MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Economia României a scăzut în trimestrul 2 cu 12,3%, față de trimestrul 1, la 238,5 miliarde lei
Produsul Intern Brut (PIB) al României a scăzut în trimestrul 2 al acestui an cu 12,3% - date ajustate sezonier - față de trimestrul 1, la 238,5 miliarde lei, și cu 10,5% față de trimestrul II 2019, potrivit datelor provizorii publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS)
Ministrul Finanțelor Florin Cîțu afirmă că veștie din economie sunt bune, în contextul celei mai mari crize economice din ultima sută de ani și că injecția de lichiditate a funcționat perfect, subliniind că în trimestrul II economia a fost afectată de aproape două luni de stare de urgență și că, totuși, investițiile au avut o contribuție pozitivă la creșterea economică. “Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2020 a fost de 238,5 miliarde lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 12,3% față de trimestrul I 2020 și cu 10,5% față de trimestrul II 2019”, arată datele INS.Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2020 a fost de 510,49 miliarde lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 3,9% față de semestrul I 2019. Produsul Intern Brut – serie brută - estimat pentru trimestrul II 2020 a fost de 224,253 miliarde lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 10,5% față de trimestrul II 2019. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat, revizuirea estimărilor pentru trimestrul II 2020 față de varianta „semnal” publicată în comunicatul de presă din 14 august 2020 fiind nesemnificativă. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiți, a modificării seriilor brute și a numărului de observații disponibile, precizează INS. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2020 a fost de 440,219 miliarde lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 4,6% față de semestrul I 2019.
“Față de același trimestru din anul 2019, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2020, o scădere cu 10,5% atât pe seria brută cât și pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2020, Produsul Intern Brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2019, cu 4,6%, pe seria brută și cu 3,9% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat, ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2020, față de varianta «semnal» publicată în comunicatul de presă nr.214 din 14 august 2020”, arată datele INS. Estimările “semnal” precum și cele provizorii ale Produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultățile create de criza pandemică și de instituirea stării de urgență și a stării de alertă, arată datele INS. “Aceste dificultăți au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naționale și s-au concretizat printr-o creștere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informațiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calității indicatorilor produși. Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă și a politicii de revizuire a conturilor naționale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condițiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei”, arată INS.La scăderea PIB, în semestrul I 2020 față de semestrul I 2019, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuții negative mai importante având următoarele ramuri: Industria (-3%), cu o pondere de 19,3% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a redus cu 14,1%; -Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (-1,1%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu 29,1%; -Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (-0,9%), cu o pondere de 20,1% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu 4,8%.
Contribuții pozitive au înregistrat următoarele ramuri: -Construcțiile (^0,5%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 15,5%; -Informațiile și comunicațiile (^0,7%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 12,1%; -Administrația publică și apărare; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (^0,2%), cu o pondere de 16,6% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,5%. Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 8,6% la formarea PIB, au contribuit cu -0,9% la scăderea PIB, volumul lor reducându-se cu 9%.Din punctul de vedere al utilizării PIB, scăderea a fost determinată în principal de cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populației, al căror volum s-a redus cu 5,3%, contribuind cu -3,5% la scăderea PIB. Contribuții pozitive au înregistrat următoarele componente: -formarea brută de capital fix, care a contribuit cu ^1,2% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creșterii volumului său cu 5,8%; -consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, care a contribuit cu ^0,9% la rata de modificare a PIB, ca urmare a creșterii volumului său cu 8,7%.O contribuție negativă la scăderea PIB a avut-o exportul net (-2,3%), consecință a reducerii cu 15,1% a volumului exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 9,4%.
Ministrul Finanțelor: Vești bune din economie. Injecția de lichiditate a funcționat perfect
Ministrul Finanțelor Florin Cîțu afirmă, după ce INS a anunțat că PIB a scăzut, că veștile din economie sunt bune, în contextul celei mai mari crize economice din ultima sută de ani și că injecția de lichiditate a funcționat perfect, subliniind că în trimestrul II economia a fost afectată de aproape două luni de stare de urgență și că, totuși, investițiile au avut o contribuție pozitivă la creșterea economică.“Vești bune din economie, în contextul celei mai mari crize economice din ultima sută de ani. În trimestrul II economia a fost afectată de aproape două luni de stare de urgență. Totuși, investițiile au avut o contribuție pozitivă la creșterea economică de 0.4 puncte procentuale. Nu cred că sunt multe țări care pot arata o astfel de performanță. A doua veste bună, în iulie câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 8,1% față de iulie 2019”, scrie Cîțu pe Facebook.Conform ministrului de Finanțe, această creșterea venitului net de care beneficiază milioane de români este foarte importantă, mai ales în contextul crizei economice globale. “Pentru a menține ritmul și a asigura revenirea rapidă a economiei este nevoie ca politica fiscala și monetară să lucreze împreună”, afirmă Cîțu. El precizează că spațiul fiscal este limitat, dar mai este loc de relaxare pe partea de politică monetară, atât la dobânzi cât și la rezerve minime obligatorii. “Injecția de lichiditate în economie de până acum a funcționat perfect. Trebuie să continuăm”, conchide ministrul Finanțelor.
Cîțu: În trimestrul trei, cel mai mare risc vine de la agricultură/ Îmi mențin opinia că în acest an vom evita recesiunea tehnică, ceea ce înseamnă că nu vom avea două trimestre consecutive negative
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat, marți, la Iași, că în trimestrul trei riscul cel mare privind evoluția economiei vine din partea agriculturii, dar că își menține opinia că România va evita recesiunea economică. “În trimestrul trei, cel mai mare risc vine de la agricultură. Dacă ne uităm la consum, la investiții, toate sunt peste așteptări. La agricultură există riscul cel mai mare. Îmi mențin în continuare opinia că în acest an vom evita recesiunea tehnică, ceea ce înseamnă că nu vom avea două trimestre consecutive negative. Dar vom vedea ce se întâmplă cu agricultura. Aici este un mare semn de întrebare”, a spus, la Iași, într-o conferință de presă, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.El susține că în trimestrul trei, din semnalele pe care le are, va fi o creștere economică la limită. “Va fi la limită, pe plus”, a precizat Florin Cîțu. Ministrul Finanțelor consideră că anul viitor România va recupera în întregime căderea economică din acest an, afirmând că nu vor fi majorate taxele. “Toate estimările arată că anul viitor vom avea o creștere economică similară cu căderea de anul acesta. Deci vom anula în 2021 scăderea din acest an. (...) Nu avem în vedere o majorare a taxelor. Nici vorbă. Sunt un liberal convins, iar din punctul meu de vedere taxe puține și mici sunt soluția pentru o economie liberală”, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.
Câștigul salarial mediu nominal net a crescut în iulie cu 2,2% față de iunie, la 3.372 lei
Câștigul salarial mediu nominal net s-a ridicat în luna iulie la 3.372 lei, în creștere față de luna precedentă cu 74 lei (^2,2%), potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). “În luna iulie 2020, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5.468 lei, cu 99 lei (^1,8%) mai mare decât în luna iunie 2020. Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.372 lei, în creștere față de luna precedentă cu 74 lei (^2,2%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice, (7.910 lei), iar cele mai mici înhoteluri și restaurante (1.687 lei)”, arată datele INS. În luna iulie a acestui an, comparativ cu iulie 2019, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 8,1%. Indicele câștigului salarial real a fost 105,2% pentru luna iulie 2020 față de aceeași perioadă a anului precedent. Indicele câștigului salarial real a fost 102,2% pentru luna iulie 2020 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 226,8%, cu 5 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna iunie 2020. În luna iulie 2020, în activitățile din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut față de luna precedentă ca urmarea reluării activității anumitor agenți economici, prin continuarea aplicării măsurilor de relaxare, a realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte) ori a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, de vacanță, al 13-lea salariu ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de mediedin unele activități economice.
Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 46% în transporturi aeriene ca efect al reluării activității, urmare a continuării aplicării măsurilor de relaxare; între 12% și 21,5% în extracția cărbunelui superior și inferior, fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, fabricarea produselor din tutun, extracția minereurilor metalifere, silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură); între 5% și 8% în repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor textile, depozitare și activități auxiliare pentru transport, activități de servicii anexe extracției, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații); între 2,5% și 5% în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, fabricarea altor mijloace de transport, captarea, tratarea și distribuția apei, transporturi terestre și transporturi prin conducte, cercetare-dezvoltare, fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, industria metalurgică, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea de mobilă, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, activități de poștă și de curier, activități de spectacole, culturale și recreative. Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna iunie 2020 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), cât și de angajările de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie din unele activități economice. De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activității, de continuarea șomajului tehnic de către anumiți agenți economici, de nerealizările de producție ori încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte) sau de remunerarea parțială a salariaților din unele activități economice. Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 10,5% în activități de editare; între 4,5% și 7% în tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a, fabricarea substanțelor și a produselor chimice, hoteluri și restaurante; între 1% și 2,5% în colectarea și epurarea apelor uzate, industria alimentară, activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe). În sectorul bugetar s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă în învățământ (^7,7%), administrație publică (^2,3%), respectiv în sănătate și asistență socială (^2,2%), în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanță). Câștigul salarial mediu brut lunar se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net și alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câștigării în instanță a drepturilor bănești aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaților.
Leul a crescut ușor marți, la 4,8545 unități pentru un euro
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, marți, un curs de referință de 4,8545 lei pentru un euro, în scădere cu 0,01% de la nivelul de 4,8552 consemnat luni. Dolarul a avansat cu 0,25%, la 4,1136 lei pe unitate. Luni, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un curs de referință de 4,8552 lei pentru un euro, cel mai ridicat nivel din istorie, în creștere cu 0,12% de la nivelul de 4,8492 consemnat vineri. Dolarul a urcat cu 0,29%, la 4,1033 lei pe unitate.Cursul mediu al BNR pentru euro aferent lunii august 2020 a fost de 4,8372 lei pe unitate.Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a avansat marți cu 0,25%, de la nivelul de 4,1033 lei pe unitate înregistrat luni la 4,1136 lei pe unitate. Pe 23 martie 2020, dolarul a atins un maxim istoric, de 4,5316 lei/dolar.Lira sterlină a scăzut cu 0,72%, la 5,3754 lei pe unitate, față de nivelul de 5,4142 lei pe unitate consemnat luni. Francul elvețian a coborât cu 0,30%, la 4,4765 lei pe unitate, comparativ cu nivelul atins luni, de 4,4899 lei pe unitate.Aurul a fost cotat la 253,9048 lei pentru un gram, în declin față de prețul înregistrat luni, de 254,3871 lei.
Asigurările, energia și comerțul se află în topul celor mai expuse sectoare la riscul de fraudă
Cele mai expuse companii la riscul de fraudă sunt cele din asigurări, energie și comerț, spun experții români în investigații private pentru mediul corporate, potrivit cărora companiile din România trebuie să își dezvolte strategiile și capacitatea de apărare împotriva fraudelor, pe fondul schimbărilor generate de criza economică și sanitară provocată de pandemie.“Companiile din România ar putea fi nevoite să-și dezvolte în mod accelerat strategiile și capacitatea de apărare împotriva fraudelor, pe fondul schimbărilor generate de criza economică și sanitară provocată de virusul SARS-COV2, susțin experții români în investigații private pentru mediul corporate. Dacă până acum, numărul industriilor expuse riscului de a înregistra pierderi din cauza fraudelor comise de persoane sau grupări infracționale specializate era relativ restrâns iar fraudele erau comise preponderent în mediul offline, noua realitate economică ar putea accelera transferul infracționalității în mediul online și, totodată, extinde sfera companiilor expuse riscului, afirmă experții.“Dacă am face un top al celor mai expuse companii la fraudare, în România, primele locuri ar fi ocupate în prezent de companii care activează în sectoare precum asigurările, energia, comerțul și băncile, iar fraudele sunt realizate preponderent offline. În străinătate, principalele sectoare vizate de grupările infracționale sunt băncile, comerțul, asigurările și mai puțin energia. Într-un top al celor mai avansate state în ce privește utilizarea serviciilor specializate de investigații private se numără Marea Britanie, Germania, Franța, Italia și Spania”, afirmă Marius Porceanu, fondator și CEO al SPIA – Secret Private Investigations Agency, furnizor de profil pentru piața corporate. Considerată o piață tânără, a cărei cifră de afaceri cumulată s-a apropiat în 2019 de pragul de 10 milioane de euro, piața serviciilor de investigații private din România este dominată valoric de serviciile destinate companiilor, deși agențiile care oferă servicii persoanelor fizice reprezintă mai mult de 80%. Conform statisticilor oficiale, 90% din cifra de afaceri de anul trecut a industriei a fost realizată de primele 10 agenții de investigații private din cele peste 650 licențiate în domeniu.“Industria asigurărilor este domeniul cel mai expus infracționalității transfrontaliere, fraudele fiind comise de rețele care acționează global, bine organizate, care dispun de un arsenal impresionant de resurse și know-how, care rafinează și inovează permanent metodele și, mai mult decât atât, personalizează cazurile astfel încât o soluție aplicată unui caz nu mai este utilă în altele. Dintre metodele care generează cele mai mari pierderi asigurătorilor care nu își iau măsuri de protecție la timp, se remarcă fraudele cu mașini ce au valori de piață considerabile și fraudele cu așa ziși moștenitori ai victimelor accidentelor de circulație”, declară Antoaneta Ionescu, managing partner SPIA. Chiar dacă legislația românească a reglementat exercitarea profesiei de investigator privat în 2003, odată cu adoptarea Legii nr. 329, serviciile dedicate companiilor au început să se dezvolte cu adevărat abia după 2010, odată cu intrarea în economie a investitorilor străini - multinaționale sau fonduri de investiții care au făcut achiziții în domenii strategice. Practic, explică reprezentanții SPIA, în România, piața s-a format din nevoia companiilor multinaționale de a-și proteja investițiile, de a elimina sau limita riscurile de fraudare la care erau expuse. Dacă în Europa occidentală există o tradiție de zeci de ani iar domeniul este strict reglementat, cu organizații și asociații de breaslă bine închegate, România este încă la început de drum. Experții SPIA consideră că, deși puternic afectată de pandemie, piața românească a serviciilor de investigații private în mediul corporate are capacitatea de a se adapta rapid schimbărilor impuse de noile modele de business și, implicit, de a face față transferului infracționalității din mediul offline în online. Secret Private Investigations Agency (SPIA) a fost fondată în 2012, cu capital integral românesc. Are 80 de angajați și colaboratori în toată țara, cu atestat și specializare în investigații informative și supravegheri operative.
Samsung își va păstra poziția de lider pe piața smartphone-urilor. Viitorul este sumbru pentru Huawei
Samsung și Huawei vor avea direcții diametral opuse din momentul în care piața va începe să-și revină la nivel global, după ce anul acesta au luptat cot la cot pentru poziția lider al pieței de smartphone-uri. Strategy Analytics a emis o previziune a pieței smartphone-urilor pentru 2020 și 2021, care, dacă se concretizează, va arăta destul de diferit anul viitor, cu un Huawei dispărut dintre primii trei producători. În primul rând, analiza susține că piața își va reveni mai rapid decât se credea inițial și că anul acesta pierderea va fi de 11%, în loc de 15,6%. Chiar și așa, revenirea nu se va face instant. Conform Strategy Analytics, abia în 2022 se va reveni undeva la nivelul de 1,4 miliarde de unități din 2019. În al doilea rând, Samsung își va păstra poziția de lider anul acesta și chiar se va distanța anul viitor. Anul acesta, producătorul coreean este așteptat să livreze 265,5 milioane de unități, cu o creștere la 295 milioane de unități așteptată pentru viitor. Huawei va scădea în 2020 la 192,7 milioane de unități, însă va reuși să-și păstreze, cu o margine mică, a doua poziție în topul producătorilor. În schimb, anul viitor Huawei este așteptat să pice pur și simplu la doar 59 milioane de unități.Va fi o scădere drastică, ce va duce Huawei mult în spatele Samsung, Apple și Xiaomi, producători care vor rămâne distanțați în top 3. Apple va scădea anul acesta la 192,7 milioane de unități, de la 240,5 anul trecut, însă va crește anul viitor la 235,7 milioane de unități. Xiaomi va reuși chiar să crească anul acesta, în plină pandemie, de la 124,8 milioane de unități anul trecut, la 129,1 milioane de unități în 2020. Anul viitor, Xiaomi este așteptat să crească până la 166,8 milioane de unități.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
