luând în calcul traficul, adică numărul de oameni care au tranzitat centrul comercial în perioada de referință. Astfel, a fost monitorizată tendința, mai degrabă decât nivelul efectiv al cheltuielilor. În ceea ce privește fluctuația traficului, analizată lunar, de la un an la altul, s-a constatat că în septembrie a fost cea mai mare creștere, față de aceeași perioadă a anului anterior. Luna cu cel mai ridicat trafic este în continuare decembrie, când a fost raportată o creștere de 3,6%, față de restul anului. În funcție de dimensiunea centrelor comerciale, acestea au fost clasate ca: centre comerciale tradiționale mici, cu o suprafață totală închiriabilă ce variază între 5.000 mp și 19.999 mp, care reprezintă 34% din totalul centrelor analizate; centre comerciale tradiționale medii care se încadrează între 20.000 mp GLA și 39.999 mp GLA și au o pondere de 33% și centre comerciale tradiționale mari, care se găsesc în intervalul 40.000 – 79.999 mp GLA și reprezintă 33% din ansamblul centrelor comerciale cuprinse în raportul CBRE. Conform rezultatelor studiului, chiriașii care ocupă peste 50% din toate centrele analizate sunt magazinele care comercializează articole vestimentare și accesorii (circa 30% din suprafața totală a unui centru comercial), urmate de restaurante și fast food-uri (20%) și de furnizorii de servicii pentru petrecerea timpului liber (10%). Cele mai multe magazine ocupă o suprafață de sub 50 mp și au o pondere de 34% din totalul magazinelor amplasate în centrele comerciale incluse în cercetare. Acestea sunt urmate îndeaproape de unități care se află în spații de 50 – 100 mp și reprezintă 26% dintre chiriași. Magazinele mari, cu suprafețe care se situează între 200 mp și maximum 500 mp, au o pondere de 11%. Unitățile cu suprafețe foarte mari, care depășesc 1.000 mp, ocupă deocamdată doar 6% din suprafața analizată.
Fondatorul Huawei declară că se va opune represaliilor chineze împotriva Apple
Ren Zhengfei, fondatorul și directorul executiv al Huawei Technologies, neagă posibilitatea unor represalii ale Beijing împotriva Apple, afirmând că s-ar opune unei astfel de acțiuni din partea Chinei, relatează Bloomberg. Întrebat cu privire la anunțurile unor persoane din China referitoare la o potențială răzbunare împotriva Apple, Ren Zhengfei a declarat că va „protesta” împotriva oricărui astfel de demers inițiat de Beijing, împotriva companiei americane. Fondatorul Huawei a recunoscut că taxele vamale impuse de administrația președintelui american Donald Trump vor afecta activitatea companiei chinezești, susținând însă faptul că Huawei va găsi alternative pentru a rămâne dar a adăugat că compania va crește fie oferta de jetoane, fie că va găsi alternative pentru a se menține în topul producătorilor de smartphone-uri și furnizorilor de rețele 5G.
Indicele ROBOR la 3 luni a coborât la 3,27%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a coborât la 3,27%, cel mai scăzut nivel din ultimele 8 săptămâni, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR). Vineri, indicele a stagnat la 3,28% pentru a șaptea oară consecutiv. Luni, indicele ROBOR la 3 luni a coborât la 3,27%, cel mai scăzut nivel din 2 aprilie, când a fost 3,23%. Totodată, indicele ROBOR la 6 luni a stagnat la 3,39% pentru a patra oară consecutiv. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, recent, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care a înlocuit ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru ultimul trimestru din 2018, este de 2,36%.
O misiune a FMI vizitează România în următoarele două săptămâni
O misiune a Fondului Monetar Internațional condusă de Jaewoo Lee începe luni o vizită de două săptămâni la București, pentru o analiză asupra evoluției economiei locale. Misiunea FMI se va întâlni cu oficiali ai Ministerului Finanțelor Publice, ai BNR și cu alte agenții guvernamentale, precum și cu reprezentanți din sectorul privat și organizații neguvernamentale, spune Alejandro Hajdenberg, reprezentatul FMI pentru România și Bulgaria. FMI estimează o creștere economică de 3,1% pentru acest an și o inflație de 3,3%.
SpaceX a atras de la investitori o finanțare de peste 1 miliard de dolari
SpaceX a atras de la investitori fonduri în valoare de peste 1 miliard de dolari, în ultimele șase luni, în cadrul planurilor de lansare a serviciului de internet de mare viteză cu ajutorul unei constelații de sateliți, numit Starlink, relatează Reuters. Compania a atras 486,2 milioane de dolari printr-o ofertă de acțiuni, începând din decembrie 2018 și alte 535,7 milioane de dolari prin intermediul unei alte oferte care a început în aprilie, potrivit declarațiilor depuse la autoritatea de reglementare financiară. Compania care produce și lansează rachete spațiale a amplasat 60 de sateliți mici pe orbita joasă a Pământului, destinați noului serviciu de internet Starlink al lui Musk. Antreprenorul miliardar consideră că serviciul de internet Starlink poate fi o sursă importantă de venituri pentru SpaceX, ale cărei venituri din servicii de lansare ar urma să atingă aproximativ 3 miliarde de dolari pe an. Musk a declarat că va fi nevoie de încă 12 lansări de câte 60 de sateliți, pentru ca aceștia să poată furniza servicii de internet la nivel mondial. În prezent, serviciul Starlink a fost autorizat doar în Statele Unite.
